Marti, 23 10 2018
La 100 de ani de la Mare Unire și la 11 ani de la aderarea la marea familie europeană,  România suferă pe fondul unor politici guvernamentale antipopulare și discreționare.
Prețurile au scăzut, totul se negociază la fața locului, marii dezvoltatori se dau peste cap să scape de proiectele deja edificate la extremitățile orașului. Ultimul refugiu: zona centrală. Prețurile au înregistrat o scădere față de acum un an. Surse din piață spun că s-a construit prea mult și numărul cumpărătorilor este tot mai mic. În plus, creșterea ratelor din ultima vreme i-a lovit în plin pe imobiliari. Mulți dintre tinerii cu precontract nu se mai încadrează în condițiile băncilor. În prezent, la plata cash, prețurile afișate pe site la vânzare sunt negociabile. Toți vor să construiască în Centru, până nu se termină de tot febra imobiliară.

 

Se știa o regulă: metrul pătrat într-un apartament, fie el și de la marginea orașului, se apropia sau trecea de 1.000 de euro. În ultimele luni, însă, prețurile au început să scadă, pe măsură ce tot mai mulți investitori au început să rămână cu apartamentele pe care le pregătiseră pentru vânzare. Este cazul, în special, al blocurilor de la marginea orașului – Miroslava, Valea Lupului, Bucium, Ciurea.

Prețurile au scăzut, totul se negociază la fața locului, marii dezvoltatori se dau peste cap să scape de proiectele deja edificate la extremitățile orașului. Ultimul refugiu: zona centrală. Prețurile au înregistrat o scădere față de acum un an. Surse din piață spun că s-a construit prea mult și numărul cumpărătorilor este tot mai mic. În plus, creșterea ratelor din ultima vreme i-a lovit în plin pe imobiliari. Mulți dintre tinerii cu precontract nu se mai încadrează în condițiile băncilor. În prezent, la plata cash, prețurile afișate pe site la vânzare sunt negociabile. Toți vor să construiască în Centru, până nu se termină de tot febra imobiliară.

 

Se știa o regulă: metrul pătrat într-un apartament, fie el și de la marginea orașului, se apropia sau trecea de 1.000 de euro. În ultimele luni, însă, prețurile au început să scadă, pe măsură ce tot mai mulți investitori au început să rămână cu apartamentele pe care le pregătiseră pentru vânzare. Este cazul, în special, al blocurilor de la marginea orașului – Miroslava, Valea Lupului, Bucium, Ciurea.

Acesta e capacul la toate scandalurile imobiliare. Se intră cu blocurile în zona Pădurii-Eternitate, acolo unde niciodată n-au fost decât case.

 

Proiectul e aberant şi aparţine grupului favorit de imobiliari din jurul primarului. Absurd e şi faptul că proiectul e semnat de arhitectul Chiriţă, iar acesta participă şi la votul din Comisia de Oportunitate a Primăriei. O situaţie neschimbată de ani de zile, deşi imediat ce-a devenit interimar, Mihai Chirica se bătea cu pumnii în piept ca va distruge mafia de la Urbanism aflată sub controlul fostului primar, Nichita. Mafia a rămas exact aceeaşi.

Şi tot de foarte mulţi ani, Iaşul nu avansează cu PUG, care ar fi putut reglementa că niciodată nu se vor construi blocuri în zona Eternitate-Pădurii. Că acea zonă înverzită poate fi înfrumuseţată cu vile cochete, cu asfalt şi trotuare noi.

Obsesia unei mâini de investitori imobiliari de a intra în inima cartierelor de case este motivată de faptul că vânzările cele mai rapide au loc în perimetrul central al Iaşului, deja supraaglomerat. E interesul personal împotriva unui oraş întreg. Se vând apartamente şi la periferii, şi în suburbii, dar marja de profit e un pic mai mică şi viteza de întoarcere a profitului este mai lentă.

