Sambata, 23 06 2018

Acesta e capacul la toate scandalurile imobiliare. Se intră cu blocurile în zona Pădurii-Eternitate, acolo unde niciodată n-au fost decât case.

 

Proiectul e aberant şi aparţine grupului favorit de imobiliari din jurul primarului. Absurd e şi faptul că proiectul e semnat de arhitectul Chiriţă, iar acesta participă şi la votul din Comisia de Oportunitate a Primăriei. O situaţie neschimbată de ani de zile, deşi imediat ce-a devenit interimar, Mihai Chirica se bătea cu pumnii în piept ca va distruge mafia de la Urbanism aflată sub controlul fostului primar, Nichita. Mafia a rămas exact aceeaşi.

Şi tot de foarte mulţi ani, Iaşul nu avansează cu PUG, care ar fi putut reglementa că niciodată nu se vor construi blocuri în zona Eternitate-Pădurii. Că acea zonă înverzită poate fi înfrumuseţată cu vile cochete, cu asfalt şi trotuare noi.

Obsesia unei mâini de investitori imobiliari de a intra în inima cartierelor de case este motivată de faptul că vânzările cele mai rapide au loc în perimetrul central al Iaşului, deja supraaglomerat. E interesul personal împotriva unui oraş întreg. Se vând apartamente şi la periferii, şi în suburbii, dar marja de profit e un pic mai mică şi viteza de întoarcere a profitului este mai lentă.

Astfel, suntem teatrul de război al unei gherile care sapă tranşee şi aruncă bombe imobiliare în toate cartierele. E anarhie. Sunt oameni care mor de inimă rea în asemenea cazuri. Oameni care se revoltă şi se simt ignoraţi. Oameni care n-au o înţelegere cuprinzătoare a dezvoltării urbane durabile, care se lasă călcalți în picioare, dar care au dreptul de a fi protejaţi şi ai căror copii merită o calitate a vieţii mai bună în viitor.

 

Citește și O crimă pe masa primarului: blocul care distruge ultima zonă de case a Iașului

 

Iaşul se poate dezvolta urbanistic perfect pe Şesul Bahluiului. De la Cicoarei până în Podu Iloaei, zona e perfectă pentru construcţii. Se pot face proiecte mari, integrate, se pot trasa bulevarde, dezvoltatorii au unde să se ducă. Cu amendamentul că solul e mai dificil şi investiţia în fundaţie este mai mare. Dar profitul se face. PUG-ul blocat cel puţin din 2015, de când a venit Mihai Chirica la Putere, ar fi putut da Iaşului această şansă de dezvoltare pentru următorii 100 de ani. Ai platforma liberă Terom, despre care vizionarii spun că se poate transforma în noul Centru al Iaşului, cu un bulevard pe mijloc şi cu cartiere pe stânga şi pe dreapta. În prelungirea sa ai capătul Metalurgiei, unde se termină blocurile ANL şi poţi construi zeci de clădiri rezidenţiale pe Splaiurile Bahluiului, integrând zona cu una dintre cele mai dinamice platforme economice a Iaşului - Trei Fântâni-Chicerea-Holboca. Pe acolo va trece inelul estic al Centurii şi tot acolo va fi Centrul Intermodal.

Se poate construi în prostie în Iaşi. Dar nu poţi distruge un oraş pentru profiturile unui grup de interese, cât degetele de la o singură mână. Nu poţi face experimente pe viaţa oamenilor, nu poţi testa rezistența versanţilor, nu poţi sufoca viitorul copiilor în betoane şi praf, nu poţi dansa pe mese cu imobiliarii, sfidând pe toată lumea.

Poţi face afaceri şi poţi lua decizii înţelepte care să te ridice la nivelul celei mai importante funcţii într-unul dintre cele mai mari oraşe din România, sau poţi trage tunuri şi poţi trăi în propria ta bulă, consumându-ţi gloria vremelnică şi hrănindu-te cu discursul paralel.

Acesta e capacul la toate scandalurile imobiliare. Se intră cu blocurile în zona Pădurii-Eternitate, acolo unde niciodată n-au fost decât case.

