Sambata, 18 11 2017

În zona capăt CUG-Valea Adâncă-Ciurea există PUZ-uri pentru zeci de blocuri, unele cu 10 etaje. Când vor fi gata, locatarii vor face cu mult peste o oră până în Podu Roş. Pe Aleea Sadoveanu apar, unul după altul, proiecte pentru sute de apartamente. Traficul cât de cât fluid de pe Copou va deveni o amintire. Autorităţile nu par pregătite pentru viitoarele fluxuri de transport.

Cererea de apartamente este atât de mare în Iaşi, oraşul creşte atât de repede, încât nimeni nu mai rezistă tentaţiei de a ridica blocuri. Oriunde, în orice condiţii, fără să mai ţină cont de un detaliu: pe unde şi în cât timp vor ajunge oamenii care se mută acolo în oraş şi, seara, înapoi acasă? Pentru că infrastructura este deja depăşită, se vede deja după timpul petrecut în trafic, pe loc, şi blocurile noi nu vor face decât să sufoce ce este deja aglomerat. Dezvoltarea a luat-o razna şi este cu ani buni înaintea capacităţii autorităţilor de a crea condiţiile necesare.

 

Ultima redută: Sadoveanu

Capătul Copoului a fost, de ani, prin definiţie, o zonă cochetă şi liniştită. Aveau până şi spinări de măgar montate, să nu-i tulbure zgomotele de roţi şi de motoare. Dar s-a terminat. Au apărut deja blocuri, pe partea dreaptă, unde a fost vie, altele sunt în construcţie, unele sunt în stadiu de proiect. Printre blocurile de mari dimensiuni de acolo sunt cele ridicate de către Vasile Dumitru Pomârleanu: Royal Town Copou. Sunt două tronsoane de 7 etaje, cu peste 150 de apartamente şi, teoretic, tot atâtea maşini. Lor li se adaugă proiectul unui controversat om de afaceri basarabean cu legături în Transnistria, Andrei Domaşcan, fost angajat al companiei Sheriff din Tiraspol. Acesta a creat firma Inamstro, în Republica Moldova, şi o firmă cu acelaşi nume la Iaşi. A cumpărat de la Pomârleanu, cu 428.000 de euro, o suprafaţă de jumătate de hectar de teren pe care construieşte deja un imobil cu două tronsoane, cu 127 de apartamente. Este deja la stadiul realizării fundaţiei, se lucrează grăbit.

În zonă au fost ridicate deja două blocuri a câte 5 etaje, care compun Carol I Residence. „Am tot discutat soluţii, vom vedea ce aplicăm pe termen lung”, spune viceprimarul Radu Botez. Doar că oamenii ştiu deja ce-i aşteaptă. George Lungu, un ieşean care locuieşte în apropiere de Rediu şi vine prin Copou în Iaşi spune că, în curând, va renunţa la acest traseu: „Voi folosi Păcurari sa Canta, am auzit că şi pe Copou vor fi zeci de blocuri. Pe Păcurari şi Canta am două opţiuni largi de a ajunge în oraş, pe Copou şoseaua este îngustă şi va fi depăşită rapid”.

 

Cartierul Vişoianu va bloca tot

Locuitorii zonelor de după capăt CUG trăiesc în fiecare dimineaţă un coşmar: parcurg cei câţiva kilometri până în Podu Roş într-o oră. Este un drum de 10 minute cu tot cu semafoare în condiţiile unui trafic auto normal, care se transformă în fiecare zi într-un „monstru” hrănit de dealurile din Miroslava şi, mai nou, Ciurea, care se umplu încet de blocuri. Şi creşterea nu s-a terminat. Există încă proiecte aprobate pentru blocuri de 10 etaje care vor apărea acolo în următorii 2 ani. „Degeaba încercăm noi să limităm construirea de blocuri în Iaşi, dacă localităţile din jur dau drumul la proiecte pe bandă rulantă. Până la urmă, locatarii blocurilor tot spre oraş vin. Noi am ajuns acum aproape de limita de maşini care pot intra în oraş. Mai multe de atât nu putem primi. Vor fi rezolvate unele probleme din timpii semafoarelor, dar pentru alte soluţii sunt încă discuţii”, spune viceprimarul Botez.

