Sambata, 20 04 2019
Poliţişti de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Iaşi au descoperit în trafic o femeie din judeţul Iaşi care conducea un autoturism marca Lexus, căutat de autorităţile din Germania, din data de 19.04.2018.

 


Poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi au descoperit bunuri de contrabandă, în valoare de aproximativ 4.300 lei, pe care un cetăţean moldovean încerca să le comercializeze pe piața neagră din România.

 


Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Iaşi au descoperit şi confiscat 29.980 de pachete cu ţigări de contrabandă, în valoare de aproximativ 280.000 lei, pe care un ialomiţean le transporta cu un microbuz, ascunse printre puieţi de pomi fructiferi.

 


Doi suceveni, dintre care unul minor, au fost reţinuţi pe raza localităţii Vicovu de Sus şi sunt cercetaţi pentru contrabandă în formă agravantă şi trecere ilegală a frontierei, se arată într-un comunicat remis AGERPRES, marţi, de Biroul de presă al Sectorului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (STPF) Suceava.

Potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Ilie Poroch Seriţan, cei doi au fost identificaţi în cadrul unei acţiuni pe linia combaterii contrabandei cu ţigări în timp ce încercau să introducă în ţară, pe fâşia verde, ţigări în valoare de aproximativ 50.000 de lei.

În noaptea de luni spre marţi, poliţiştii din cadrul SPF Vicovu de Sus au observat pe raza aceleiaşi localităţi două persoane care se deplasau de la frontiera de stat spre interiorul ţării, transportând colete voluminoase.

Poliţiştii de frontieră au acţionat pentru reţinerea persoanelor respective efectuând somaţiile legale prin voce, moment în care acestea au abandonat coletele şi au încercat să fugă.

S-a reuşit reţinerea celor două persoane care au fost identificate ca fiind cetăţenii români F. J., în vârstă de 20 de ani, şi G. M., în vârstă de 17 ani, ambii domiciliaţi pe raza judeţului Suceava.

Au fost informate şi autorităţile de frontieră ucrainene, concomitent cu dispunerea unor măsuri de cercetare a zonei, ocazie cu care au fost descoperite mai multe colete ce conţineau ţigări de provenienţă ucraineană şi s-a luat măsura conducerii celor doi cetăţeni, împreună cu coletele, la sediul poliţiei de frontieră unde, în urma inventarierii baxurilor, s-a constatat că acestea conţin 4.000 pachete ţigări de diferite mărci, întreaga cantitate, în valoare de 46.800 lei fiind ridicată în vederea confiscării.

Cei doi sunt cercetaţi penal pentru săvârşirea infracţiunilor de contrabandă în formă agravantă şi trecere frauduloasă a frontierei de stat, dosarul fiind prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi în vederea soluţionării.

 

(Agerpres/ FOTO botosanionline.ro)


Trotuarul din imediata apropiere a locului unde dezvoltatorul Daniel Cristian Niculiță vrea să construiască un bloc de 12 etaje s-a surpat în urma lucărilor efectuate pe șantier.

Pentru a nu risca o tragedie, Poliţia Locală a decis delimitarea zonei şi interzicerea traficului rutier, care a fost deviat pe linia de tramvai.

La fața locului a venit miercuri, 10 ianuarie, și inspectorul șef județean de la Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) Iași, Radu Lupășteanu, care a declarat că surparea terenului s-a produs din cauza unor infiltrații de apă.

„Din cauza unor infiltrații de apă, partea nisipoasă din stratul de teren de sub trotuar s-a tasat. A rezultat o coborăre a trotuarului cu 30-40 de centimetri. La recomandarea proiectantului, a fost oprită circulația în zonă pentru a nu pooduce vibrații care să ducă la surpare. Investitorul și executantul ne-au spus că vor realiza un sistem de sprijinire a acestui perete prin șprauiri, pentru a stopa deplasarea acelui perete. Noi am dispus monitorizarea topo și asupra carosabilului să vedem dacă fenomenul se răsfrânge și asupra acestuias sau nu“, spune Radu Lupăteanu.

Anchetă ISC Iași

În prezent, șeful ISC Iași nu știe încă dacă au fost respectate normele cerute în cazul unor astfel de lucrări.

„Doi colegi analizează în detaliu conformitatea proiectului tehnic și a lucrărilor executate cu cerințele normativelor tehnice și ale legii calității. Nu pot spune dacă au fost respectate normele până nu văd raportul final la care se lucrează. Orice poate fi evitat. Totuși, situațiile concrete ale unui șantier au un caracter de imprevizibilitate și lucrurile se corectează din mers. Pentru a vedea dacă există sau nu culpa constructorului trebuie să văd documentațiile tehnice: studiul geotehnic, proiectul incintei, proiectul de monitorizare, rezultatele prezentate de topometriștii care au făcut monitorizarea acestei incintei“, menționează Lupășteanu.