 

Proiectul e aberant şi aparţine grupului favorit de imobiliari din jurul primarului. Absurd e şi faptul că proiectul e semnat de arhitectul Chiriţă, iar acesta participă şi la votul din Comisia de Oportunitate a Primăriei. O situaţie neschimbată de ani de zile, deşi imediat ce-a devenit interimar, Mihai Chirica se bătea cu pumnii în piept ca va distruge mafia de la Urbanism aflată sub controlul fostului primar, Nichita. Mafia a rămas exact aceeaşi.

Şi tot de foarte mulţi ani, Iaşul nu avansează cu PUG, care ar fi putut reglementa că niciodată nu se vor construi blocuri în zona Eternitate-Pădurii. Că acea zonă înverzită poate fi înfrumuseţată cu vile cochete, cu asfalt şi trotuare noi.

Obsesia unei mâini de investitori imobiliari de a intra în inima cartierelor de case este motivată de faptul că vânzările cele mai rapide au loc în perimetrul central al Iaşului, deja supraaglomerat. E interesul personal împotriva unui oraş întreg. Se vând apartamente şi la periferii, şi în suburbii, dar marja de profit e un pic mai mică şi viteza de întoarcere a profitului este mai lentă.

Astfel, suntem teatrul de război al unei gherile care sapă tranşee şi aruncă bombe imobiliare în toate cartierele. E anarhie. Sunt oameni care mor de inimă rea în asemenea cazuri. Oameni care se revoltă şi se simt ignoraţi. Oameni care n-au o înţelegere cuprinzătoare a dezvoltării urbane durabile, care se lasă călcalți în picioare, dar care au dreptul de a fi protejaţi şi ai căror copii merită o calitate a vieţii mai bună în viitor.

 

Citește și O crimă pe masa primarului: blocul care distruge ultima zonă de case a Iașului

 

Iaşul se poate dezvolta urbanistic perfect pe Şesul Bahluiului. De la Cicoarei până în Podu Iloaei, zona e perfectă pentru construcţii. Se pot face proiecte mari, integrate, se pot trasa bulevarde, dezvoltatorii au unde să se ducă. Cu amendamentul că solul e mai dificil şi investiţia în fundaţie este mai mare. Dar profitul se face. PUG-ul blocat cel puţin din 2015, de când a venit Mihai Chirica la Putere, ar fi putut da Iaşului această şansă de dezvoltare pentru următorii 100 de ani. Ai platforma liberă Terom, despre care vizionarii spun că se poate transforma în noul Centru al Iaşului, cu un bulevard pe mijloc şi cu cartiere pe stânga şi pe dreapta. În prelungirea sa ai capătul Metalurgiei, unde se termină blocurile ANL şi poţi construi zeci de clădiri rezidenţiale pe Splaiurile Bahluiului, integrând zona cu una dintre cele mai dinamice platforme economice a Iaşului - Trei Fântâni-Chicerea-Holboca. Pe acolo va trece inelul estic al Centurii şi tot acolo va fi Centrul Intermodal.

Se poate construi în prostie în Iaşi. Dar nu poţi distruge un oraş pentru profiturile unui grup de interese, cât degetele de la o singură mână. Nu poţi face experimente pe viaţa oamenilor, nu poţi testa rezistența versanţilor, nu poţi sufoca viitorul copiilor în betoane şi praf, nu poţi dansa pe mese cu imobiliarii, sfidând pe toată lumea.

Poţi face afaceri şi poţi lua decizii înţelepte care să te ridice la nivelul celei mai importante funcţii într-unul dintre cele mai mari oraşe din România, sau poţi trage tunuri şi poţi trăi în propria ta bulă, consumându-ţi gloria vremelnică şi hrănindu-te cu discursul paralel.

Deşi în Iaşi există multe familii care nu au cu cine să lase copiii în timp ce merg la muncă, Primăria a decis să pună lacătul la Centrul „Prichindel”, o instituţie tip creşă. Angajaţii Centrului acuză faptul că a existat un interes din partea conducerii pentru ca numărul de copii care au ajuns aici să scadă în câţiva ani de la 55 la 12. Decizia Primăriei i-a dat peste cap atât pe părinţi, cât şi pe angajaţi care se tem că vor rămâne pe drumuri n Când era administrat de Protecția Copilului, cererea era foarte mare și se făcea triere de dosare.

 

Centrul de Zi „Prichindel“, singurul centru de zi de pe raza municipiului Iaşi care oferă servicii socio-educaţionale pentru copiii familiilor aflate în situaţie de risc social, va dispărea după ce Primăria Iaşi a decis ca Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi să renunţe la acesta.

