Sambata, 24 02 2018

Reporter Online

România va sprijini o eventuală majorare modică a contribuţiei naţionale la bugetul UE, astfel încât să fie menţinute alocări adecvate pentru politicile Uniunii, în special pentru politica de coeziune şi cea agricolă comună, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a participat, ieri, la reuniunea informală a Consiliului European de la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, pentru România, viitorul cadru bugetar al UE post 2020, care a fost discutat la reuniunea informală a Consiliului European, prezintă o importanţă aparte, fiind unul dintre principalele dosare pe care ţara noastră le va gestiona pe durata mandatului preşedinţiei Consiliului UE.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa menţinerii unităţii statelor membre spre obţinerea unui consens, subliniind faptul că România va acţiona, în calitate de preşedinţie a Consiliului UE, pentru facilitarea unui acord politic privind bugetul Uniunii Europene după 2020’, se precizează în comunicat.

Şeful statului a susţinut că procesul de negociere trebuie să conducă la un buget al Uniunii ‘ambiţios, modern şi care să permită avansarea proiectului european şi să răspundă aşteptărilor tuturor cetăţenilor UE’.

De asemenea, el a evidenţiat necesitatea unui buget suficient, care să susţină în continuare finanţarea adecvată a politicilor care au condus la creştere şi dezvoltare.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea creşterii convergenţei ca principală prioritate, cu menţinerea alocărilor substanţiale pentru politicile tradiţionale ale UE, care şi-au demonstrat valoarea adăugată şi beneficiile pentru statele membre. În acest sens, preşedintele României s-a pronunţat pentru finanţarea adecvată a Politicii de Coeziune în vederea reducerii decalajelor dintre statele membre şi regiuni, dar şi pentru reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale ale statelor membre UE’, arată Administraţia Prezidenţială.

În ceea ce priveşte finanţarea noilor priorităţi se arată că Uniunea Europeană trebuie echipată mai bine cu mijloace financiare care să permită un răspuns adecvat la noile provocări (securitate şi apărare, migraţie, cercetare), respectiv adaptarea la noile realităţi la nivel global, însă acest lucru nu trebuie să se facă în detrimentul politicilor şi fondurilor care au susţinut substanţial procesul de creştere şi de recuperare a decalajelor de dezvoltare în interiorul Uniunii.

Pe de altă parte, preşedintele Iohannis a subliniat că ţara noastră susţine propunerea Parlamentului European privind noua distribuţie a mandatelor în legislatura 2019 – 2024, prin care România recuperează mandatul pierdut în legislatura actuală, urmând ca delegaţia de europarlamentari români să fie compusă din 33 de membri.

‘Distribuţia propusă de Parlamentul European este obiectivă, echitabilă şi respectă principiul conform căruia niciun stat nu pierde locuri’, se precizează în comunicat.

Potrivit sursei citate, şefii de stat şi de guvern au agreat propunerea Parlamentului European privind noua distribuire a locurilor în perspectiva părăsirii Uniunii de către Marea Britanie.

În privinţa candidaţilor ‘cap de listă’ ai partidelor politice europene (Spitzenkandidaten), preşedintele Klaus Iohannis a arătat că experienţa din 2014 a fost una pozitivă şi ar trebui dezvoltată în continuare, subliniind că practica trebuie să respecte echilibrul inter-instituţional şi să stimuleze buna cooperare între instituţiile Uniunii Europene, pentru promovarea unei agende comune pro-europene, adaptată intereselor cetăţenilor.

Totodată, preşedintele Iohannis a exprimat sprijinul pentru desfăşurarea consultărilor cetăţeneşti, pentru creşterea gradului de conştientizare la nivelul cetăţenilor europeni asupra subiectelor de actualitate de pe agenda europeană.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că pentru ţara noastră, în calitate de viitoare deţinătoare a preşedinţiei Consiliului UE, este importantă creşterea gradului de conştientizare la nivelul cetăţenilor europeni asupra subiectelor de actualitate de pe agenda europeană’, se arată în comunicat.

În marja Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a avut, conform Administraţiei Prezidenţiale, o întâlnire bilaterală cu prim-ministrul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, în care au fost abordate chestiuni legate de agenda europeană, cooperarea în domeniul securităţii şi Iniţiativa celor Trei Mari. (Agerpres/ FOTO ampress.ro)

135 de procurori, ceea ce reprezintă cea mai mare parte a magistraţilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cer Consiliului Superior al Magistraturii să le apere reputaţia profesională şi independenţa.