Reprezentanții Poliției Locale susțin că omul de afaceri va fi pus să refacă trotuarul dacă se demonstrează că acesta s-a surpat din vina sa. „Dacă se constată că denivelarea trotuarului s-a produs în urma lucrărilor de execuţie, administratorul societăţii va fi notificat să aducă trotuarul la starea iniţială“, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale, Daniel Ungureanu.

Reclamație în decembrie

În luna decembrie a anului trecut, cei de la ISC au primit o sesizare cu privire la lucrarea de pe şoseaua Nicolina nr. 81. „În urma controlului, nu s-au constatat abateri grave de la Legea 10 a calității în construcții. La vremea respectivă, săpătura nu era la adâncimea de acum. Au continuat săpăturile și s-a ajuns la această situație. Lucrarea are autorizație de construire, a fost anunțată la noi“, adaugă Lupășteanu.

Niculiță a obținut autorizația de construcție în mai 2017 și, potrivit proiectului, imobilul va avea două niveluri în subteran, parter şi 12 etaje la o înălţime maximă de 40 metri.

Traficul in zona Nicolina, pe sensul Capăt CUG-Podu Roș a fost ieri infernal, fiind oricum cea mai aglomerata șosea din Iași. Ieșenii se intreabă cât va mai dura această situatie, având in vedere ca luni, 15 ianuarie, vor începe și cursurile școlare. Ieri, coloana de mașini măsura 2 km, întreaga Șosea Nicolina putând fi străbătută în cel puțin 30 de minute. 

VOM REVENI.

 


Nicolina-CUG este cea mai mare problemă a traficului din Iași, traficul din Ciurea, Ezăreni, Miroslava descărcându-se în această zonă. E nevoie de o șosea paralelă cu actuala Nicolina, care să plece din Lunca Cetățuii, pe traseul liniei de tren, să treacă prin spatele platformei CUG, să traverseze Pasajul de la Rond Vechi și să aibă ieșire în Socola-Drumul Hoților printr-o nouă pasarelă. Costuri minime: 65 milioane de euro, dar proiectul poate fi etapizat pe 10 ani.

Cea mai mare presiune pe trafic este în Nicolina-CUG și Bucium. Sunt și zonele pentru care ar trebui alocate, în următorii 10 ani, toate resursele pentru infrastructură. Pe un plan clar, desenat de un arhitect ieșean și îmbrățișat până la urmă de Primărie: o nouă rută care să scoată mașinile din capăt CUG-Lunca Cetățuii în Poitiers, Socola, Nicolae Iorga. Altă soluție nu există și calculele arată că Primăria nu își permite să deconteze rapid toată suma, dar își permite să aloce câteva milioane de euro anual pentru această gravă problemă. Altfel, orașul va paraliza.

 

12 km de drum nou

Ruta propusă de către arhitectul Andrei Ciuhodaru ar urma actuala cale ferată care trece prin baza Dealului Cetățuia, dincolo de fostul CUG. Varianta ocolitoare pentru actuala șosea care aduce mii de mașini în oraș, dimineața, dinspre Ciurea, Lunca Cetățuii, Valea Adâncă, Ezăreni, ar începe exact unde se termină șoseaua de centură a Iașului, după Lunca Cetățuii.

Șoseaua poate fi așezată pe oricare parte a căii ferate, în Lunca Cetățuii. Conform arhitectului, drumul ar urma calea ferată prin spatele fostului CUG, ar trece pe sub pasajul Poitiers (Rond Vechi CUG) și ar urma calea ferată pe sub Pasajul Bucium, cu intersecție, apoi la Trei Fântâni, până la intersecția cu drumul către Tomești, și în continuare spre Aeroport.

Primăria susține această variantă, cu încă o parte în plus: „O rută pentru Gara Internațională-Nicolae Iorga”, după cum spune viceprimarul Radu Botez. Și cu două zone de ieșire, desenate de arhitect: una către Nicolae Iorga, prin mijlocul unui viitor cartier ce va apărea pe locul fostei fabrici Nicolina, cealaltă către Socola.

Un plan pe termen lung

Ideea nu este fantezistă, dar costul realizării întregului proiect în termen scurt este imposibilă pentru bugetul Iașului. De aceea, singura soluție este etapizarea proiectului pe 10 ani, cu alocarea unor bugete anuale.