Astfel, suntem teatrul de război al unei gherile care sapă tranşee şi aruncă bombe imobiliare în toate cartierele. E anarhie. Sunt oameni care mor de inimă rea în asemenea cazuri. Oameni care se revoltă şi se simt ignoraţi. Oameni care n-au o înţelegere cuprinzătoare a dezvoltării urbane durabile, care se lasă călcalți în picioare, dar care au dreptul de a fi protejaţi şi ai căror copii merită o calitate a vieţii mai bună în viitor.

 

Citește și O crimă pe masa primarului: blocul care distruge ultima zonă de case a Iașului

 

Iaşul se poate dezvolta urbanistic perfect pe Şesul Bahluiului. De la Cicoarei până în Podu Iloaei, zona e perfectă pentru construcţii. Se pot face proiecte mari, integrate, se pot trasa bulevarde, dezvoltatorii au unde să se ducă. Cu amendamentul că solul e mai dificil şi investiţia în fundaţie este mai mare. Dar profitul se face. PUG-ul blocat cel puţin din 2015, de când a venit Mihai Chirica la Putere, ar fi putut da Iaşului această şansă de dezvoltare pentru următorii 100 de ani. Ai platforma liberă Terom, despre care vizionarii spun că se poate transforma în noul Centru al Iaşului, cu un bulevard pe mijloc şi cu cartiere pe stânga şi pe dreapta. În prelungirea sa ai capătul Metalurgiei, unde se termină blocurile ANL şi poţi construi zeci de clădiri rezidenţiale pe Splaiurile Bahluiului, integrând zona cu una dintre cele mai dinamice platforme economice a Iaşului - Trei Fântâni-Chicerea-Holboca. Pe acolo va trece inelul estic al Centurii şi tot acolo va fi Centrul Intermodal.

Se poate construi în prostie în Iaşi. Dar nu poţi distruge un oraş pentru profiturile unui grup de interese, cât degetele de la o singură mână. Nu poţi face experimente pe viaţa oamenilor, nu poţi testa rezistența versanţilor, nu poţi sufoca viitorul copiilor în betoane şi praf, nu poţi dansa pe mese cu imobiliarii, sfidând pe toată lumea.

Poţi face afaceri şi poţi lua decizii înţelepte care să te ridice la nivelul celei mai importante funcţii într-unul dintre cele mai mari oraşe din România, sau poţi trage tunuri şi poţi trăi în propria ta bulă, consumându-ţi gloria vremelnică şi hrănindu-te cu discursul paralel.

Acesta e capacul la toate scandalurile imobiliare. Se intră cu blocurile în zona Pădurii-Eternitate, acolo unde niciodată n-au fost decât case.

 

Proiectul e aberant şi aparţine grupului favorit de imobiliari din jurul primarului. Absurd e şi faptul că proiectul e semnat de arhitectul Chiriţă, iar acesta participă şi la votul din Comisia de Oportunitate a Primăriei. O situaţie neschimbată de ani de zile, deşi imediat ce-a devenit interimar, Mihai Chirica se bătea cu pumnii în piept ca va distruge mafia de la Urbanism aflată sub controlul fostului primar, Nichita. Mafia a rămas exact aceeaşi.

Şi tot de foarte mulţi ani, Iaşul nu avansează cu PUG, care ar fi putut reglementa că niciodată nu se vor construi blocuri în zona Eternitate-Pădurii. Că acea zonă înverzită poate fi înfrumuseţată cu vile cochete, cu asfalt şi trotuare noi.

Obsesia unei mâini de investitori imobiliari de a intra în inima cartierelor de case este motivată de faptul că vânzările cele mai rapide au loc în perimetrul central al Iaşului, deja supraaglomerat. E interesul personal împotriva unui oraş întreg. Se vând apartamente şi la periferii, şi în suburbii, dar marja de profit e un pic mai mică şi viteza de întoarcere a profitului este mai lentă.