Reacţia lor a venit la doar câteva ore după ce pe site-ul Ministerului Justiţiei a fost publicat raportul ministrului Tudorel Toader privind activitatea conducerii DNA, document în baza căruia se cere revocarea din funcţie a procurorului-şef, Laura Codruţa Kovesi.

Cei 135 de procurori semnatari ai demersului adresat Consiliului Superior al Magistraturii atrag atenţia că în spaţiul public au fost lansate, în ultima vreme, acuzaţii nefondate asupra unui întreg corp profesional şi consideră că prin aceasta se încearcă discreditarea activităţii DNA din ultimii ani.

Magistraţii Direcţiei susţin că s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu atacuri venite prin intermediul mass-media de la persoanele pe care le-au cercetat, le-au trimis în judecată sau care au fost condamnate în dosarele pe care le-au instrumentat.

Procurorii DNA cer Consiliului Superior al Magistraturii să constate că toate aceste afirmaţii, unele dintre ele de o gravitate deosebită, sunt făcute doar pentru a-i discredita profesional, pentru a induce în rândul opiniei publice ideea că magistraţii Direcţiei sunt abuzivi, neprofesionişti, lipsiţi de orice etică.

Totodată, procurorii DNA îşi exprimă dezacordul faţă de propunerea ministrului justiţiei de revocare din funcţie a şefei Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi. În document, ei trag un semnal de alarmă asupra perspectivelor sumbre ale independenţei justiţiei şi ale viitorului luptei anticorupţie. (Rador/ FOTO economica.net)

Corneliu Stângă spune că bursele sale au avut mare succes: „Studenții învață și pentru acești bani”. Tinerii din Vetrișoaia fac cursuri la Iași, București și Sibiu. Comuna e învecinată cu orășelul Leova din Basarabia, românii de cele două maluri fiind aproape cu toții rude și sunt cunoscuți ca oameni foarte mândri.

 

8,33 – cea mai mică medie premiată
Liberalul Corneliu Stîngă, în vârstă de 33 de ani, a câștigat alegerile din comuna Vetrișoaia în vara anului 2016. Unul dintre primele proiecte puse în practică a fost cel al acordării de burse pentru tinerii care sunt la facultate. „Pentru anul universitar 2016 – 2017, valoarea unei burse a fost de 1.000 de lei pe semestru. Inițial, am pus ca medie minimă nota 7. Însă, tinerii studenți din Vetrișoaia au venit cu medii mari, mult peste acest prag. Am avut și o medie de 9,80”, a spus Stîngă.

Așadar, cele 10 burse s-au acordat în ordinea descrescătoare a mediilor, cea mai mică fiind de 8,33. Inițiativa primarului a fost foarte bine primită de comunitatea de pe malul Prutului. Astfel, în anul universitar 2017–2018, valoarea fiecărei burse a crescut la 2.000 de lei/semestru.

Între 15 februarie și 15 martie, toți studenții din Vetrișoaia trebuie să aducă adeverințe din care să reiasă notele de pe primul semestru pentru a intra în competiția burselor. Clasamentul se face în fiecare semestru, astfel încât banii oferiți de Primărie sunt o motivație în plus pentru a învăța.

 

Primar: să se întoarcă de bunăvoie

Tinerii din Vetrișoaia urmează studii superioare la București, Sibiu și Iași. Banii sunt alocați strict pe criterii de performanță. Nu există criterii sociale, de venit al părinților. Și nici obligativitatea de a reveni în comună după finalizarea studiilor, așa numita legare de glie.

Primarul consideră că nu pot fi ținuți cu forța, însă crede că mulți se vor întoarce din proprie voință. „Cei care sunt studenți la Administrație Publică au venit și au făcut practica la noi în Primărie”, a declarat Corneliu Stîngă.

 

Pentru bursele aferente celui de-al doilea semestru, dosarele se depun între 15 iulie și 15 august.