Pe scurt, 14 km de drum nou înseamnă 4,2 milioane de euro, la prețul realist de 300.000 euro/km de asfalt. Se adaugă trei pasaje, foarte costisitoare – 20 de milioane de euro fiecare. Astfel că suma, la prima vedere, este de 65 de milioane de euro. „Sunt bani mulți, bugetul nu are cum să acopere așa ceva. Nici măcar nu putem estima în câți ani ar fi realizabil. Încercăm să rezolvăm problemele grave din oraș, dar sigur avem în vedere această variantă”, a mai spus Radu Botez.

 

Ruta actuală și ruta propusă

Miile de șoferi care intră dimineața în oraș și pleacă seara spre casă au la dispoziție un singur drum până în Podul Roș, cu o variantă către Bucium: Poitiers. Ruta propusă de arhitect și de către viceprimarul Radu Botez ar dubla-o, mergând aproape paralel până în zona Poitiers, dar având apoi ieșiri extrem de importante în alte bulevarde mai încăpătoare: Socola, Nicolae Iorga. Și cu un capăt în drumul spre Tomești, cu o prelungire spre Aeroport, dacă vor exista vreodată fonduri. Noul inel rutier ar lua presiunea de pe șoseaua Nicolina-Podu Roș și din zona Pasajului Bucium, oferind alternative.

 

Un mare X deasupra Podului Roș

 

 

Construirea noilor pasaje cu o singură bandă și sens unic ar urma să înceapă în acest an

Există deja trei variante de design pentru pasajele ce vor traversa Podul Roș, pe malurile Bahluiului. Dintre cele trei variante, una este agreată și va intra la proiectare: un fel de X imens deasupra podului actual, cu cele două pasaje supraterane de pe splaiuri unite în zona de mijloc.

 

Proiect pentru 2018

Construirea celor două pasaje care vor traversa Podul Roș va începe, cel mai probabil, în 2018. S-a ajuns deja la design, iar una dintre variante are cele mai mari șanse să fie adoptată. „Nu există încă randări, dar am convenit asupra câtorva elemente. În mare, este vorba despre un design ca un fel de X. Cele două pasaje vor fi unite în zona de mijloc, deasupra podului actual, cu un element de legătură”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez.

O singură bandă și sens unic

Pasajele, denumite supratraversări, vor avea o singură bandă carosabilă, vor fi fără trotuare, iar rampele de urcare/coborâre vor fi dimensionate astfel încât să nu ocupe mai mult de o bandă de pe carosabilul existent acum. Într-o primă fază, pasajul malului stâng va fi sens unic pe direcţia bd. Dimitrie Mangeron - Podul de Piatră. Pasajul de pe malul drept va fi construit în prelungirea noii străzi construite acolo, în locul liniei de tramvai. Va fi, tot în primă fază, sens unic pe direcţia Podul de Piatră - Tudor Vladimirescu.

 

În viitor se modifică sensurile

Acum, se circulă dinspre Tudor Vladimirescu spre Podul de Piatră pe Splaiul Stâng și în sens invers pe Splaiul Drept. În momentul finalizării proiectului, edilii vor să schimbe sensurile, studiile arătând că fluidizarea traficului ar fi mai bună.


Nicolina-CUG este cea mai mare problemă a traficului din Iași, traficul din Ciurea, Ezăreni, Miroslava descărcându-se în această zonă. E nevoie de o șosea paralelă cu actuala Nicolina, care să plece din Lunca Cetățuii, pe traseul liniei de tren, să treacă prin spatele platformei CUG, să traverseze Pasajul de la Rond Vechi și să aibă ieșire în Socola-Drumul Hoților printr-o nouă pasarelă. Costuri minime: 65 milioane de euro, dar proiectul poate fi etapizat pe 10 ani.

Cea mai mare presiune pe trafic este în Nicolina-CUG și Bucium. Sunt și zonele pentru care ar trebui alocate, în următorii 10 ani, toate resursele pentru infrastructură. Pe un plan clar, desenat de un arhitect ieșean și îmbrățișat până la urmă de Primărie: o nouă rută care să scoată mașinile din capăt CUG-Lunca Cetățuii în Poitiers, Socola, Nicolae Iorga. Altă soluție nu există și calculele arată că Primăria nu își permite să deconteze rapid toată suma, dar își permite să aloce câteva milioane de euro anual pentru această gravă problemă. Altfel, orașul va paraliza.

 

12 km de drum nou

Ruta propusă de către arhitectul Andrei Ciuhodaru ar urma actuala cale ferată care trece prin baza Dealului Cetățuia, dincolo de fostul CUG. Varianta ocolitoare pentru actuala șosea care aduce mii de mașini în oraș, dimineața, dinspre Ciurea, Lunca Cetățuii, Valea Adâncă, Ezăreni, ar începe exact unde se termină șoseaua de centură a Iașului, după Lunca Cetățuii.

