Joi, 14 12 2017

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a transmis o scrisoare de condoleanțe principesei moștenitoare a României, Margareta, în care afirmă că regele Mihai va rămâne în memoria generațiilor un simbol al demnității, înțelepciunii și devotamentului, promotor al luptei pentru libertate și democrație.

„Cu profundă îndurerare am aflat despre trecerea în neființă a majestății sale regele Mihai I al României — veste care a zguduit și îndoliat poporul român. Personalitate remarcabilă, regele Mihai va rămâne în memoria generațiilor ca un simbol al demnității, înțelepciunii și devotamentului, promotor al luptei pentru libertate și democrație. În aceste clipe de adâncă tristețe, în numele Republicii Moldova și al meu personal, transmitem întreaga noastră compasiune și sincere condoleanțe Familiei Regale, Alteței sale Principele Radu și tuturor românilor”, se arată în scrisoarea care a fost transmisă marți și publicată joi de Casa Regală.

Tot joi, Casa Regală a publicat și scrisoarea transmisă marți de președintele Klaus Iohannis principesei moștenitoare, în care afirmă că regele Mihai „va rămâne în memoria și conștiința poporului român drept un mare român și un remarcabil bărbat de stat”.

„Așa cum au arătat românii, prin respectul și admirația cu care au întâmpinat revenirea Familiei Regale în viața noastră publică, precum și prin numeroasele ocazii în care l-au înconjurat pe suveran cu dragostea și prețuirea lor, majestatea sa regele Mihai I al României va rămâne în memoria și conștiința poporului nostru drept un mare român și un remarcabil bărbat de stat. Alături de toți compatrioții noștri, îmi îndrept gândurile și rugăciunile către personalitatea celui care a fost regele Mihai I. Pentru lecția de demnitate, onoare și patriotism pe care a arătat-o întotdeauna, precum și pentru modul în care și-a servit țara, națiunea română îi va fi profund recunoscătoare. În aceste zile îndoliate și triste, sunt alături de augusta voastră familie. Transmit totodată condoleanțele mele întregii Familii Regale și sper să aveți puterea să treceți peste aceste clipe grele”, se arată în scrisoare. (Agerpres/ FOTO activenews.ro)

„Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima aprecierea pentru caracterul constructiv al relațiilor tradiționale de prietenie și cooperare moldo-române, bazate pe principii de parteneriat și susținere reciprocă. Totodată, țin să vă aduc sincere mulțumiri pentru suportul acordat de România Republicii Moldova”, a scris Dodon în mesajul adresat șefului statului român, potrivit Agerpres.

Dodon și-a exprimat „ferma convingere” că și pe viitor cele două părți vor menține „un dialog politic activ, iar raporturile de prietenie și colaborare existente între țările noastre vor continua să se dezvolte și să se consolideze pe multiple planuri, spre beneficiul ambelor state”.

Liderul de la Chișinău a anunțat și pe contul său de Facebook, într-un mesaj scris în limba română, că i-a transmis un mesaj de felicitare președintelui României de 1 decembrie.

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri, la Ploieşti, la dezbaterea ‘Oraşele României la 100 de ani de la Marea Unire’, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi.

‘Dezbaterea are loc în contextul în care ne apropiem de intrarea în anul Centenarului Marii Uniri. Este un prilej important în care se poate trage linie, se poate face o analiză în legătură cu locul în care se află România în acest moment, în ce stadiu de dezvoltare sunt comunităţile României, dar este şi un prilej important pentru aleşi să-şi informeze cetăţenii în legătură cu perspectivele pe care le au în vedere privind dezvoltarea zonelor rurale şi urbane în România în perioada următoare’, a informat Dobrovolschi, la Palatul Cotroceni.

Dezbaterea, la care vor participa aleşi locali, reprezentanţi ai mediului academic şi de afaceri şi ploieşteni, este organizată de Primăria locală şi Universitatea de Petrol şi Gaze.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Liderii Uniunii Europene au adoptat un document cu privire la politicile sociale, prin care s-au angajat să respecte un set de 20 de principii şi drepturi, între care dreptul la remuneraţie echitabilă, cel la asistenţă medicală sau la un venit minim.