 

Concurs de matematică în valea Prutului

Primarul este în pregătirea unui alt eveniment dedicat Educației, fiind vorba despre școlarii claselor V–VIII. „Vrem să reluăm organizarea unui concurs de matematică. Se numește <<Matematica, prietena noastră>>. Vor participa 84 de copii din cinci comune de pe Valea Prutului. A fost întrerupt o vreme, dar anul acesta vom organiza a XVIII-a ediție. Eu însumi am participat la acest concurs pe când eram copil”, a explicat primarul. Competiția de matematică va fi realizată în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, însă tot ce ține de organizare și premiere va fi asigurat de Primăria Vetrișoaia. Asta înseamnă o contribuție financiară de câteva mii de lei. „Să dea Dumnezeu ca tot mai multe Primării să facă astfel de evenimente, să susțină educația”, a concluzionat primarul Corneliu Stîngă.

Economist, ocupație - fermier

În 2016, pe când avea 31 de ani, Corneliu Stîngă (PNL) a câștigat alegerile pentru postul de primar al comunei Vetrișoaia.

Are studii economice, iar de la 20 de ani și până în momentul în care a devenit primar s-a ocupat de afacerile familiei, o fermă în localitate. Potrivit celei mai recente declarații de avere, din 10 mai 2017, Corneliu Stîngă deține 23 de hectare de teren agricol, dobândit între 2006 și 2015 prin cumpărare și donație.

Podul care să reunească rudele
Vetrișoaia este o comună situată pe malul Prutului și are o populație de peste 3.500 de locuitori. Alături de investițiile în drumuri, servicii, educație și sănătate, există un mai vechi proiect al construcției unui pod peste Prut care să lege comuna din Vaslui de orașul Leova din Republica Moldova.

Acesta ar urma să fie realizat la Bumbăta, pe amplasamentul unui fost pod care a fost distrus în cel de-Al Doilea Război Mondial. Primele discuții pentru această lucrare s-au purtat încă din 2004, însă lipsa fondurilor a făcut ca proiectul să fie mereu amânat.

Ca un element inedit, în argumentația celor din orașul basarabean se arăta, în 2004, că peste 15% din populația zonei frontaliere Leova – Vaslui se afla în relații de rudenie de gradul I și II.

Corneliu Stângă spune că bursele sale au avut mare succes: „Studenții învață și pentru acești bani”. Tinerii din Vetrișoaia fac cursuri la Iași, București și Sibiu. Comuna e învecinată cu orășelul Leova din Basarabia, românii de cele două maluri fiind aproape cu toții rude și sunt cunoscuți ca oameni foarte mândri.

 

8,33 – cea mai mică medie premiată
Liberalul Corneliu Stîngă, în vârstă de 33 de ani, a câștigat alegerile din comuna Vetrișoaia în vara anului 2016. Unul dintre primele proiecte puse în practică a fost cel al acordării de burse pentru tinerii care sunt la facultate. „Pentru anul universitar 2016 – 2017, valoarea unei burse a fost de 1.000 de lei pe semestru. Inițial, am pus ca medie minimă nota 7. Însă, tinerii studenți din Vetrișoaia au venit cu medii mari, mult peste acest prag. Am avut și o medie de 9,80”, a spus Stîngă.

Așadar, cele 10 burse s-au acordat în ordinea descrescătoare a mediilor, cea mai mică fiind de 8,33. Inițiativa primarului a fost foarte bine primită de comunitatea de pe malul Prutului. Astfel, în anul universitar 2017–2018, valoarea fiecărei burse a crescut la 2.000 de lei/semestru.

Între 15 februarie și 15 martie, toți studenții din Vetrișoaia trebuie să aducă adeverințe din care să reiasă notele de pe primul semestru pentru a intra în competiția burselor. Clasamentul se face în fiecare semestru, astfel încât banii oferiți de Primărie sunt o motivație în plus pentru a învăța.

 

Primar: să se întoarcă de bunăvoie

Tinerii din Vetrișoaia urmează studii superioare la București, Sibiu și Iași. Banii sunt alocați strict pe criterii de performanță. Nu există criterii sociale, de venit al părinților. Și nici obligativitatea de a reveni în comună după finalizarea studiilor, așa numita legare de glie.

Primarul consideră că nu pot fi ținuți cu forța, însă crede că mulți se vor întoarce din proprie voință. „Cei care sunt studenți la Administrație Publică au venit și au făcut practica la noi în Primărie”, a declarat Corneliu Stîngă.

 

Pentru bursele aferente celui de-al doilea semestru, dosarele se depun între 15 iulie și 15 august.