Șoseaua poate fi așezată pe oricare parte a căii ferate, în Lunca Cetățuii. Conform arhitectului, drumul ar urma calea ferată prin spatele fostului CUG, ar trece pe sub pasajul Poitiers (Rond Vechi CUG) și ar urma calea ferată pe sub Pasajul Bucium, cu intersecție, apoi la Trei Fântâni, până la intersecția cu drumul către Tomești, și în continuare spre Aeroport.

Primăria susține această variantă, cu încă o parte în plus: „O rută pentru Gara Internațională-Nicolae Iorga”, după cum spune viceprimarul Radu Botez. Și cu două zone de ieșire, desenate de arhitect: una către Nicolae Iorga, prin mijlocul unui viitor cartier ce va apărea pe locul fostei fabrici Nicolina, cealaltă către Socola.

Un plan pe termen lung

Ideea nu este fantezistă, dar costul realizării întregului proiect în termen scurt este imposibilă pentru bugetul Iașului. De aceea, singura soluție este etapizarea proiectului pe 10 ani, cu alocarea unor bugete anuale.

Pe scurt, 14 km de drum nou înseamnă 4,2 milioane de euro, la prețul realist de 300.000 euro/km de asfalt. Se adaugă trei pasaje, foarte costisitoare – 20 de milioane de euro fiecare. Astfel că suma, la prima vedere, este de 65 de milioane de euro. „Sunt bani mulți, bugetul nu are cum să acopere așa ceva. Nici măcar nu putem estima în câți ani ar fi realizabil. Încercăm să rezolvăm problemele grave din oraș, dar sigur avem în vedere această variantă”, a mai spus Radu Botez.

 

Ruta actuală și ruta propusă

Miile de șoferi care intră dimineața în oraș și pleacă seara spre casă au la dispoziție un singur drum până în Podul Roș, cu o variantă către Bucium: Poitiers. Ruta propusă de arhitect și de către viceprimarul Radu Botez ar dubla-o, mergând aproape paralel până în zona Poitiers, dar având apoi ieșiri extrem de importante în alte bulevarde mai încăpătoare: Socola, Nicolae Iorga. Și cu un capăt în drumul spre Tomești, cu o prelungire spre Aeroport, dacă vor exista vreodată fonduri. Noul inel rutier ar lua presiunea de pe șoseaua Nicolina-Podu Roș și din zona Pasajului Bucium, oferind alternative.

 

Un mare X deasupra Podului Roș

 

 

Construirea noilor pasaje cu o singură bandă și sens unic ar urma să înceapă în acest an

Există deja trei variante de design pentru pasajele ce vor traversa Podul Roș, pe malurile Bahluiului. Dintre cele trei variante, una este agreată și va intra la proiectare: un fel de X imens deasupra podului actual, cu cele două pasaje supraterane de pe splaiuri unite în zona de mijloc.

 

Proiect pentru 2018

Construirea celor două pasaje care vor traversa Podul Roș va începe, cel mai probabil, în 2018. S-a ajuns deja la design, iar una dintre variante are cele mai mari șanse să fie adoptată. „Nu există încă randări, dar am convenit asupra câtorva elemente. În mare, este vorba despre un design ca un fel de X. Cele două pasaje vor fi unite în zona de mijloc, deasupra podului actual, cu un element de legătură”, ne-a explicat viceprimarul Radu Botez.

O singură bandă și sens unic

Pasajele, denumite supratraversări, vor avea o singură bandă carosabilă, vor fi fără trotuare, iar rampele de urcare/coborâre vor fi dimensionate astfel încât să nu ocupe mai mult de o bandă de pe carosabilul existent acum. Într-o primă fază, pasajul malului stâng va fi sens unic pe direcţia bd. Dimitrie Mangeron - Podul de Piatră. Pasajul de pe malul drept va fi construit în prelungirea noii străzi construite acolo, în locul liniei de tramvai. Va fi, tot în primă fază, sens unic pe direcţia Podul de Piatră - Tudor Vladimirescu.

 

În viitor se modifică sensurile

Acum, se circulă dinspre Tudor Vladimirescu spre Podul de Piatră pe Splaiul Stâng și în sens invers pe Splaiul Drept. În momentul finalizării proiectului, edilii vor să schimbe sensurile, studiile arătând că fluidizarea traficului ar fi mai bună.


În judeţul Iaşi pe DN2 Suceava – Siret, traficul rutier se desfăşoară pe un fir alternativ, pe raza comunei Pătrăuţi, din cauza unui accident rutier în care au fost implicate două autoturisme. În urma evenimentului o persoană a decedat iar o alta a fost rănită uşor.