Astfel, suntem teatrul de război al unei gherile care sapă tranşee şi aruncă bombe imobiliare în toate cartierele. E anarhie. Sunt oameni care mor de inimă rea în asemenea cazuri. Oameni care se revoltă şi se simt ignoraţi. Oameni care n-au o înţelegere cuprinzătoare a dezvoltării urbane durabile, care se lasă călcalți în picioare, dar care au dreptul de a fi protejaţi şi ai căror copii merită o calitate a vieţii mai bună în viitor.

 

Citește și O crimă pe masa primarului: blocul care distruge ultima zonă de case a Iașului

 

Iaşul se poate dezvolta urbanistic perfect pe Şesul Bahluiului. De la Cicoarei până în Podu Iloaei, zona e perfectă pentru construcţii. Se pot face proiecte mari, integrate, se pot trasa bulevarde, dezvoltatorii au unde să se ducă. Cu amendamentul că solul e mai dificil şi investiţia în fundaţie este mai mare. Dar profitul se face. PUG-ul blocat cel puţin din 2015, de când a venit Mihai Chirica la Putere, ar fi putut da Iaşului această şansă de dezvoltare pentru următorii 100 de ani. Ai platforma liberă Terom, despre care vizionarii spun că se poate transforma în noul Centru al Iaşului, cu un bulevard pe mijloc şi cu cartiere pe stânga şi pe dreapta. În prelungirea sa ai capătul Metalurgiei, unde se termină blocurile ANL şi poţi construi zeci de clădiri rezidenţiale pe Splaiurile Bahluiului, integrând zona cu una dintre cele mai dinamice platforme economice a Iaşului - Trei Fântâni-Chicerea-Holboca. Pe acolo va trece inelul estic al Centurii şi tot acolo va fi Centrul Intermodal.

Se poate construi în prostie în Iaşi. Dar nu poţi distruge un oraş pentru profiturile unui grup de interese, cât degetele de la o singură mână. Nu poţi face experimente pe viaţa oamenilor, nu poţi testa rezistența versanţilor, nu poţi sufoca viitorul copiilor în betoane şi praf, nu poţi dansa pe mese cu imobiliarii, sfidând pe toată lumea.

Poţi face afaceri şi poţi lua decizii înţelepte care să te ridice la nivelul celei mai importante funcţii într-unul dintre cele mai mari oraşe din România, sau poţi trage tunuri şi poţi trăi în propria ta bulă, consumându-ţi gloria vremelnică şi hrănindu-te cu discursul paralel.

Primăria a aşteptat 16 ani pentru ca asociaţia care administrează Liceul Waldorf să ridice o şcoală pe un teren acordat gratuit din patrimoniul public. Cum acest lucru nu a avut loc, Consiliul Local a luat terenul înapoi. Deodată, Asociaţia s-a trezit, nu vrea să predea terenul şi ameninţă cu procesele.

Printr-o Hotărâre de Consiliu Local din 2001, Asociaţia Waldorf a primit de la municipalitate, în folosinţă gratuită, un teren de 17.912 mp, situat în strada Albineţ nr. 2.

Pe 28 decembrie 2017, Primăria Iaşi a dat o altă hotărâre, prin care a anulat decizia din 2001 şi a solicitat asociaţiei terenul înapoi, motivând că aceasta nu a finalizat construirea pe acel teren a unei şcoli.

Noi am primit în folosinţă terenul de la Primărie în 2001. În condiţiile în care au început atunci lucrările de construcţie, anul următor a mai fost dată o hotărâre, prin care ne era concesionat terenul pentru o perioadă de 49 de ani. Nu s-a impus asociaţiei vreo condiţie pentru concesionarea terenului. Din ce ştiu eu, atunci lucrările au fost sistate deoarece nu au mai fost fonduri“, explică Cristina Tayari, preşedinta Asociaţiei Waldorf.