 

Concurs de matematică în valea Prutului

Primarul este în pregătirea unui alt eveniment dedicat Educației, fiind vorba despre școlarii claselor V–VIII. „Vrem să reluăm organizarea unui concurs de matematică. Se numește <<Matematica, prietena noastră>>. Vor participa 84 de copii din cinci comune de pe Valea Prutului. A fost întrerupt o vreme, dar anul acesta vom organiza a XVIII-a ediție. Eu însumi am participat la acest concurs pe când eram copil”, a explicat primarul. Competiția de matematică va fi realizată în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, însă tot ce ține de organizare și premiere va fi asigurat de Primăria Vetrișoaia. Asta înseamnă o contribuție financiară de câteva mii de lei. „Să dea Dumnezeu ca tot mai multe Primării să facă astfel de evenimente, să susțină educația”, a concluzionat primarul Corneliu Stîngă.

Economist, ocupație - fermier

În 2016, pe când avea 31 de ani, Corneliu Stîngă (PNL) a câștigat alegerile pentru postul de primar al comunei Vetrișoaia.

Are studii economice, iar de la 20 de ani și până în momentul în care a devenit primar s-a ocupat de afacerile familiei, o fermă în localitate. Potrivit celei mai recente declarații de avere, din 10 mai 2017, Corneliu Stîngă deține 23 de hectare de teren agricol, dobândit între 2006 și 2015 prin cumpărare și donație.

Podul care să reunească rudele
Vetrișoaia este o comună situată pe malul Prutului și are o populație de peste 3.500 de locuitori. Alături de investițiile în drumuri, servicii, educație și sănătate, există un mai vechi proiect al construcției unui pod peste Prut care să lege comuna din Vaslui de orașul Leova din Republica Moldova.

Acesta ar urma să fie realizat la Bumbăta, pe amplasamentul unui fost pod care a fost distrus în cel de-Al Doilea Război Mondial. Primele discuții pentru această lucrare s-au purtat încă din 2004, însă lipsa fondurilor a făcut ca proiectul să fie mereu amânat.

Ca un element inedit, în argumentația celor din orașul basarabean se arăta, în 2004, că peste 15% din populația zonei frontaliere Leova – Vaslui se afla în relații de rudenie de gradul I și II.

Palatul Parlamentului a găzduit miercuri dezbaterea publică „Basarabia şi Timocul”.

Evenimentul s-a bucurat de participarea unor senatori şi deputaţi, reprezentanţi ai românilor din Serbia şi primari din Republica Moldova care au vorbit în faţa a peste 50 de studenţi basarabeni înscrişi în programul de internship la Parlamentul României.

Platforma Unionistă Acţiunea 2012 a început cea de-a treia zi de lucrări a stagiului de pregătire pentru studenții basarabeni în sala Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor cu o dezbatere inedită care a adus faţă în faţă câţiva dintre primarii din Republica Moldova care au semnat Declaraţia de Unire cu România şi mai mulţi reprezentanţi ai minorităţii româneşti din Valea Timocului (Serbia de Răsărit). Au mai luat cuvântul specialistul în educaţie Marian Staş, economistul Petrişor Peiu, părintele Veniamin Goreanu din partea Bisericii Ortodoxe române, precum şi preşedintele Comisiei parlamentare sus-menţionate, deputatul Constantin Codreanu.

Preşedintele Federaţiei Românilor din Serbia, Duşan Pârvulovici, a vorbit despre greutăţile cu care se confruntă etnicii români din Valea Timocului, asimilaţi forţat de autorităţile de stat din Serbia, care îi consideră vlahi şi le refuză acelaşi statut cu al românilor din Banatul sârbesc, care beneficiază de învăţământ în limba maternă. Pârvulovici i-a îndemnat pe tinerii basarabeni care studiază în România, prezenţi în număr mare la dezbatere, să se întoarcă să profeseze în Republica Moldova, pentru a le vorbi celor de acasă despre românism şi Unire.