 

Cu un an mai devreme

Printr-o Hotărâre de Consiliu Local (HCL) s-a stabilit încetarea unei alte hotărâri, din 2009, prin care Centrul trecea din subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Iaşi în subordinea DAC Iaşi. În mod normal, acest lucru trebuia să se întâmple de la 30 ianuarie 2019, potrivit protocolului semnat atunci între cele două instituţii.

Angajaţii acuză lipsa de interes din partea conducerii DAC Iaşi care a făcut ca acest Centru să ajungă în situaţia de a cheltui sume foarte mari doar pentru câţiva copii, în condiţiile în care sunt sute de familii nevoiaşe în Iaşi, care nu-şi permit să-şi ducă micuţii la creşă.

Potrivit primarului Mihai Chirica, la finele anului trecut, asistate social de Primăria Iaşi sunt circa 300 de familii în municipiul Iaşi, însă în realitate numărul familiilor aflate în situaţie de risc social este mult mai mare. Aşadar, persoane care să apeleze la Centru există, fapt demonstrat în anii trecuţi.

 

DGASPC preia doar patrimoniul

În urma hârtiei primite de la Primărie, reprezentanţii DGASPC Iaşi au trimis un răspuns în care susţin că nu pot prelua decât patrimoniul, fără a putea susţine financiar continuarea activităţii la Centrul de zi „Prichindel“. „Nu putem proceda la preluarea serviciului social de zi «Prichindel», ci doar a bunurilor care au făcut obiectul contractului de comodat încheiat în 2009. Noi putem prelua doar patrimoniul. Nu avem stabilit în buget susţinerea salariaţilor de la alte instituţii. După preluare, vom vedea care va fi destinaţia acelei clădiri“, spune Ion Florin, şeful DGASPC Iaşi.

Trecerea Centrului în curtea DGASPC Iaşi va dura ceva timp. „Nu este prima dată când preluăm patrimoniul unor servicii desfiinţate de alte instituţii. La fel s-a întâmplat şi la Hălăuceşti şi la Stolniceni Prăjescu. Până la trecerea efectivă a patrimoniului mai durează pentru că e nevoie de o evaluare şi o expertiză a clădirii“, zice Tiberiu Bantaş, purtător de cuvânt al DGASPC.

 

Cheltuieli mari, nejustificate

În urma raportului de analiză întocmit anul trecut de reprezentanţii DAC Iaşi, a rezultat ineficienţa acestui Centru deoarece „s-a redus considerabil numărul de beneficiari, astfel încât media copiilor care a frecventat centrul în anul 2017 este de 12 copii la o capacitate maximă de 55 de locuri“, după cum se arată în raportul întocmit de Ilona Nicolette Mihăescu, şef Serviciu Resurse Umane în cadrul DAC Iaşi.

Cheltuielile anuale alocate de la bugetul local pentru acest Centru au fost anul trecut de 541.629 lei, din care costurile de personal s-au ridicat la 451.620 lei pentru cei 11 angajaţi, iar utilităţile, hrana şi prestările servicii au fost de 90.000 lei.

Ceea ce nu se precizează în Raport este cum s-a reuşit „performanţa“ ca în numai câţiva ani, de la 55 de copii în Centru şi multe alte familii care şi-ar fi dorit să-şi aducă micuţii acolo, neavând posibilităţile financiare să-i ţină acasă sau la creşă, s-a ajuns ca numărul copiilor să fie egal cu numărul de angajaţi.

 

Adresabilitate mare, promovare zero

În momentul în care Centrul de Zi „Prichindel“ a trecut de la DGASPC Iaşi la DAC Iaşi, în unitate erau 55 de copii cu vârste cuprinse între 6 luni şi 3 ani.

În cadrul centrului de zi activa o echipă multidisciplinară formată din 10 specialişti: instructori de educaţie, asistent medical, psiholog, bucătar, îngrijitor copii, administrator, coordonator centru. „Fiind singurul Centru care se adresa familiilor aflate în situaţie de risc social, cererea era foarte mare. Copiii erau aduşi cu maşina din toate zonele Iaşului, iar mamele aveau posibilitatea să meargă să lucreze. Astfel, micuţii beneficiau de toate condiţiile, iar părinţii nu erau obligaţi să stea cu ei acasă să aibă grijă de ei“, spune purtătorul de cuvânt al DGASPC Iaşi, Tiberiu Bantaş.