 

5 ani pentru autorizaţia de construcţie

Exista, totuşi, o condiţie, trecută negru pe alb în hotărârea de Consiliu Local: „În situaţia în care, la un an de la adoptarea acestei hotărâri, Şcoala Waldorf nu va demara lucrările pentru realizarea obiectivului, terenul revine la Consiliul Local Municipal Iaşi”. Asociaţia nu a respectat această obligaţie şi a obţinut Planul Urbanistic de Detaliu pentru construcţie de-abia în 2004, iar autorizaţia de construcţie în 2006. Cu toate acestea, nu i s-a luat terenul atunci.

În documentaţia hotărârii de Consiliu Local din decembrie 2017 se afirmă că „din informaţiile deţinute, până în prezent construcţia nu a fost finalizată motivat de faptul că Federaţia Waldorf a sistat fondurile pentru nerespectarea proiectului de construire.”

 

Nu vor să dea terenul înapoi

Asociaţia Waldorf a primit notificarea la în decembrie anul trecut, iar pe 22 ianuarie s-a întrunit Adunarea Generală a Asociaţiei, care a decis să nu înapoieze terenul. „După ce am primit notificarea de la Primărie, noi am convocat Adunarea Generală şi, în urma acelei şedinţe, am decis să nu acceptăm să dăm terenul înapoi. Nu ni se pare normal să ne fie luat deoarece folosinţa a fost acordată pentru 49 de ani. Am comunicat decizia Primăriei şi în următoarele 30 de zile vom primi un răspuns. Noi am decis să contactăm şi un avocat pentru a putea vedea ce putem face pentru a păstra terenul. Conform pedagogiei Waldorf, care presupune ca şcoala să fie în mijlocul naturii, o şcoală construită pe terenul din Albineţ nr. 2 ar asigura toate condiţiile necesare de studiu. Avem multe proiecte de ore out-door, care nu pot fi ţinute în actualul sediu“, adaugă preşedinta asociaţiei.

REPORTER DE IAŞI a solicitat un punct de vedere oficial şi din Primăriei Iaşi legat de acest teren, însă nu a primit niciun răspuns din partea municipalităţii.

 

Acuzaţi că nu au avut grijă de proprietate

În fundamentarea hotărârii, prin care se anulează darea în folosinţă a terenului, Primăria a notat că Asociaţia a fost notificată de mai multe ori pentru a avea grijă de acel de teren. „Terenul nu a fost îngrijit şi vegetaţia s-a dezvoltat necontrolat. Pe teren se află edificată o construcţie cu un regim de înălţime de P+2E, aflată într-un stadiu avansat de degradare şi mai multe fundaţii de beton, reale pericole pentru locuitorii din zonă. Prin mai multe adrese, prima fiind înregistrată cu nr. 91888/07.10.2015, s-a solicitat fundaţiei să ia măsuri de igienizare a zonei şi să precizeze dacă intenţionează şi au fodnurile necesare pentru continuarea proiectului. Nu s-au înregistrat răspunsuri, iar terenul nu a fost împrejmuit şi curăţat conform solicitărilor noastre“, se arată în noa de fundamentare a municipalităţii.

Reprezentanţii Asociaţiei Waldorf susţin că periodic s-au făcut lucrări de întreţinere a terenului. „Anul trecut am făcut o acţiune de igienizare. Chiar cu ajutorul Primăriei am făcut acolo lucrări. Am primit nişte puieţi, pe care i-am plantat împreună cu părinţii din asociaţie, cu profesorii şi cu copiii. De asemenea, au fost mai multe acţiuni pentru igienizarea acelui teren. Nu am împrejmuit terenul pentru că nu am ştiut exact care va fi planul de dezvoltare al şcolii şi unde exact se va construi“, menţionează preşedinta asociaţiei.

