Vineri, 21 09 2018
Cu tot cu norma didactică de la UMF, un doctor de la un spital mare din Iași câștigă până la 5.000 de euro net/lună. Salarii foarte mari iau și medicii din micile orașe: minim 3.000 de euro. La Tecuci, cei 21 de medici de la Spitalul Municipal au câștigat în medie, în luna iulie, aproape 17.000 de lei net. Salarii foarte mari sunt și la Vaslui, Reșița sau Alexandria. În Iași, centru universitar, cadrele medicale își rotunjesc venitul cu norma de la UMF: practic un salariu de 12.000 de lei la spital se dublează prin orele didactice. Costurile la UPU Spiridon și Sf. Maria sunt în schimb mult mai mici, raportat la cazurile rezolvate, decât la Centrele de Permanență, unde medicii de familie câștigă până la 10.000 de lei lunar.


Fix 21 de medici au fost pe statul de plată aferent lunii iulie 2018 la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci. Media netă a lefurilor acestor doctori a fost de 16.902 lei. Adică, echivalentul a 3.600 de euro, bani în mână. Este una dintre cele mai mari valori salariale din sistemul național de sănătate.

Cu tot cu norma didactică de la UMF, un doctor de la un spital mare din Iași câștigă până la 5.000 de euro net/lună. Salarii foarte mari iau și medicii din micile orașe: minim 3.000 de euro. La Tecuci, cei 21 de medici de la Spitalul Municipal au câștigat în medie, în luna iulie, aproape 17.000 de lei net. Salarii foarte mari sunt și la Vaslui, Reșița sau Alexandria. În Iași, centru universitar, cadrele medicale își rotunjesc venitul cu norma de la UMF: practic un salariu de 12.000 de lei la spital se dublează prin orele didactice. Costurile la UPU Spiridon și Sf. Maria sunt în schimb mult mai mici, raportat la cazurile rezolvate, decât la Centrele de Permanență, unde medicii de familie câștigă până la 10.000 de lei lunar.


Fix 21 de medici au fost pe statul de plată aferent lunii iulie 2018 la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci. Media netă a lefurilor acestor doctori a fost de 16.902 lei. Adică, echivalentul a 3.600 de euro, bani în mână. Este una dintre cele mai mari valori salariale din sistemul național de sănătate.

Schimbul de terenuri dintre un investitor privat și Primărie scoate în evidență poziția de forță pe care Mihai Chirica a impus-o ieșenilor într-o chestiune vitală pentru întregul oraș. Pentru terenul de pe IC Brătianu, firma M.CHIM trebuie să se chinuie 2-3 ani la Comisia Națională a Monumentelor ca să poată construi ceva. Dă la schimb Primăriei 6.500 mp și obține 10.000 mp în zone centrale, pe care poate construi blocuri peste blocuri, cu pofit de minim 22 milioane de euro în următorii trei ani. Exemplu: evaluarea din Smârdan, făcută de Primărie este scandaloasă: 231 euro/mp, iar la 100 m mai încolo tot Primăria a evaluat un teren similar la 551 euro/mp. Pe Elena Doamna, M.Chim deține doar 300 mp, iar Primăria îi completează cu încă 1.400 mp. În spate la BRD, pe A. Panu, se mai pot construi 3 turnuri. Doi oameni, Chirica și vicele Harabagiu, iau hotărâri de zeci de milioane de euro fără să facă PUG, fără inventariere, fără dezbateri reale.

 

Nici a treia oară nu le-a ieșit. Cel mai mare tun imobiliar din istoria Iașului a fost, cel puțin pentru moment, tras pe linie moartă. Cuplul Mihai Chirica, primar, și Gabriel Harabagiu, viceprimar, voia să bage Primăria într-un schimb dezastruos pentru oraș. Ar fi vrut să cedeze aproape 10.000 mp unui privat în schimbul a doar 7.000 mp argumentând cu iluzoria construcție a unui nou sediu pentru Operă, în fapt un simplu alibi. În schimb, firma M.Chim ar fi înregistrat profituri fabuloase, de ordinul zecilor de milioane de euro.

Schimbul de terenuri dintre un investitor privat și Primărie scoate în evidență poziția de forță pe care Mihai Chirica a impus-o ieșenilor într-o chestiune vitală pentru întregul oraș. Pentru terenul de pe IC Brătianu, firma M.CHIM trebuie să se chinuie 2-3 ani la Comisia Națională a Monumentelor ca să poată construi ceva. Dă la schimb Primăriei 6.500 mp și obține 10.000 mp în zone centrale, pe care poate construi blocuri peste blocuri, cu pofit de minim 22 milioane de euro în următorii trei ani. Exemplu: evaluarea din Smârdan, făcută de Primărie este scandaloasă: 231 euro/mp, iar la 100 m mai încolo tot Primăria a evaluat un teren similar la 551 euro/mp. Pe Elena Doamna, M.Chim deține doar 300 mp, iar Primăria îi completează cu încă 1.400 mp. În spate la BRD, pe A. Panu, se mai pot construi 3 turnuri. Doi oameni, Chirica și vicele Harabagiu, iau hotărâri de zeci de milioane de euro fără să facă PUG, fără inventariere, fără dezbateri reale.

