Luni, 15 10 2018
Fostul viceprimar al comunei Holboca are dosar penal pentru că a exploatat ilegal argilă. Garda de Mediu l-a prins în flagrant pe fostul viceprimar din Holboca:  avea o exploatare de argilă pe care o opera în mod ilegal. Se bănuiește că Grigore Dura a încasat câteva sute de mii de lei din vânzarea materialului. Ar fi trebuit să dea Statului 50 de eurocenți pentru fiecare tonă de argilă extrasă. Dura susține că, de fapt, dorea să îndrepte un deal, dar nu avea autorizație nici pentru asta.

Fostul viceprimar al comunei Holboca, Grigore Dura (64 de ani), este cercetat pentru infracțiuni prevăzute de Legea minelor. Pe scurt, a tăiat un deal din comună, undea avea câteva hectare de teren, și a vândut argilă pentru contrucții. Fostul viceprimar, în prezent consilier local, susține că este nevinovat, dar s-au strâns deja mărturii împotriva lui. Iar fotografiile realizate de la înălțime sunt edificatoare.

Fostul viceprimar al comunei Holboca are dosar penal pentru că a exploatat ilegal argilă. Garda de Mediu l-a prins în flagrant pe fostul viceprimar din Holboca:  avea o exploatare de argilă pe care o opera în mod ilegal. Se bănuiește că Grigore Dura a încasat câteva sute de mii de lei din vânzarea materialului. Ar fi trebuit să dea Statului 50 de eurocenți pentru fiecare tonă de argilă extrasă. Dura susține că, de fapt, dorea să îndrepte un deal, dar nu avea autorizație nici pentru asta.

Fostul viceprimar al comunei Holboca, Grigore Dura (64 de ani), este cercetat pentru infracțiuni prevăzute de Legea minelor. Pe scurt, a tăiat un deal din comună, undea avea câteva hectare de teren, și a vândut argilă pentru contrucții. Fostul viceprimar, în prezent consilier local, susține că este nevinovat, dar s-au strâns deja mărturii împotriva lui. Iar fotografiile realizate de la înălțime sunt edificatoare.

Aşa-zisul comunicat Conest, propagat în mod bizar inclusiv de site-ul Primăriei Iaşi, e o formă palidă de autoconsolare. În primul rând, se adresează ezitant unui deputat care a preluat informaţiile din REPORTER DE IAŞI, în loc să răspundă direct ziarului care a făcut dezvăluirile. Nu e diplomaţie, e frică de dialog cu ziarişti profesionişti, foarte stăpâni pe acest subiect şi versaţi în investigaţiile pe care le fac.

Mă opresc la două puncte: administratorii Conest refuză, într-un mod atât de ipocrit încât sunt chiar comici, să explice cadourile de zeci de mii de euro făcute lui Mihai Chirica şi legăturile de 15 ani dintre firma lor şi un edil, care, şi la această oră, locuieşte în casa lor. Ei spun: „Sunt atât de multe inexactităţi încât să trecem peste...".

Aşa-zisul comunicat Conest, propagat în mod bizar inclusiv de site-ul Primăriei Iaşi, e o formă palidă de autoconsolare. În primul rând, se adresează ezitant unui deputat care a preluat informaţiile din REPORTER DE IAŞI, în loc să răspundă direct ziarului care a făcut dezvăluirile. Nu e diplomaţie, e frică de dialog cu ziarişti profesionişti, foarte stăpâni pe acest subiect şi versaţi în investigaţiile pe care le fac.

Mă opresc la două puncte: administratorii Conest refuză, într-un mod atât de ipocrit încât sunt chiar comici, să explice cadourile de zeci de mii de euro făcute lui Mihai Chirica şi legăturile de 15 ani dintre firma lor şi un edil, care, şi la această oră, locuieşte în casa lor. Ei spun: „Sunt atât de multe inexactităţi încât să trecem peste...".