Posibili beneficiari, refuzaţi

Trecerea în subordinea DAC Iaşi a însemnat, în ultimii ani, reducerea drastică a numărului de copii care au fost aduşi în Centru. „Nu a existat deloc interes din partea conducerii ca acest Centru să funcţioneze. Numărul de copii care mai vin acum a scăzut drastic deoarece fie lumea nu a ştiut de existenţa lui, fie cei care au apelat la acest serviciu au fost refuzaţi din varii motive“, spune una dintre angajatele Centrului.

În plus, angajaţii susţin că dacă ar fi fost folosit în continuare un mijloc de transport cu care să fie aduşi copii, nu s-ar fi ajuns în situaţia de acum. „Toţii copii care sunt acum în Centru sunt de aici, din cartier (n.r. – cartierul Alexandru cel Bun). Înainte, când erau maşini la Centru, erau aduşi copii din tot oraşul“, zic angajaţii.

 

Subordonaţii spun că şefa Roxana Necula “s-a aranjat”

 

Ce se întâmplă cu angajaţii

Potrivit hotărării de CL, cei 12 copii, care de fapt sunt 11, vor fi direcţionaţi la „Centrul de Servicii Mamă şi Copil“ din cadrul Fundaţiei Hecuba, finanţată tot de Consiliul Local, prin DAC Iaşi.

Dacă în ceea ce-i priveşte pe copii care mai vin acum la Centru problema pare rezolvată, nu la fel stau lucrurile în ceea ce-i priveşte pe angajaţi, care se tem că vor rămâne şomeri după trecerea la DGASPC Iaşi. „Noi suntem angajaţi de DAC Iaşi şi nu ştiu dacă în urma acestei treceri vom fi preluaţi de DGASPC. Ne temem că vom rămâne fără serviciu. Avem şi noi familii, copii, rate la bănci. Ce se întâmplă cu noi?“, se întreabă, îngrijorat, unul dintre angajaţii de la „Prichindel“.

Coordonatoarea Centrului, Roxana Necula, nu a dorit să ofere amănunte despre viitorul angajaţilor de la Centru: „Eu sunt doar o angajată, nu ştiu ce se va întâmpla. Ce voi face? Nu vreau să vorbesc despre asta.“

Directorul executiv adjunct al DAC Iaşi, Daniel Ciobotaru, nu a dorit nici el să comenteze situaţia, transmiţând REPORTER DE IAŞI, prin intermediul Roxanei Necula, să adresăm întrebările în scris.

Surse din cadrul Centrului susţin că Necula şi-ar fi aranjat deja transferul la un alt Centru aflat sub tutela DAC Iaşi. „Pe doamna Necula nu o interesează situaţia noastră pentru că dumneai a discutat deja cu doamna director Luminiţa Munteanu trecerea la Căminul de pensionari «Parascheva»“, susţin angajaţii.

Părinţii, puşi în faţa faptului împlinit

Părinţii copiilor care sunt aduşi la Centru încearcă acum să găsească soluţii. Aceştia sunt nevoiţi să caute o altă creşă unde să-şi ducă micuţii, însă se plâng de faptul că nu au banii necesari pentru a acoperi toate costurile. „Eu lucrez în ture şi mi-ar fi foarte greu să stau cu fata acasă. Am auzit şi eu că se închide Centrul. Noi nu avem o situaţie financiară foarte bună şi nu îmi pot permite să o duc la o creşă, mai ales că e foarte greu acum pentru că nu mai sunt locuri. Am fost aici, prin cartier, dar peste tot sunt ocupate locurile. Sunt pusă într-o situaţie foarte dificilă“, zice Daniela B., mama unei fetiţe de nici 2 ani, care este adusă în fiecare zi la «Prichindel».

Elena F., mama unei alte fetiţe care frecventează în prezent Centrul de Zi, spune că se va orienta spre o altă creşă: „Am retras deja dosarul când am auzit că se închide. Şi eu şi soţul lucrăm de dimineaţă până seara şi nu avem cum să o ţinem acasă. Caut acum cu disperare o creşă să văd unde o pot duce. Fata are aproape 3 ani şi încercăm să vedem poate o putem duce la o grădiniţă.“

Într-o situaţie dificilă se află şi Larisa B., mama unui alt copil, care nu ştie ce va face în momentul în care se închide Centrul. „Nu ne-a spus nimeni nimic. Dacă se închide Centrul, nu ştiu ce voi face. Acasă nu o pot ţine. Nici bani să o duc la o altă creşă nu am. Acolo ar trebui să plătesc mâncarea, fondul clasei, alte cheltuieli. Chiar nu ne permitem“, precizează Larisa B..