 

Nici a treia oară nu le-a ieșit. Cel mai mare tun imobiliar din istoria Iașului a fost, cel puțin pentru moment, tras pe linie moartă. Cuplul Mihai Chirica, primar, și Gabriel Harabagiu, viceprimar, voia să bage Primăria într-un schimb dezastruos pentru oraș. Ar fi vrut să cedeze aproape 10.000 mp unui privat în schimbul a doar 7.000 mp argumentând cu iluzoria construcție a unui nou sediu pentru Operă, în fapt un simplu alibi. În schimb, firma M.Chim ar fi înregistrat profituri fabuloase, de ordinul zecilor de milioane de euro.

Cu fix o oră și jumătate înainte de expirare, termenul a fost prelungit cu două luni. Pe 7 mai, când trebuia închisă sesiunea de proiecte, Ministerul Dezvoltării a anunțat că se prelungește perioada până în iulie. Firmele care au depus proiecte cer ca evaluarea să se facă strict pentru cei care au respectat termenul inițial. Cum plafonul va fi sigur depășit, riscul este ca „cei dintâi” să se trezească ultimii, putând fi bătuți la punctaj. Tărăgănarea procesului cu încă un an compromite planurile de afaceri ale celor care s-au grăbit.



O manevră uluitoare cu zeci de milioane de euro, fonduri UE nerambursabile. Asta au făcut reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) prin prelungirea cu două luni a apelului de proiecte pe incubatoare de afaceri.

Cu fix o oră și jumătate înainte de expirare, termenul a fost prelungit cu două luni. Pe 7 mai, când trebuia închisă sesiunea de proiecte, Ministerul Dezvoltării a anunțat că se prelungește perioada până în iulie. Firmele care au depus proiecte cer ca evaluarea să se facă strict pentru cei care au respectat termenul inițial. Cum plafonul va fi sigur depășit, riscul este ca „cei dintâi” să se trezească ultimii, putând fi bătuți la punctaj. Tărăgănarea procesului cu încă un an compromite planurile de afaceri ale celor care s-au grăbit.



O manevră uluitoare cu zeci de milioane de euro, fonduri UE nerambursabile. Asta au făcut reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) prin prelungirea cu două luni a apelului de proiecte pe incubatoare de afaceri.

Centrul Naţional pentru Evaluare şi Examinare (CNEE) a finalizat procedura de aprobare/avizare a auxiliarelor didactice în vederea utilizării la grupe/clase de preşcolari/elevi, informează un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei Naţionale.

Potrivit sursei citate, rezultatele sesiunii de aprobare/avizare a auxiliarelor didactice urmează să fie aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei Naţionale.

‘Atât ordinul propriu-zis, cât şi procedura operaţională pentru reluarea procesului de aprobare/avizare a auxiliarelor didactice declarate neacceptate vor fi disponibile începând cu 8 ianuarie 2018’, precizează MEN.

Potrivit comunicatului, în prima sesiune de evaluare au fost înaintate spre aprobare/avizare 1.464 de titluri de auxiliare didactice: 227 – învăţământ preşcolar, 790 – învăţământ primar, 316 – învăţământ gimnazial, 130 – învăţământ liceal şi 1 – învăţământ postliceal, dintre acestea fiind admise 1.241 şi respinse 223.

(Agerpres/FOTO arhivă vivafm.ro)

Toate cele 210 şcoli doctorale din România vor fi evaluate de o comisie de experţi selectaţi de Banca Mondială. 

După întâlnirea Consiliului Naţional al Rectorilor, eveniment care a avut loc la Iaşi, preşedintele Consiliului Sorin Câmpeanu, a precizat că din comisia de evaluare vor face parte membri ai corpului academic şi universitar din România de la Ministerul Educaţiei, de la Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) precum şi o echipă de consultanţi internaţionali.

Prezent, la Iaşi, la Consiliului Naţional al Rectorilor, ministrul Educaţiei, Liviu Pop a precizat că în ceea ce priveşte finanţarea europeană pentru şcolile doctorale, România poate atrage 72 de milioane de euro, banii ce vor fi alocaţi pe criterii transparente.

(Radio Iaşi/ Constantin Mihai/ FOTO Constantin Mihai)

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat noua versiune a Manualului de procedură pentru evaluarea și selectarea cererilor de finanțare depuse de către solicitanți pentru a obține fonduri europene nerambursabile prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).
Compania Antibiotice SA Iași a obținut recent din partea United States Pharmacopeia (USP), titulatura de standard de referință la nivel internațional, pentru substanța activă Nistatină.

 

Pagina 1 din 5

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Clipul zilei

Go to top