 

Investiţie majoră în liceu

În 2014, şi apoi în 2017, prin alte Hotărâri de Consiliu Local, Asociaţia Waldorf a primit din partea municipalităţii în folosinţă gratuită mai multe spaţii, situate pe Calea Chişinăului nr132bis, ce au aparţinut Liceului Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări.

Când am primit acele spaţii în zona Metalurgie a trebuit să facem investiţii din fondurile asociaţiei pentru ca şcoala să fie funcţională. Aproximativ 100.000 lei, din banii părinţilor, au fost cheltuiţi pentru ca sălile de clasă să fie funcţionale. În următorii doi ani, s-au investit 250.000 lei în renovarea sălii de sport. Am făcut acţiuni de fundraising. Numai pentru tarkett, suprafaţă de joc specială, folosită în sălile de sport, s-a plătit 10.000 euro. Am investit în acele clădiri, deşi municipalitatea poate veni în orice moment şi să ni le ia pentru că noi suntem şcoală publică, nu suntem privaţi. Am investit pentru a le putea asigura condiţii decente de studiu copiilor noştri“, menţionează Tayari.

Cristina Tayari este optimistă şi crede că proiectul va fi pus în practică.

Vor să facă şcoala şi sala de sport

În continuare, Asociaţia Waldorf intenţionează să construiască pe terenul primit în folosinţă de la primărie în 2001 o şcoală şi o sală de sport. „Nu s-a ştiut exact cum va evolua şcoala. Acesta unul dintre motivele pentru care nu s-a construit pe terenul din Albineţ. Am început cu o clasă pe ciclu şi acum s-a ajuns la câte două clase. Noi, acum, avem 19 clase, cu tot cu cele de grădinţă. Se preconizează să ajungem la 28 de clase, cu tot cu grupele de grădiniţă. Adică vor fi aproximativ 840 de copii, pentru care intenţionăm să construim şcoala şi sala de sport. Timpul nu a fost o presiune pentru noi ştiind că avem terenul în folosinţă pentru încă 33 de ani. De principiu, s-a discutat despre proiect, dar nu putem avansa încă o sumă necesară construirii şcolii şi a sălii de sport“, mai spune Cristina Tayari.

Primăria a aşteptat 16 ani pentru ca asociaţia care administrează Liceul Waldorf să ridice o şcoală pe un teren acordat gratuit din patrimoniul public. Cum acest lucru nu a avut loc, Consiliul Local a luat terenul înapoi. Deodată, Asociaţia s-a trezit, nu vrea să predea terenul şi ameninţă cu procesele.

Printr-o Hotărâre de Consiliu Local din 2001, Asociaţia Waldorf a primit de la municipalitate, în folosinţă gratuită, un teren de 17.912 mp, situat în strada Albineţ nr. 2.

Pe 28 decembrie 2017, Primăria Iaşi a dat o altă hotărâre, prin care a anulat decizia din 2001 şi a solicitat asociaţiei terenul înapoi, motivând că aceasta nu a finalizat construirea pe acel teren a unei şcoli.

Noi am primit în folosinţă terenul de la Primărie în 2001. În condiţiile în care au început atunci lucrările de construcţie, anul următor a mai fost dată o hotărâre, prin care ne era concesionat terenul pentru o perioadă de 49 de ani. Nu s-a impus asociaţiei vreo condiţie pentru concesionarea terenului. Din ce ştiu eu, atunci lucrările au fost sistate deoarece nu au mai fost fonduri“, explică Cristina Tayari, preşedinta Asociaţiei Waldorf.

 

5 ani pentru autorizaţia de construcţie

Exista, totuşi, o condiţie, trecută negru pe alb în hotărârea de Consiliu Local: „În situaţia în care, la un an de la adoptarea acestei hotărâri, Şcoala Waldorf nu va demara lucrările pentru realizarea obiectivului, terenul revine la Consiliul Local Municipal Iaşi”. Asociaţia nu a respectat această obligaţie şi a obţinut Planul Urbanistic de Detaliu pentru construcţie de-abia în 2004, iar autorizaţia de construcţie în 2006. Cu toate acestea, nu i s-a luat terenul atunci.