Banii, cetăţenia şi distanţa mică aduc o masă de constructori pe o piaţă care îi aşteaptă cu braţele deschise. Un fenomen apărut anul trecut: cetăţeni din Republica Moldova, de pe zona de graniţă cu România, înregistrează firme de construcţii la Iaşi. Ei au găsit aici o piaţă cu venituri de două ori mai mari decât dincolo de Prut. Autorităţile nu cunosc acest fenomen, pentru că cei mai mulţi dintre muncitori au dublă cetăţenie. „Dacă vin la Iaşi, foarte bine. Avem nevoie de forţă de muncă aici”, spun proprietarii de firme din domeniu.

Vin aici pentru bani mai mulţi, pe o piaţă în creştere. Numeroşi constructori din zona de graniţă cu România, din Raionul Ungheni, s-au stabilit temporar la Iaşi şi şi-au deschis firme, de obicei la cabinetele unor avocaţi.

Banii, cetăţenia şi distanţa mică aduc o masă de constructori pe o piaţă care îi aşteaptă cu braţele deschise. Un fenomen apărut anul trecut: cetăţeni din Republica Moldova, de pe zona de graniţă cu România, înregistrează firme de construcţii la Iaşi. Ei au găsit aici o piaţă cu venituri de două ori mai mari decât dincolo de Prut. Autorităţile nu cunosc acest fenomen, pentru că cei mai mulţi dintre muncitori au dublă cetăţenie. „Dacă vin la Iaşi, foarte bine. Avem nevoie de forţă de muncă aici”, spun proprietarii de firme din domeniu.

Vin aici pentru bani mai mulţi, pe o piaţă în creştere. Numeroşi constructori din zona de graniţă cu România, din Raionul Ungheni, s-au stabilit temporar la Iaşi şi şi-au deschis firme, de obicei la cabinetele unor avocaţi.

Au mai luat în trecut aceeaşi decizie, dar au încălcat-o ulterior de nenumărate ori. După ce şmecherii din imobiliare şi-au făcut mendrele, construind cum au vrut în Iaşi, consilierii locali din Comisia de Urbanism au luat o decizie radicală. Nu se mai aprobă construcţia de blocuri pe suprafeţe mai mici de 500 de metri pătraţi. Ce „coincidenţă”: tocmai au scăpat de interdicţie construcţiile aparţinând familiilor a doi consilieri locali. Și în urmă cu trei ani se luase aceeași decizie și a fost încălcată de zeci de ori


Pe suprafeţe mai mici de 500 de metri pătraţi nu se mai autorizează construcţia de locuinţe colective, adică blocuri, decât dacă locurile de parcare sunt prevăzute în subteran. „Cresc, într-adevăr, costurile de construcţie, dar investitorii trebuie să înţeleagă că nu pot ridica blocuri pe suprafeţe mici fără să asigure şi parcările”, a declarat Ciprian Bostan, consilier local PNL.

Au mai luat în trecut aceeaşi decizie, dar au încălcat-o ulterior de nenumărate ori. După ce şmecherii din imobiliare şi-au făcut mendrele, construind cum au vrut în Iaşi, consilierii locali din Comisia de Urbanism au luat o decizie radicală. Nu se mai aprobă construcţia de blocuri pe suprafeţe mai mici de 500 de metri pătraţi. Ce „coincidenţă”: tocmai au scăpat de interdicţie construcţiile aparţinând familiilor a doi consilieri locali. Și în urmă cu trei ani se luase aceeași decizie și a fost încălcată de zeci de ori


Pe suprafeţe mai mici de 500 de metri pătraţi nu se mai autorizează construcţia de locuinţe colective, adică blocuri, decât dacă locurile de parcare sunt prevăzute în subteran. „Cresc, într-adevăr, costurile de construcţie, dar investitorii trebuie să înţeleagă că nu pot ridica blocuri pe suprafeţe mici fără să asigure şi parcările”, a declarat Ciprian Bostan, consilier local PNL.

Un grup parlamentari de la putere a inițiat un proiect de lege potrivit căruia nu se va mai sancționa cu închisoarea execuția fără autorizație a mai multor tipuri de lucrări de construcție, informează Profit.ro.
Poliţiştii din Argeş fac, miercuri, peste treizeci de percheziţii în Capitală şi în zece judeţe la persoane şi firme din domeniul construcţiilor suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani. Prejudiciul estimat de către anchetatori depăşeşte două milioane de lei, iar zece persoane vor fi duse la audieri.

 

Pagina 1 din 3

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top