Proclamaţia privind pilonul european al drepturilor sociale a fost adoptată la Summitul social al Uniuni Europene din oraşul suedez Göteborg.

Prezent la această reuniune, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru educaţie ca mijloc de înlesnire a accesului pe piaţa muncii.

Accentul în cadrul discuțiilor la Summitul social de la Göteborg a fost pus pe o serie de teme precum asigurarea de locuri de muncă echitabile, creștere incluzivă, oportunități egale și responsabilitate comună, dar și existența unor piețe ale muncii europene funcționale, protecție eficientă și sustenabilă și promovarea dialogului social. Președintele Klaus Iohannis a susținut în cadrul sesiunii tematice la care a participat că educația este esențială pentru îmbunătățirea accesului tuturor persoanelor, indiferent de gen, pe piața muncii, dar și pentru ca cetățenii să fie pregătiți să îndeplinească noile cerințe de pe piață.

Klaus IohannisEste important să asigurăm oportunități egale, atât în ceea ce privește accesul la educație, cât și în crearea unui cadru educațional care să respecte principiile egalității de gen, în educație, prin conținut și metode de predare. În același timp, ar trebui să ne concentrăm mai mult pe măsurile menite să asigure dobândirea de competențe transversale.

Președintele Klaus Iohannis s-a referit și la necesitatea consolidării integrării pe piața muncii a grupurilor vulnerabile, cu rolul de a reduce nivelul sărăciei și inegalității, dar și de a sprijini creșterea economică și incluziunea socială. (Rador/ FOTO rador.ro)

Plenul Senatului a respins luni cu majoritate de voturi iniţiativa legislativă depusă în luna mai de senatoarea PNL Alina Gorghiu care prevede interdicţia de a candida pentru Camera Deputaţilor sau Senat a persoanelor care au suferit condamnări penale definitive.

„Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi ales şi persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive”, se arată în iniţiativa legislativă depusă de către Alina Gorghiu şi semnată de mai mulţi senatori şi deputaţi PNL.

Respingerea iniţiativei vine la scurt timp după ce comisia juridică a Senatului a respins un proiect similar, depus tot de fosta şefă a liberalilor, şi care prevede că persoanele condamnate definitiv să nu poată candida la funcţia de preşedinte al României.

Expunerea de motive a celor două iniţiative este identică, precizează News.ro.

Un prim argument al senatoarei PNL în favoarea demersului legislativ este decizia Curţii Constituţionale care interzice persoanelor condamnate penal să deţină calitatea de membri ai Guvernului.

„Ţara noastră este unul din puţinele state din Europa în care legislaţia nu cuprinde o restricţie clară în acest sens. De altfel, nu numai ţări de pe continentul european au restricţii legate de posibilitatea de a candida pentru orice tip de funcţie publică în urma unei condamnări definitive, ci şi state precum Canada, Israel, Australia etc. Lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat”, mai arată Gorghiu în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

În ambele cazuri, Senatul este primă cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

În aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

Este lesne de înțeles de ce protestează românii, fiindcă abordarea pe aceste modificări în legislația pe justiție sunt, în primul rând, lipsite de transparență. Sunt și aici schimbări care se doresc a fi făcute împotriva sistemului și cred că această abordare a PSD-ALDE în ultima vreme – de a merge întotdeauna împotriva tuturor – este o abordare total contraproductivă. Iar românii bine au făcut că și-au spus părerea”, a declarat Klaus Iohannis.

Au fost proteste în București și în alte zeci de orașe din țară. „Continuăm ce am început iarna trecută”, „Nu vrem să fim o nație de hoți”- au spus românii care au ieșit din nou în stradă pentru a-și arăta nemulțumirea față de Guvern. Oamenii cred că doar prin solidaritate vor putea învinge. Sunt nemulțumiți de planul de modificare a legilor justiției și de faptul că, spun ei, Parchetul devine subordonat intereselor politice.