Deşi în Iaşi există multe familii care nu au cu cine să lase copiii în timp ce merg la muncă, Primăria a decis să pună lacătul la Centrul „Prichindel”, o instituţie tip creşă. Angajaţii Centrului acuză faptul că a existat un interes din partea conducerii pentru ca numărul de copii care au ajuns aici să scadă în câţiva ani de la 55 la 12. Decizia Primăriei i-a dat peste cap atât pe părinţi, cât şi pe angajaţi care se tem că vor rămâne pe drumuri n Când era administrat de Protecția Copilului, cererea era foarte mare și se făcea triere de dosare.

 

Centrul de Zi „Prichindel“, singurul centru de zi de pe raza municipiului Iaşi care oferă servicii socio-educaţionale pentru copiii familiilor aflate în situaţie de risc social, va dispărea după ce Primăria Iaşi a decis ca Direcţia de Asistenţă Comunitară (DAC) Iaşi să renunţe la acesta.

 

Cu un an mai devreme

Printr-o Hotărâre de Consiliu Local (HCL) s-a stabilit încetarea unei alte hotărâri, din 2009, prin care Centrul trecea din subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Iaşi în subordinea DAC Iaşi. În mod normal, acest lucru trebuia să se întâmple de la 30 ianuarie 2019, potrivit protocolului semnat atunci între cele două instituţii.

Angajaţii acuză lipsa de interes din partea conducerii DAC Iaşi care a făcut ca acest Centru să ajungă în situaţia de a cheltui sume foarte mari doar pentru câţiva copii, în condiţiile în care sunt sute de familii nevoiaşe în Iaşi, care nu-şi permit să-şi ducă micuţii la creşă.

Potrivit primarului Mihai Chirica, la finele anului trecut, asistate social de Primăria Iaşi sunt circa 300 de familii în municipiul Iaşi, însă în realitate numărul familiilor aflate în situaţie de risc social este mult mai mare. Aşadar, persoane care să apeleze la Centru există, fapt demonstrat în anii trecuţi.

 

DGASPC preia doar patrimoniul

În urma hârtiei primite de la Primărie, reprezentanţii DGASPC Iaşi au trimis un răspuns în care susţin că nu pot prelua decât patrimoniul, fără a putea susţine financiar continuarea activităţii la Centrul de zi „Prichindel“. „Nu putem proceda la preluarea serviciului social de zi «Prichindel», ci doar a bunurilor care au făcut obiectul contractului de comodat încheiat în 2009. Noi putem prelua doar patrimoniul. Nu avem stabilit în buget susţinerea salariaţilor de la alte instituţii. După preluare, vom vedea care va fi destinaţia acelei clădiri“, spune Ion Florin, şeful DGASPC Iaşi.

Trecerea Centrului în curtea DGASPC Iaşi va dura ceva timp. „Nu este prima dată când preluăm patrimoniul unor servicii desfiinţate de alte instituţii. La fel s-a întâmplat şi la Hălăuceşti şi la Stolniceni Prăjescu. Până la trecerea efectivă a patrimoniului mai durează pentru că e nevoie de o evaluare şi o expertiză a clădirii“, zice Tiberiu Bantaş, purtător de cuvânt al DGASPC.

 

Cheltuieli mari, nejustificate

În urma raportului de analiză întocmit anul trecut de reprezentanţii DAC Iaşi, a rezultat ineficienţa acestui Centru deoarece „s-a redus considerabil numărul de beneficiari, astfel încât media copiilor care a frecventat centrul în anul 2017 este de 12 copii la o capacitate maximă de 55 de locuri“, după cum se arată în raportul întocmit de Ilona Nicolette Mihăescu, şef Serviciu Resurse Umane în cadrul DAC Iaşi.

Cheltuielile anuale alocate de la bugetul local pentru acest Centru au fost anul trecut de 541.629 lei, din care costurile de personal s-au ridicat la 451.620 lei pentru cei 11 angajaţi, iar utilităţile, hrana şi prestările servicii au fost de 90.000 lei.