Se estimează ca în aproximativ o oră traficul să fie reluat în condiţii normale, potrivit centrului info trafic.

(Radio Iaşi/FOTO arhivă sursazilei.ro)


1.Hub-uri urbane (campus școlar, restaurante, parc, supermarket, parc, teren de sport) în extremitățile orașului: Valea Lupului, Bucium, CUG, Moara de Vânt .2. Taxă lunară de acces cu mașina în Centru și taxe prohibite pentru parcare. 3. Linii de trenuri ușoare pe actualele rute CFR din oraș. 4. Terminanarea Inelului de Centură și pasarele în toate marile intersecții. Metroul poate fi o soluție, dar nu în următorii 30 de ani. Sunt planuri pentru încă 20.000 de apartamente în următorii ani la Ciurea, Aleea Sadoveanu, fosta Uzină Nicolina, Smârdan, Galata. Nimeni nu se gândește însă la infrastructură.

Se ajunge la limită. Oamenii spun deja, disperați, că fac o oră-o oră și jumătate dimineața, de la capăt CUG în Podu Roș. Coloana de mașini este infernală, este cea mai aglomerată zonă din oraș.

De la Valea Lupului se ajunge aproape la fel de greu, salvarea fiind o separare a coloanei în Păcurari-Canta. De la Bucium, pe unica variantă acceptabilă, Pasarela, se merge greu. Zilnic. Nici acolo nu mai sunt soluții.

Și în acest timp, noile proiecte imobiliare aprobate, inclusiv cele discutate pentru centrul orașului, pun presiune tot mai mare. Soluții există, dar costă enorm. Cei mai mulți s-au resemnat că Iașul va deveni, asemenea altor orașe din Europa, inaccesibil cu mașina.

 

Vișoianu: urmează alte 8 turnuri

Cartierul Vișoianu de la Lunca Cetățuii este exemplul clasic de proiect care poate distruge tot echilibrul din trafic. Are 14 blocuri de 4-5 etaje și 20 de case deja ridicate.

Există alt proiect în același cartier pentru 8 imobile imense, de 12 etaje, cu sute de apartamente fiecare, dintre care două sunt în construcție. Sunt deja schițe pentru blocurile turn, fiecare nivel are 17-20 de apartamente. În total, vor fi 1.700 de apartamente. Practic, un nou cartier Mircea cel Bătrân a apărut la Ciurea.

Putem interzice sau limita noi construcțiile cât vrem în oraș, dacă unitățile administrativ teritoriale din apropiere dau autorizații de construcție la blocuri”, spune viceprimarul Radu Botez.

Am avut treabă în centrul orașului. Dimineață, la 7, am plecat din apropiere de Lunca Cetățuii. Am făcut doar până în Podu Roș o oră și jumătate. N-am văzut niciodată în Iași o asemenea coloană de mașini”, spune arhitectul Andrei Ciuhodaru.

REPORTER DE IAȘI a verificat ruta Palas-Cartier Vișoianu: 38 de minute cu mașina, la ora 17.00.

CUG: drum prin combinat, pasarele

Arhitectul Ciuhodaru a desenat pe harta orașului soluțiile de trafic ce ar putea fi utilizate pe termen lung, pentru relaxarea traficului în toată zona CUG-Nicolina-Podu Roș: o altă variantă a centurii Iașului, pe un alt traseu, cu câteva pasaje și străzi noi.

Unde am notat cu roșu trebuie totuși niste pasaje, iar cu verde niște străzi noi, să scoți mașinile din oraș spre centură. Ar fi o soluție de zece ori mai ieftină, pentru că se folosește de pasarelele CUG și Bucium, plus că nu trece prin oraș. Și pentru că șefii Primăriei tot vorbesc despre parc industrial la CUG, centura pe care o propun aici s-ar lega bine cu acesta”, ne-a explicat arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Cu alte cuvinte, arhitectul spune că trebuie uitată varianta actuală a centurii. „Oricum, traficul pe care îl avem acum nu mai seamănă cu ce era când a fost desenată centura. Trebuie o altă rută și aceasta propusă este cea mai potrivită”, explică Marius Dangă, consilier județean.

Varianta propusă merge paralel cu actualul drum spre Ciurea, de care este legat. Dar, se duce prin apropierea liniilor de tren, prin baza dealului Cetățuia, spre Mănăstirea Frumoasa, apoi paralel cu Poitiers, spre Bucium. Merge pe sub Pasarela Bucium, spre Trei Fântâni, apoi spre Dancu cu ajutorul unor pasaje. Din Dancu, pe malul Lacului Chirița, ajunge la Aeroport.