Sunt nemulțumți și de fapul că senatorii au dat un raport negativ unui proiect de lege care-i împiedica pe cei condamnaţi penal să ocupe funcţia de preşedinte al ţării.

Sursa: digi 24

 

O amendă penală neplătită i-ar putea aduce fratelui preşedintelui Federaţiei Române de Fotbal o pedeapsă cu închisoarea n Procesul se judecă la Curtea de Apel Iaşi n Cosmin Ştefan Burleanu a fost condamnat definitiv la 3.000 de lei amendă penală pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat.

 

S-a legitimat ca avocat stagiar, a purtat robă şi a reprezentat clienţi în instanţă, deşi nu ar fi avut acest drept. 

 

Achitat pentru infracţiuni mai grave

Aceste acuzaţii i-au fost aduse de procurori lui Cosmin Ştefan, fratele lui Răzvan Burleanu, preşedintelui Federaţiei Române de Fotbal (FRF), fapte pentru care a şi fost condamnat definitiv, în 30 iunie 2017, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut o decizie a Curţii de Apel Iaşi. Pedeapsa: 3.000 de lei amendă penală pentru exercitarea fără drept a unei profesii. În acelaşi dosar, Burleanu Junior a fost achitat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi înşelăciune.

Amenda trebuia plătită integral în termen de trei luni de la decizia definitivă, iar dovada plăţii trebuia comunicată judecătorului delegat cu executarea de la instanţa ieşeană. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, magistratul a sesizat Curtea de Apel Iaşi că Ştefan Burleanu nu a plătit amenda.

 

Invocă o cale extraordinară de atac

Până la data prezentei sesizări (25 octombrie 2017 n.r.) nu a fost primită dovada achitării vreunei sume de bani din cuantumul amenzii penale de către Burleanu Ştefan Cosmin. (...) Urmează ca instanţa să aprecieze asupra înlocuirii pedepsei amenzii”, se arată în sesizarea făcută de judecătorul delegat la Biroul de Executari Penale din cadrul Curţii de Apel Iaşi.

Judecătorul urmează să decidă dacă îi va înlocui lui Cosmin Ştefan Burleanu pedeapsa amenzii cu muncă în folosul comunităţii sau cu închisoarea, potrivit legii.

Întrebat de REPORTER DE IAŞI care au fost motivele pentru care nu şi-a plătit amenda, Burleanu a precizat că a mai deschis o acţiune la instanţa supremă. „Am exercitat o cale extraordinară de atac, urmând să achit amenda ulterior”, a declarat Cosmin Burleanu.

Primul termen al procesului de înlocuire a pedepsei amenzii cu închisoarea va fi la Curtea de Apel Iaşi pe 15 noiembrie. Totuşi, Cosmin Burleanu mai are „o portiţă de scăpare”. În situaţia în care plăteşte cei 3.000 de lei pe parcursul soluţionării dosarului , sesizarea va fi respinsă ca rpmasă fără obiect, conform legii.

 

Procurori: „Fals avocat”

Dosarul penal care i-a avut protagonişti pe fratele mai mic al lui Răzvan Burleanu, Cosmin Ştefan, pe fostul magistrat Sorin Curpăn, de la Judecătoria Bacău şi Vasile Botomei, care conducea un barou „paralel” a ajuns în instanţă în urmă cu patru ani.

Cosmin Burleanu a fost acuzat că, în 2013, s- a prezentat la Curtea de Apel Bacău în calitate de avocat stagiar la ”«Cabinetul de avocatură Vasile Botomei», care nu este constituit potrivit Legii nr.51/1995 republicată (Legea avocaturii n.r.), prestând efectiv activitate de avocat, şi a folosit fără drept denumirile false de «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România»”. Procurorii au mai susţinut că, de alte trei ori, tânărul a reprezentat în calitate de „avocat” o persoană într-un proces de la Judecătoria Bacău.