Un exemplu este cartierul Vişoianu, de la Lunca Cetăţuii: 8 blocuri turn de 12 etaje, cu sute de apartamente şi sute de maşini pe care le va atrage acolo. Şi care se va adăuga zecilor de blocuri, mari şi mici, construite deja în zonă.

 

O soluţie: transport de mare capacitate

Abia s-au cumpărat nişte autobuze pentru oraş şi se schimbă deja strategia pentru transportul în comun, pentru că nu funcţionează. Este pentru prima dată când reprezentanţii Companiei de Transport Public (SCTP) Iaşi spun, cu subiect şi predicat, că e nevoie de schimbare. „Am observat deja că este nevoie de mijloace de transport de mare capacitate. Avem pe linia 9 tramvaie mari, un astfel de mijloc de transport se opreşte la peron şi poate lua 300 de oameni. Următoarele tramvaie pe care le cumpărăm vor fi tot de mare capacitate: 11 bucăţi, care ne vin până la sfârşitul anului. Pentru că trebuie rezolvată problema transportului în comun pe intervalele aglomerate, dimineaţa şi după-amiaza”, explică Adrian Mihai, purtătorul de cuvânt al SCTP. Acesta adaugă că toate următoarele achiziţii de mijloace de transport, inclusiv autobuze, vor trebui să fie mari, cu articulaţie. “Este singura soluţie: să circulăm cu aceste mijloace de transport mari, pe benzi dedicate, având un program strict şi respectat. Doar aşa vom convinge oamenii să lase maşinile acasă”, mai spune Adrian Mihai.

 

Noi am ajuns acum aproape de limita de maşini care pot intra în oraş. Mai multe de atât nu putem primi. Vor fi rezolvate unele probleme din timpii semafoarelor, dar pentru alte soluţii sunt încă discuţii

Viceprimar Radu Botez

Strategia lui Chirica-Harabagiu în problema cartierului aprobat lui Achiței va fi de aburire prin scoaterea în faţă a argumentului că edificabilul (suprafaţa desfăşurată a celor 12 blocuri) nu depăşeşte indicatorul stabilit în PUZ-ul final: CUT 1,26, adică 15.800 mp construiţi.

 

Greşeala prezentării unei planșe cu doar 6 blocuri va fi considerată irelevantă din punct de vedere legal, cât timp şi planşa cu 12 blocuri se încadrează în indicatorii aprobaţi. Rămâne întrebarea: de câte ori greşeşte Primăria la prezentarea unor planșe în vederea informării publicului? Se întâmplă frecvent sau niciodată?

 

Strategia lui Chirica-Harabagiu în problema cartierului aprobat lui Achiței va fi de aburire prin scoaterea în faţă a argumentului că edificabilul (suprafaţa desfăşurată a celor 12 blocuri) nu depăşeşte indicatorul stabilit în PUZ-ul final: CUT 1,26, adică 15.800 mp construiţi.

 

Greşeala prezentării unei planșe cu doar 6 blocuri va fi considerată irelevantă din punct de vedere legal, cât timp şi planşa cu 12 blocuri se încadrează în indicatorii aprobaţi. Rămâne întrebarea: de câte ori greşeşte Primăria la prezentarea unor planșe în vederea informării publicului? Se întâmplă frecvent sau niciodată?

 

Doi dintr-o lovitură: se pun pavele pe strada ministrului Justiţiei şi a Arhiepiscopiei. Un contract public de lucrări al Primăriei, încheiat pentru pavelarea trotuarelor şi aleilor dintre blocuri, a fost deturnat în curtea unei parohii. În timp ce în curtea Bisericii Sf. Nectarie se prefigurează o lucrare monumentală, la câţiva zeci de metri distanţă, în spatele blocurilor din zonă, trotuarele sunt „presărate” cu cratere.

 

La Iaşi, drumul către Rai e pavat din finanţări publice. Aşa a procedat primarul Mihai Chirica, care s-a folosit de programul de reabilitare al trotuarelor şi aleilor dintre blocuri pentru a permite pavarea curţilor unor biserici din Arhiepiscopia Iaşilor. După ce a umplut curtea bisericii Sfântul Nectarie cu 30 de bănci inscripţionate cu textul „Primăria Iaşi”, săptămâna trecută, Chirica a dat dispoziţie firmei Symmetrica să paveleze toată curtea parohiei din Alexandru cel Bun.