Ceea ce nu se precizează în Raport este cum s-a reuşit „performanţa“ ca în numai câţiva ani, de la 55 de copii în Centru şi multe alte familii care şi-ar fi dorit să-şi aducă micuţii acolo, neavând posibilităţile financiare să-i ţină acasă sau la creşă, s-a ajuns ca numărul copiilor să fie egal cu numărul de angajaţi.

 

Adresabilitate mare, promovare zero

În momentul în care Centrul de Zi „Prichindel“ a trecut de la DGASPC Iaşi la DAC Iaşi, în unitate erau 55 de copii cu vârste cuprinse între 6 luni şi 3 ani.

În cadrul centrului de zi activa o echipă multidisciplinară formată din 10 specialişti: instructori de educaţie, asistent medical, psiholog, bucătar, îngrijitor copii, administrator, coordonator centru. „Fiind singurul Centru care se adresa familiilor aflate în situaţie de risc social, cererea era foarte mare. Copiii erau aduşi cu maşina din toate zonele Iaşului, iar mamele aveau posibilitatea să meargă să lucreze. Astfel, micuţii beneficiau de toate condiţiile, iar părinţii nu erau obligaţi să stea cu ei acasă să aibă grijă de ei“, spune purtătorul de cuvânt al DGASPC Iaşi, Tiberiu Bantaş.

Posibili beneficiari, refuzaţi

Trecerea în subordinea DAC Iaşi a însemnat, în ultimii ani, reducerea drastică a numărului de copii care au fost aduşi în Centru. „Nu a existat deloc interes din partea conducerii ca acest Centru să funcţioneze. Numărul de copii care mai vin acum a scăzut drastic deoarece fie lumea nu a ştiut de existenţa lui, fie cei care au apelat la acest serviciu au fost refuzaţi din varii motive“, spune una dintre angajatele Centrului.

În plus, angajaţii susţin că dacă ar fi fost folosit în continuare un mijloc de transport cu care să fie aduşi copii, nu s-ar fi ajuns în situaţia de acum. „Toţii copii care sunt acum în Centru sunt de aici, din cartier (n.r. – cartierul Alexandru cel Bun). Înainte, când erau maşini la Centru, erau aduşi copii din tot oraşul“, zic angajaţii.

 

Subordonaţii spun că şefa Roxana Necula “s-a aranjat”

 

Ce se întâmplă cu angajaţii

Potrivit hotărării de CL, cei 12 copii, care de fapt sunt 11, vor fi direcţionaţi la „Centrul de Servicii Mamă şi Copil“ din cadrul Fundaţiei Hecuba, finanţată tot de Consiliul Local, prin DAC Iaşi.

Dacă în ceea ce-i priveşte pe copii care mai vin acum la Centru problema pare rezolvată, nu la fel stau lucrurile în ceea ce-i priveşte pe angajaţi, care se tem că vor rămâne şomeri după trecerea la DGASPC Iaşi. „Noi suntem angajaţi de DAC Iaşi şi nu ştiu dacă în urma acestei treceri vom fi preluaţi de DGASPC. Ne temem că vom rămâne fără serviciu. Avem şi noi familii, copii, rate la bănci. Ce se întâmplă cu noi?“, se întreabă, îngrijorat, unul dintre angajaţii de la „Prichindel“.

Coordonatoarea Centrului, Roxana Necula, nu a dorit să ofere amănunte despre viitorul angajaţilor de la Centru: „Eu sunt doar o angajată, nu ştiu ce se va întâmpla. Ce voi face? Nu vreau să vorbesc despre asta.“

Directorul executiv adjunct al DAC Iaşi, Daniel Ciobotaru, nu a dorit nici el să comenteze situaţia, transmiţând REPORTER DE IAŞI, prin intermediul Roxanei Necula, să adresăm întrebările în scris.

Surse din cadrul Centrului susţin că Necula şi-ar fi aranjat deja transferul la un alt Centru aflat sub tutela DAC Iaşi. „Pe doamna Necula nu o interesează situaţia noastră pentru că dumneai a discutat deja cu doamna director Luminiţa Munteanu trecerea la Căminul de pensionari «Parascheva»“, susţin angajaţii.