 

 

A plătit 4.000 de lei

Burleanu a ajuns membru al „Baroului Botomei” după ce a plătit o taxă de 4.000 de lei şi a dat un examen „formal”, în faţa unei comisii formată din Sorin Curpăn şi Vasile Botomei. „La 16.10.2012 a semnat contractul de colaborare nr. 14 cu inculpatul Botomei Vasile, prin care se prevede că pentru clienţii pe care urma să-i reprezinte în instanţă, găsiţi de el, şi aduşi la cabinetul inculpatului (Botomei n.r.), ar fi primit 15-30% din încasări”, se arată în rechizitoriul Parchetului.

În acelaşi dosar, Botomei a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru folosirea fără drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” ori „Uniunea Avocaţilor din România” sau a denumirilor legate de profesia de avocat, iar Vasile Curpăn pentru complicitate la infracţiunea de mai sus.

 

 

Curpăn, un prieten de calibru

 

 

 

Formau o „frăţie”

Alături de fostul judecător Sorin Curpăn, Burleanu ar fi publicat 61 de articole ştiinţifice şi nouă cărţi, cheltuielile pentru publicare fiind suportate de amândoi. Printre acestea se numără şi „Tratat de diplomaţie” sau „România la cumpăna istoriei. Tratat de istorie, politică şi drept”.

 

140 de zile de închisoare pentru 800 de lei

Este greu de crezut că Burleanu Junior nu va scăpa de acest proces, dar dacă nu o va face riscă destul de mult. Astfel, un pensionar din comuna Ciurea a ajuns la închisoare, în 2015, după ce nu a plătit o amendă penală de 800 de lei pentru lovire. Mihai Ceasenschi a fost condamnat după un scandal în familie. Iniţial, magistraţii au eşalonat plata amenzii penale în 16 tranşe, câte 50 de lei pe lună. Cum nici de această dată bărbatul nu a achitat-o, instanţa a decis ca pentru suma respectivă, ieşeanul să execute 140 de zile de închisoare.

 

 

 

 

O amendă penală neplătită i-ar putea aduce fratelui preşedintelui Federaţiei Române de Fotbal o pedeapsă cu închisoarea n Procesul se judecă la Curtea de Apel Iaşi n Cosmin Ştefan Burleanu a fost condamnat definitiv la 3.000 de lei amendă penală pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat.

S-a legitimat ca avocat stagiar, a purtat robă şi a reprezentat clienţi în instanţă, deşi nu ar fi avut acest drept. 

 

Achitat pentru infracţiuni mai grave

Aceste acuzaţii i-au fost aduse de procurori lui Cosmin Ştefan, fratele lui Răzvan Burleanu, preşedintelui Federaţiei Române de Fotbal (FRF), fapte pentru care a şi fost condamnat definitiv, în 30 iunie 2017, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut o decizie a Curţii de Apel Iaşi. Pedeapsa: 3.000 de lei amendă penală pentru exercitarea fără drept a unei profesii. În acelaşi dosar, Burleanu Junior a fost achitat pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi înşelăciune.

Amenda trebuia plătită integral în termen de trei luni de la decizia definitivă, iar dovada plăţii trebuia comunicată judecătorului delegat cu executarea de la instanţa ieşeană. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, magistratul a sesizat Curtea de Apel Iaşi că Ştefan Burleanu nu a plătit amenda.

 

Invocă o cale extraordinară de atac

Până la data prezentei sesizări (25 octombrie 2017 n.r.) nu a fost primită dovada achitării vreunei sume de bani din cuantumul amenzii penale de către Burleanu Ştefan Cosmin. (...) Urmează ca instanţa să aprecieze asupra înlocuirii pedepsei amenzii”, se arată în sesizarea făcută de judecătorul delegat la Biroul de Executari Penale din cadrul Curţii de Apel Iaşi.

Judecătorul urmează să decidă dacă îi va înlocui lui Cosmin Ştefan Burleanu pedeapsa amenzii cu muncă în folosul comunităţii sau cu închisoarea, potrivit legii.

Întrebat de REPORTER DE IAŞI care au fost motivele pentru care nu şi-a plătit amenda, Burleanu a precizat că a mai deschis o acţiune la instanţa supremă. „Am exercitat o cale extraordinară de atac, urmând să achit amenda ulterior”, a declarat Cosmin Burleanu.