Doi dintr-o lovitură: se pun pavele pe strada ministrului Justiţiei şi a Arhiepiscopiei. Un contract public de lucrări al Primăriei, încheiat pentru pavelarea trotuarelor şi aleilor dintre blocuri, a fost deturnat în curtea unei parohii. În timp ce în curtea Bisericii Sf. Nectarie se prefigurează o lucrare monumentală, la câţiva zeci de metri distanţă, în spatele blocurilor din zonă, trotuarele sunt „presărate” cu cratere.

 

La Iaşi, drumul către Rai e pavat din finanţări publice. Aşa a procedat primarul Mihai Chirica, care s-a folosit de programul de reabilitare al trotuarelor şi aleilor dintre blocuri pentru a permite pavarea curţilor unor biserici din Arhiepiscopia Iaşilor. După ce a umplut curtea bisericii Sfântul Nectarie cu 30 de bănci inscripţionate cu textul „Primăria Iaşi”, săptămâna trecută, Chirica a dat dispoziţie firmei Symmetrica să paveleze toată curtea parohiei din Alexandru cel Bun.

Scandal sângeros într-un cartier mărginaş al Buzăului. Din cauza unor neînţelegeri mai vechi, două familii s-au războit ca în vestul sălbatic - cu săbii, şi pietre pe post de proiectile.
 
Un om a murit şi alţi şase au fost răniţi după ce doi necunoscuţi au deschis focul pe o stradă din oraşul francez Toulouse.

 

O lucrare făcută „româneşte" de o echipă de muncitori, a lăsat, luni seara, un întreg cartier din Galaţi fără apă. O conductă de la reţea a cedat iar apa a ţâşnit din pământ ca dintr-o fântână arteziană.

 

Cum a devenit o comună rău-famată un simbol al vieții într-o suburbie cochetă a Iașului. Schimbarea la față a cartierului Tomești a început cu eliminarea grupărilor interlope, prin angajarea unei firme de intervenție. Apoi au pus iluminat public peste tot. Au continuat cu camere de luat vederi în zonele circulate. Acum, Tomeștiul e în topul siguranței din județ, după ce, în 2004, era pe primul loc la infracțiuni. Programul de redesenare a spațiilor dintre blocuri, cu gazon, trandafiri și locuri de parcare, urmează modelul zonelor urbanizate de la periferia marilor orașe europene.

 

Cum s-a transformat o comună-suburbie a Iașului dintr-o zonă cenușie din anul 2000, într-un model de siguranță și liniște, unde grija autorităților este redesenarea zonelor verzi? Prin pași mărunți. Primul a fost scoaterea interlopilor din oraș. Au urmat ceva investiții în infrastructură. Oamenii din Iași au început să-și caute terenuri și case acolo. Și totul a început să evolueze. Acum, comuna nu mai are teren disponibil pentru construcții. Totul s-a dat ca pâinea caldă. Iar puținele apartamente care se găsesc la vânzare au prețul apartamentelor din Iași.

 

Cum a devenit o comună rău-famată un simbol al vieții într-o suburbie cochetă a Iașului. Schimbarea la față a cartierului Tomești a început cu eliminarea grupărilor interlope, prin angajarea unei firme de intervenție. Apoi au pus iluminat public peste tot. Au continuat cu camere de luat vederi în zonele circulate. Acum, Tomeștiul e în topul siguranței din județ, după ce, în 2004, era pe primul loc la infracțiuni. Programul de redesenare a spațiilor dintre blocuri, cu gazon, trandafiri și locuri de parcare, urmează modelul zonelor urbanizate de la periferia marilor orașe europene.

 

Cum s-a transformat o comună-suburbie a Iașului dintr-o zonă cenușie din anul 2000, într-un model de siguranță și liniște, unde grija autorităților este redesenarea zonelor verzi? Prin pași mărunți. Primul a fost scoaterea interlopilor din oraș. Au urmat ceva investiții în infrastructură. Oamenii din Iași au început să-și caute terenuri și case acolo. Și totul a început să evolueze. Acum, comuna nu mai are teren disponibil pentru construcții. Totul s-a dat ca pâinea caldă. Iar puținele apartamente care se găsesc la vânzare au prețul apartamentelor din Iași.

 

Pagina 1 din 2

ajofm

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Go to top