Miercuri, 18 01 2017

Isac Avramescu

Pot fi mai mult de 20 de ani de când partea ţesătoare a lumii a făcut un calcul şi a născocit o idee, pe care partea vocală o strigă, cea tâmpă o repetă, iar cea laşă o îndură. Marea idee este că tinerii pe care societatea îi pregăteşte pentru o viaţă împlinită ar avea programele de învăţămînt prea încărcate, multe discipline sau părţi ale acestora ar fi inutile, toate acestea privându-i de „timp liber”.

 

Trecutul activ

În alte secole, elevii învăţau 25-35 de ore pe săptămână, în pauze se jucau, acasă învăţau, îşi făceau temele, apoi se exersau ca fiinţe sociale, jucându-se cu alţii sau participând la mici îndeletniciri casnice. Seara luau masa în familie şi mergeau la culcare. Tot atunci, studenţii participau activ şi cu interes la cursuri şi seminarii (cam 50 de ore pe săptămână), în pauze doar holul şi ţigara schimbînd cadrul, discuţiile din amfiteatre şi săli continuând firesc. După ore, poate că 90% dintre ei studiau în bibliotecă sau acasă, citind avid scrieri din mai multe domenii, şi adesea peripatetizau. Această paradigmă – mod de viaţă firesc al familiei şi al societăţii – a edificat fiinţe raţionale şi sociale hrănite cu sevele ştiinţei şi ale culturii.

 

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Go to top