 

Sufocare: Nicolina, Smârdan, Sadoveanu

Zona centrală a orașului este deja aglomerată, cu blocuri și clădiri de birouri peste cât poate duce traficul. Iar vestea unor noi turnuri în zona Smârdan a căzut ca un trăsnet. Proprietarul Ropharma dorește să ridice acolo 4 turnuri de câte 16 etaje, din care primele două etaje ar fi parcările.

Cristin Zămosteanu dorește să construiască în zona Universității Tehnice nu mai puțin de 13 imobile de până la 12 etaje, având deja un PUZ propus Consiliului Local spre aprobare.

În zona fostei fabrici Nicolina, ar putea apărea cel mai mare proiect imobiliar ieșean de după 1990: cel puțin 45 de blocuri cu 4.000 de apartamente și un centru comercial.

În zona Sadoveanu, după Agronomie, au apărut deja blocuri și urmează să fie construite acolo, în următoarea perioadă, aproximativ 1.600 de apartamente. Toți proprietarii de apartamente vor avea mașini și vor rămâne blocați în trafic.

 

Taxe mari în Occident

Cum este în marile orașe, care au trecut demult prin ce se întâmplă la Iași cu traficul? Prima măsură este stabilirea unor prețuri prohibite a taxelor de parcare și de acces zilnic în zona centrală, ca un fel de abonament. „Parcarea este 3 lire pe oră, iar <congestion charge> (taxa pe zi pentru intrarea în Centru – n.r.) este de 11,5 lire. Traficul este infernal, chiar și-așa, între 7-9 și 16-18, indiferent ce mijloc de transport folosești”, spune Iuliana Sava, o ieșeancă stabilită de mulți ani la Londra.

Cluj a instituit de asemenea o taxă mare de parcare în Centru și a eliminat o parte din locurile de staționare. „Vrem să scoatem mașinile, e foarte greu de parcat și foarte scump, vrem să descurajăm mersul cu mașina”, spun reprezentanții Primăriei Cluj.

în trecut, a luat în calcul varianta. Soluția ar fi un mix între fondurile europene, guvernamentale și private.

Toate comunele din zona metropolitană ar trebui să aibă așa ceva în PUG-uri, ca funcțiuni posibile . Dacă sunt prinse în strategiile de dezvoltare ale comunelor, le pot finanța prin POR”, ne-a explicat consilierul județean Marius Dangă.

 

Ce orașe comparabile cu Iașul au metrou

Arhitectul Daniel Vișan, care se ocupă de avizele de la Monumente pentru viitorul PUG al Iașului, spune că, pe termen lung, de 20-30 de ani, Iașul trebuie să se gândească la metrou: „Avem nevoie de cele două axe subterane: Copou-CUG și Păcurari-Bucium. Pare fantezist, dar este singura soluție pe termen lung”.

Viceprimarul Radu Botez spune, însă, că nu Iașul, ci niciun oraș din România nu-și va permite metrou în următorii 50 de ani: „Două stații și linia dintre ele costă cât bugetul Iașului pe un an. Soluția constă în trenuri la suprafață, pe liniile CFR. Vrem să reabilităm Stația CUG, Stația Socola o reface CFR. Luăm garnituri de tren SH, numai că problema este colaborarea cu CFR, e foarte complicat managementul acestei companii”.

Totuși, în Europa există orașe comparabile cu Iașul care au metrou. Brescia, în Italia, oraș cu 200.000 de locuitori (672.000 în zona metropolitană), are metrou din 2013. Linia are 13,7 km, a costat 575 milioane de euro, lucrările au început în 2004. Aproape 50.000 de oameni îl folosesc zilnic.

Catania, oraș din Sicilia cu 767.000 de locuitori (1,15 milioane cu toate localitățile din zona metropolitană), are metrou din 1999, pe o lungime de 8,.8 km. Rennes din Franța, oraș care cu tot cu zona metropolitană ajunge la 700.000 de locuitori, are metrou din 2002, pe 9,4 km.

 

Orașe care au băgat taxe în Centru

Conceptul de „congestion charge” presupune că, dacă vrei să „te dai” cu mașina în centrul orașului, plătești. Altfel, folosești mijloacele de transport în comun, bicicleta, mersul pe jos. Primul oraș care l-a aplicat a fost Durham, din Marea Britanie, în 2002. Aici s-a observat că, în următorul an după introducerea taxei, numărul inițial de 3.000 de mașini pe zi de pe o stradă ingustă din zona centrală a scăzut cu 85%.

Stockholm din Suedia, are o taxă asemănătoare din 2006. Valletta, în Malta, a introdus taxa în 2007. Autoritățile din Milano au introdus o taxă de poluare în 2008, care a fost transformată, în 2012, în taxă pentru zona centrală.