Părinţii, puşi în faţa faptului împlinit

Părinţii copiilor care sunt aduşi la Centru încearcă acum să găsească soluţii. Aceştia sunt nevoiţi să caute o altă creşă unde să-şi ducă micuţii, însă se plâng de faptul că nu au banii necesari pentru a acoperi toate costurile. „Eu lucrez în ture şi mi-ar fi foarte greu să stau cu fata acasă. Am auzit şi eu că se închide Centrul. Noi nu avem o situaţie financiară foarte bună şi nu îmi pot permite să o duc la o creşă, mai ales că e foarte greu acum pentru că nu mai sunt locuri. Am fost aici, prin cartier, dar peste tot sunt ocupate locurile. Sunt pusă într-o situaţie foarte dificilă“, zice Daniela B., mama unei fetiţe de nici 2 ani, care este adusă în fiecare zi la «Prichindel».

Elena F., mama unei alte fetiţe care frecventează în prezent Centrul de Zi, spune că se va orienta spre o altă creşă: „Am retras deja dosarul când am auzit că se închide. Şi eu şi soţul lucrăm de dimineaţă până seara şi nu avem cum să o ţinem acasă. Caut acum cu disperare o creşă să văd unde o pot duce. Fata are aproape 3 ani şi încercăm să vedem poate o putem duce la o grădiniţă.“

Într-o situaţie dificilă se află şi Larisa B., mama unui alt copil, care nu ştie ce va face în momentul în care se închide Centrul. „Nu ne-a spus nimeni nimic. Dacă se închide Centrul, nu ştiu ce voi face. Acasă nu o pot ţine. Nici bani să o duc la o altă creşă nu am. Acolo ar trebui să plătesc mâncarea, fondul clasei, alte cheltuieli. Chiar nu ne permitem“, precizează Larisa B..

Planurile Primăriei sunt ambițioase: stații de transbordare, trasee mai scurte, abonament unic. Cheia e timpul de așteptare în stații, însă flota CTP trebuie dublată sau chiar triplată. Chiar să vrea, oamenii din Ciurea-Miroslava tot n-ar avea loc în tramvaie și autobuze, la 7 dimineața. La fel, în Păcurari și Bucium. Suplimentarea cu 88 de autobuze noi, din 2018, nu e suficientă. E nevoie de transport metropolitan integrat, dar șefii CJ nu stau la aceeași masă cu Mihai Chirica.

 

Cozile nesfârșite de la orele de vârf – 7.00-8.30 respectiv 16.00-18.00 – au o explicație simplă: pur și simplu capacitatea de transport a CTP este mult subdimensionată.

Planurile Primăriei sunt ambițioase: stații de transbordare, trasee mai scurte, abonament unic. Cheia e timpul de așteptare în stații, însă flota CTP trebuie dublată sau chiar triplată. Chiar să vrea, oamenii din Ciurea-Miroslava tot n-ar avea loc în tramvaie și autobuze, la 7 dimineața. La fel, în Păcurari și Bucium. Suplimentarea cu 88 de autobuze noi, din 2018, nu e suficientă. E nevoie de transport metropolitan integrat, dar șefii CJ nu stau la aceeași masă cu Mihai Chirica.

 

Cozile nesfârșite de la orele de vârf – 7.00-8.30 respectiv 16.00-18.00 – au o explicație simplă: pur și simplu capacitatea de transport a CTP este mult subdimensionată.

Conducerea Consiliului Județean (CJ) Iași și reprezentanții Aerostar Bacău au semnat contractul de concesiune a unui teren în suprafață de 16.000 mp, situat în zona vecinătatea Aeroportului. Aici, societatea băcăuană va construi un centru de mentenanță pentru avioanele civile. Valoarea investiției se ridică la 10 milioane de euro.

 

Poliţiştii caută un cetăţean pakistanez care a dispărut luni seara, din Centrul cu regim închis de la Otopeni al Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), unde era cazat.

 

Indignare printre locuitorii din centrul Iașului. O plăcuță cu un mesaj inedit montată la scara unui bloc îi pune în mare încurcătură pe ieșeni. Vorbim despre un mesaj care îi avertizează pe cetățeni că acolo este... loc pentru urinat pentru animale, arată Iași TV Life.

 

O rachetă rusească furată, lungă de 10 metri şi aparţinând perioadei sovietice, a explodat într-un centru de reciclare din estul Rusiei, ucigând două persoane şi rănind o a treia.

 

Pagina 1 din 4

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iunie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  

Clipul zilei

Go to top