În documentaţia hotărârii de Consiliu Local din decembrie 2017 se afirmă că „din informaţiile deţinute, până în prezent construcţia nu a fost finalizată motivat de faptul că Federaţia Waldorf a sistat fondurile pentru nerespectarea proiectului de construire.”

 

Nu vor să dea terenul înapoi

Asociaţia Waldorf a primit notificarea la în decembrie anul trecut, iar pe 22 ianuarie s-a întrunit Adunarea Generală a Asociaţiei, care a decis să nu înapoieze terenul. „După ce am primit notificarea de la Primărie, noi am convocat Adunarea Generală şi, în urma acelei şedinţe, am decis să nu acceptăm să dăm terenul înapoi. Nu ni se pare normal să ne fie luat deoarece folosinţa a fost acordată pentru 49 de ani. Am comunicat decizia Primăriei şi în următoarele 30 de zile vom primi un răspuns. Noi am decis să contactăm şi un avocat pentru a putea vedea ce putem face pentru a păstra terenul. Conform pedagogiei Waldorf, care presupune ca şcoala să fie în mijlocul naturii, o şcoală construită pe terenul din Albineţ nr. 2 ar asigura toate condiţiile necesare de studiu. Avem multe proiecte de ore out-door, care nu pot fi ţinute în actualul sediu“, adaugă preşedinta asociaţiei.

REPORTER DE IAŞI a solicitat un punct de vedere oficial şi din Primăriei Iaşi legat de acest teren, însă nu a primit niciun răspuns din partea municipalităţii.

 

Acuzaţi că nu au avut grijă de proprietate

În fundamentarea hotărârii, prin care se anulează darea în folosinţă a terenului, Primăria a notat că Asociaţia a fost notificată de mai multe ori pentru a avea grijă de acel de teren. „Terenul nu a fost îngrijit şi vegetaţia s-a dezvoltat necontrolat. Pe teren se află edificată o construcţie cu un regim de înălţime de P+2E, aflată într-un stadiu avansat de degradare şi mai multe fundaţii de beton, reale pericole pentru locuitorii din zonă. Prin mai multe adrese, prima fiind înregistrată cu nr. 91888/07.10.2015, s-a solicitat fundaţiei să ia măsuri de igienizare a zonei şi să precizeze dacă intenţionează şi au fodnurile necesare pentru continuarea proiectului. Nu s-au înregistrat răspunsuri, iar terenul nu a fost împrejmuit şi curăţat conform solicitărilor noastre“, se arată în noa de fundamentare a municipalităţii.

Reprezentanţii Asociaţiei Waldorf susţin că periodic s-au făcut lucrări de întreţinere a terenului. „Anul trecut am făcut o acţiune de igienizare. Chiar cu ajutorul Primăriei am făcut acolo lucrări. Am primit nişte puieţi, pe care i-am plantat împreună cu părinţii din asociaţie, cu profesorii şi cu copiii. De asemenea, au fost mai multe acţiuni pentru igienizarea acelui teren. Nu am împrejmuit terenul pentru că nu am ştiut exact care va fi planul de dezvoltare al şcolii şi unde exact se va construi“, menţionează preşedinta asociaţiei.

 

Investiţie majoră în liceu

În 2014, şi apoi în 2017, prin alte Hotărâri de Consiliu Local, Asociaţia Waldorf a primit din partea municipalităţii în folosinţă gratuită mai multe spaţii, situate pe Calea Chişinăului nr132bis, ce au aparţinut Liceului Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări.