 


1.Hub-uri urbane (campus școlar, restaurante, parc, supermarket, parc, teren de sport) în extremitățile orașului: Valea Lupului, Bucium, CUG, Moara de Vânt .2. Taxă lunară de acces cu mașina în Centru și taxe prohibite pentru parcare. 3. Linii de trenuri ușoare pe actualele rute CFR din oraș. 4. Terminanarea Inelului de Centură și pasarele în toate marile intersecții. Metroul poate fi o soluție, dar nu în următorii 30 de ani. Sunt planuri pentru încă 20.000 de apartamente în următorii ani la Ciurea, Aleea Sadoveanu, fosta Uzină Nicolina, Smârdan, Galata. Nimeni nu se gândește însă la infrastructură.

Se ajunge la limită. Oamenii spun deja, disperați, că fac o oră-o oră și jumătate dimineața, de la capăt CUG în Podu Roș. Coloana de mașini este infernală, este cea mai aglomerată zonă din oraș.

De la Valea Lupului se ajunge aproape la fel de greu, salvarea fiind o separare a coloanei în Păcurari-Canta. De la Bucium, pe unica variantă acceptabilă, Pasarela, se merge greu. Zilnic. Nici acolo nu mai sunt soluții.

Și în acest timp, noile proiecte imobiliare aprobate, inclusiv cele discutate pentru centrul orașului, pun presiune tot mai mare. Soluții există, dar costă enorm. Cei mai mulți s-au resemnat că Iașul va deveni, asemenea altor orașe din Europa, inaccesibil cu mașina.

 

Vișoianu: urmează alte 8 turnuri

Cartierul Vișoianu de la Lunca Cetățuii este exemplul clasic de proiect care poate distruge tot echilibrul din trafic. Are 14 blocuri de 4-5 etaje și 20 de case deja ridicate.

Există alt proiect în același cartier pentru 8 imobile imense, de 12 etaje, cu sute de apartamente fiecare, dintre care două sunt în construcție. Sunt deja schițe pentru blocurile turn, fiecare nivel are 17-20 de apartamente. În total, vor fi 1.700 de apartamente. Practic, un nou cartier Mircea cel Bătrân a apărut la Ciurea.

Putem interzice sau limita noi construcțiile cât vrem în oraș, dacă unitățile administrativ teritoriale din apropiere dau autorizații de construcție la blocuri”, spune viceprimarul Radu Botez.

Am avut treabă în centrul orașului. Dimineață, la 7, am plecat din apropiere de Lunca Cetățuii. Am făcut doar până în Podu Roș o oră și jumătate. N-am văzut niciodată în Iași o asemenea coloană de mașini”, spune arhitectul Andrei Ciuhodaru.

REPORTER DE IAȘI a verificat ruta Palas-Cartier Vișoianu: 38 de minute cu mașina, la ora 17.00.

CUG: drum prin combinat, pasarele

Arhitectul Ciuhodaru a desenat pe harta orașului soluțiile de trafic ce ar putea fi utilizate pe termen lung, pentru relaxarea traficului în toată zona CUG-Nicolina-Podu Roș: o altă variantă a centurii Iașului, pe un alt traseu, cu câteva pasaje și străzi noi.

Unde am notat cu roșu trebuie totuși niste pasaje, iar cu verde niște străzi noi, să scoți mașinile din oraș spre centură. Ar fi o soluție de zece ori mai ieftină, pentru că se folosește de pasarelele CUG și Bucium, plus că nu trece prin oraș. Și pentru că șefii Primăriei tot vorbesc despre parc industrial la CUG, centura pe care o propun aici s-ar lega bine cu acesta”, ne-a explicat arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Cu alte cuvinte, arhitectul spune că trebuie uitată varianta actuală a centurii. „Oricum, traficul pe care îl avem acum nu mai seamănă cu ce era când a fost desenată centura. Trebuie o altă rută și aceasta propusă este cea mai potrivită”, explică Marius Dangă, consilier județean.

Varianta propusă merge paralel cu actualul drum spre Ciurea, de care este legat. Dar, se duce prin apropierea liniilor de tren, prin baza dealului Cetățuia, spre Mănăstirea Frumoasa, apoi paralel cu Poitiers, spre Bucium. Merge pe sub Pasarela Bucium, spre Trei Fântâni, apoi spre Dancu cu ajutorul unor pasaje. Din Dancu, pe malul Lacului Chirița, ajunge la Aeroport.