Primul termen al procesului de înlocuire a pedepsei amenzii cu închisoarea va fi la Curtea de Apel Iaşi pe 15 noiembrie. Totuşi, Cosmin Burleanu mai are „o portiţă de scăpare”. În situaţia în care plăteşte cei 3.000 de lei pe parcursul soluţionării dosarului , sesizarea va fi respinsă ca rpmasă fără obiect, conform legii.

 

Procurori: „Fals avocat”

Dosarul penal care i-a avut protagonişti pe fratele mai mic al lui Răzvan Burleanu, Cosmin Ştefan, pe fostul magistrat Sorin Curpăn, de la Judecătoria Bacău şi Vasile Botomei, care conducea un barou „paralel” a ajuns în instanţă în urmă cu patru ani.

Cosmin Burleanu a fost acuzat că, în 2013, s- a prezentat la Curtea de Apel Bacău în calitate de avocat stagiar la ”«Cabinetul de avocatură Vasile Botomei», care nu este constituit potrivit Legii nr.51/1995 republicată (Legea avocaturii n.r.), prestând efectiv activitate de avocat, şi a folosit fără drept denumirile false de «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din România»”. Procurorii au mai susţinut că, de alte trei ori, tânărul a reprezentat în calitate de „avocat” o persoană într-un proces de la Judecătoria Bacău.

 

A plătit 4.000 de lei

Burleanu a ajuns membru al „Baroului Botomei” după ce a plătit o taxă de 4.000 de lei şi a dat un examen „formal”, în faţa unei comisii formată din Sorin Curpăn şi Vasile Botomei. „La 16.10.2012 a semnat contractul de colaborare nr. 14 cu inculpatul Botomei Vasile, prin care se prevede că pentru clienţii pe care urma să-i reprezinte în instanţă, găsiţi de el, şi aduşi la cabinetul inculpatului (Botomei n.r.), ar fi primit 15-30% din încasări”, se arată în rechizitoriul Parchetului.

În acelaşi dosar, Botomei a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru folosirea fără drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” ori „Uniunea Avocaţilor din România” sau a denumirilor legate de profesia de avocat, iar Vasile Curpăn pentru complicitate la infracţiunea de mai sus.

 

Curpăn, un prieten de calibru

 

 

Formau o „frăţie”

Alături de fostul judecător Sorin Curpăn, Burleanu ar fi publicat 61 de articole ştiinţifice şi nouă cărţi, cheltuielile pentru publicare fiind suportate de amândoi. Printre acestea se numără şi „Tratat de diplomaţie” sau „România la cumpăna istoriei. Tratat de istorie, politică şi drept”.

140 de zile de închisoare pentru 800 de lei

Este greu de crezut că Burleanu Junior nu va scăpa de acest proces, dar dacă nu o va face riscă destul de mult. Astfel, un pensionar din comuna Ciurea a ajuns la închisoare, în 2015, după ce nu a plătit o amendă penală de 800 de lei pentru lovire. Mihai Ceasenschi a fost condamnat după un scandal în familie. Iniţial, magistraţii au eşalonat plata amenzii penale în 16 tranşe, câte 50 de lei pe lună. Cum nici de această dată bărbatul nu a achitat-o, instanţa a decis ca pentru suma respectivă, ieşeanul să execute 140 de zile de închisoare.

 

 

 

 

Reprezentanţii USR au ales noul lider al formaţiunii rămasă fără preşedintele fondator după ce Biroul Naţional al partidului s-a poziţionat, împotriva voinţei acestuia, pe tema redefinirii familiei în Constituţie.

 

În urma votului dat la congresul de la Poiana Braşov, Dan Barna devine noul preşedinte al Uniunii Salvaţi România. Barna a obţinut 127 de voturi din 191 exprimate, iar contracandidatul său, Vlad Alexandrescu, 50.

 

Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi a fost oprit, aseară, de o echipă a poliţiei Rutiere. Vasile Iliuță a plecat însă înainte ca poliţiştii să apuce să-i pună vreo întrebare.

 

Pagina 1 din 16

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Clipul zilei

Go to top