Când am primit acele spaţii în zona Metalurgie a trebuit să facem investiţii din fondurile asociaţiei pentru ca şcoala să fie funcţională. Aproximativ 100.000 lei, din banii părinţilor, au fost cheltuiţi pentru ca sălile de clasă să fie funcţionale. În următorii doi ani, s-au investit 250.000 lei în renovarea sălii de sport. Am făcut acţiuni de fundraising. Numai pentru tarkett, suprafaţă de joc specială, folosită în sălile de sport, s-a plătit 10.000 euro. Am investit în acele clădiri, deşi municipalitatea poate veni în orice moment şi să ni le ia pentru că noi suntem şcoală publică, nu suntem privaţi. Am investit pentru a le putea asigura condiţii decente de studiu copiilor noştri“, menţionează Tayari.

Cristina Tayari este optimistă şi crede că proiectul va fi pus în practică.

Vor să facă şcoala şi sala de sport

În continuare, Asociaţia Waldorf intenţionează să construiască pe terenul primit în folosinţă de la primărie în 2001 o şcoală şi o sală de sport. „Nu s-a ştiut exact cum va evolua şcoala. Acesta unul dintre motivele pentru care nu s-a construit pe terenul din Albineţ. Am început cu o clasă pe ciclu şi acum s-a ajuns la câte două clase. Noi, acum, avem 19 clase, cu tot cu cele de grădinţă. Se preconizează să ajungem la 28 de clase, cu tot cu grupele de grădiniţă. Adică vor fi aproximativ 840 de copii, pentru care intenţionăm să construim şcoala şi sala de sport. Timpul nu a fost o presiune pentru noi ştiind că avem terenul în folosinţă pentru încă 33 de ani. De principiu, s-a discutat despre proiect, dar nu putem avansa încă o sumă necesară construirii şcolii şi a sălii de sport“, mai spune Cristina Tayari.

Un nume care s-a auzit din ce în ce mai des în ultimii ani într-un domeniu-cheie. Patronul Spitalului Elytis pare să devină noul „tigru” pe piaţa serviciilor medicale private din Moldova. În decurs de câteva luni, Dumitru Constantinescu a depus documentaţiile necesare în vederea amenajării a trei policlinici în Suceava, Bacău şi Iaşi. În ciuda acestor extinderi, Constantinescu susţine că regretă faptul că a investit în domeniul medical.

 

Investiţii surprinzătoare pentru un om de afaceri din Iaşi care părea că nu „a rupt gura târgului” în domeniul medical. 

 

Un nume care s-a auzit din ce în ce mai des în ultimii ani într-un domeniu-cheie. Patronul Spitalului Elytis pare să devină noul „tigru” pe piaţa serviciilor medicale private din Moldova. În decurs de câteva luni, Dumitru Constantinescu a depus documentaţiile necesare în vederea amenajării a trei policlinici în Suceava, Bacău şi Iaşi. În ciuda acestor extinderi, Constantinescu susţine că regretă faptul că a investit în domeniul medical.

 

Investiţii surprinzătoare pentru un om de afaceri din Iaşi care părea că nu „a rupt gura târgului” în domeniul medical. 

 

Mihai Chirica, primarul Iașului, a ținut să răspundă acuzațiilor formulate de Florin Prunea, fostul președinte de la CSM. Îndepărtat de noii investitori ai echipei, fostul internațional a cerut o anchetă în Copou. „Aici se spală bani! Așa-zișii investitori sunt niște escroci!", a declarat Prunea în urmă cu câteva zile.

 

„Nu este normal ce a făcut Florin Prunea. Nu e normal să-i facă pe ieşeni beţivi şi violatori, nu pot trece cu vederea faptul că i-a numit huligani. Când nu îşi lua salariul, mă jignea, când îşi lua banii, era prietenul meu. Asta este atitudine de liga a III-a, iar eu vreau să fiu în liga I" i-a transmis, prin intermediul unui interviu acordat pentru Prosport, edilul din Copou fostului președinte de la CSM Poli Iași.

 

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top