 

Sufocare: Nicolina, Smârdan, Sadoveanu

Zona centrală a orașului este deja aglomerată, cu blocuri și clădiri de birouri peste cât poate duce traficul. Iar vestea unor noi turnuri în zona Smârdan a căzut ca un trăsnet. Proprietarul Ropharma dorește să ridice acolo 4 turnuri de câte 16 etaje, din care primele două etaje ar fi parcările.

Cristin Zămosteanu dorește să construiască în zona Universității Tehnice nu mai puțin de 13 imobile de până la 12 etaje, având deja un PUZ propus Consiliului Local spre aprobare.

În zona fostei fabrici Nicolina, ar putea apărea cel mai mare proiect imobiliar ieșean de după 1990: cel puțin 45 de blocuri cu 4.000 de apartamente și un centru comercial.

În zona Sadoveanu, după Agronomie, au apărut deja blocuri și urmează să fie construite acolo, în următoarea perioadă, aproximativ 1.600 de apartamente. Toți proprietarii de apartamente vor avea mașini și vor rămâne blocați în trafic.

 

Taxe mari în Occident

Cum este în marile orașe, care au trecut demult prin ce se întâmplă la Iași cu traficul? Prima măsură este stabilirea unor prețuri prohibite a taxelor de parcare și de acces zilnic în zona centrală, ca un fel de abonament. „Parcarea este 3 lire pe oră, iar <congestion charge> (taxa pe zi pentru intrarea în Centru – n.r.) este de 11,5 lire. Traficul este infernal, chiar și-așa, între 7-9 și 16-18, indiferent ce mijloc de transport folosești”, spune Iuliana Sava, o ieșeancă stabilită de mulți ani la Londra.

Cluj a instituit de asemenea o taxă mare de parcare în Centru și a eliminat o parte din locurile de staționare. „Vrem să scoatem mașinile, e foarte greu de parcat și foarte scump, vrem să descurajăm mersul cu mașina”, spun reprezentanții Primăriei Cluj.

în trecut, a luat în calcul varianta. Soluția ar fi un mix între fondurile europene, guvernamentale și private.

Toate comunele din zona metropolitană ar trebui să aibă așa ceva în PUG-uri, ca funcțiuni posibile . Dacă sunt prinse în strategiile de dezvoltare ale comunelor, le pot finanța prin POR”, ne-a explicat consilierul județean Marius Dangă.

 

Ce orașe comparabile cu Iașul au metrou

Arhitectul Daniel Vișan, care se ocupă de avizele de la Monumente pentru viitorul PUG al Iașului, spune că, pe termen lung, de 20-30 de ani, Iașul trebuie să se gândească la metrou: „Avem nevoie de cele două axe subterane: Copou-CUG și Păcurari-Bucium. Pare fantezist, dar este singura soluție pe termen lung”.

Viceprimarul Radu Botez spune, însă, că nu Iașul, ci niciun oraș din România nu-și va permite metrou în următorii 50 de ani: „Două stații și linia dintre ele costă cât bugetul Iașului pe un an. Soluția constă în trenuri la suprafață, pe liniile CFR. Vrem să reabilităm Stația CUG, Stația Socola o reface CFR. Luăm garnituri de tren SH, numai că problema este colaborarea cu CFR, e foarte complicat managementul acestei companii”.

Totuși, în Europa există orașe comparabile cu Iașul care au metrou. Brescia, în Italia, oraș cu 200.000 de locuitori (672.000 în zona metropolitană), are metrou din 2013. Linia are 13,7 km, a costat 575 milioane de euro, lucrările au început în 2004. Aproape 50.000 de oameni îl folosesc zilnic.

Catania, oraș din Sicilia cu 767.000 de locuitori (1,15 milioane cu toate localitățile din zona metropolitană), are metrou din 1999, pe o lungime de 8,.8 km. Rennes din Franța, oraș care cu tot cu zona metropolitană ajunge la 700.000 de locuitori, are metrou din 2002, pe 9,4 km.

 

Orașe care au băgat taxe în Centru

Conceptul de „congestion charge” presupune că, dacă vrei să „te dai” cu mașina în centrul orașului, plătești. Altfel, folosești mijloacele de transport în comun, bicicleta, mersul pe jos. Primul oraș care l-a aplicat a fost Durham, din Marea Britanie, în 2002. Aici s-a observat că, în următorul an după introducerea taxei, numărul inițial de 3.000 de mașini pe zi de pe o stradă ingustă din zona centrală a scăzut cu 85%.

Stockholm din Suedia, are o taxă asemănătoare din 2006. Valletta, în Malta, a introdus taxa în 2007. Autoritățile din Milano au introdus o taxă de poluare în 2008, care a fost transformată, în 2012, în taxă pentru zona centrală.

 


Pagina 3 din 15

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30          

Clipul zilei

Go to top