Marcel Snegur, primarul comunei Parcova din raionul Edineţ, care a semnat prima Declaraţie de Unire din Anul Centenarului, la data de 23 ianuarie, a povestit auditoriului despre ziua în care a propus consilierilor locali să dezbată textul şi spiritul Declaraţiei de Unire, pe care au votat-o în unanimitate, inclusiv consilierul socialist. Un alt primar unionist, Petru Frunze din comuna Puhoi (raionul Ialoveni), a vorbit despre presiunile pe care organele de stat din Republica Moldova le exercită în mod abuziv asupra administraţiilor locale semnatare ale Declaraţiei de Unire. Constantin Codreanu a propus condiţionarea asistenţei financiare oferite Republicii Moldova prin Guvernul României de respectarea de către Guvernul de la Chişinău a deciziei suverane a cetăţenilor din localităţile unioniste şi direcţionarea acestor fonduri de dezvoltare către unităţile teritorial-administrative favorabile ţării noastre.

„A fost o zi productivă de dezbateri pe tema importanţa mobilizării tuturor românilor în jurul obiectivului naţional de reunificare şi le cer public parlamentarilor prezenţi la şedinţă să adopte măsurile adecvate”, a declarat George Simion, din partea Alianţei pentru Centenar.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani a declanşat o anchetă, după ce un elev de 17 ani de la un liceu privat din municipiul Botoşani a fost grav rănit în urma unei altercaţii pe care a avut-o cu un alt elev, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ, Maria Carp.

Potrivit acesteia, ancheta se desfăşoară sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire şi alte violenţe.

Miercuri, un elev de 17 ani a fost rănit grav la cap, după ce, în urma unei altercaţii cu un coleg de liceu, de aceeaşi vârstă, a fost lovit, iar din cădere s-a izbit de o chiuvetă din toaleta unităţii de învăţământ.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani, Gabriel Hârtie, a spus că la nivelul liceului a fost constituită o comisie de anchetă, iar, în funcţie de raportul acesteia, vor fi adoptate măsurile corespunzătoare faţă de elevii implicaţi în agresiune. (Agerpres/ FOTO dcnews.ro)

17 cazuri de gripă au fost înregistrate în ultima săptămână, la nivelul judeţului Vaslui, potrivit unei informări a Direcţiei de Sănătate Publică.

Din datele furnizate de autorităţile sanitare, în aceeaşi perioadă au fost înregistrate 1.111 infecţii ale căilor respiratorii superioare şi 294 de pneumonii.

Dintre cazurile de gripă, unul s-a înregistrat la grupa de vârstă 2 – 4 ani, şase cazuri la grupa de vârstă 15 – 49 de ani, şase la persoane cu vârsta între 50 şi 64 de ani, iar patru cazuri la persoane de peste 65 de ani. Toţi cei 17 pacienţi au necesitat internare‘, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Vaslui, Mihaela Topliceanu.

Aceasta a mai precizat că numărul total al infecţiilor respiratorii a cunoscut o scădere uşoară faţă de săptămâna anterioară. (Agerpres/ FOTO ziarelive.ro)

Noi probleme pentru omul de afaceri Dănuţ Prisecariu. “Portăreii” i-au scos la licitaţie penthouse–ul şi alte trei apartamente situate într-un bloc din Sărărie. Vânzarea a două dintre imobile a mai fost încercată şi în 2016, dar fără succes.

Omul de afaceri Dănuţ Prisecariu a ajuns în această situaţie în urma neachitării unui credit luat, în 2008, de la Garanti Bank. Judecătoria Iaşi a încuviinţat, în 2016, executarea silită. Prisecariu ar trebui să restituie aproape 1 milion de euro, credit principal restant, dobânzi şi penalităţi, sumă actualizată în februarie anul acesta.

 

Preţuri piperate

Omul de afaceri riscă să piardă 4 apartamente dintr-un bloc de pe strada Sărăriei nr. 187A, licitaţiile urmând să aibă loc, pe 27 martie, la sediul Biroului Executorului Judecătoresc Mihai Florea. Pentru îndestularea datoriei au fost scoase la vânzare două apartamente cu două camere cu suprafaţă utilă de 80,99 mp, respectiv 67,84 mp. Primul a fost evaluat la aproape 440.000 de lei, iar al doilea la peste 382.000 de lei, acestea fiind şi preţurile de începere ale licitaţiilor.

 

Penthouse de 1,1 milioane lei

Executorul va mai scoate la licitaţie şi un apartament cu 3 camere, la etajul unu, cu o suprafaţă utilă de 124 mp, la preţul de 706.000 de lei. Cu preţul de începere de 1,17 milioane de lei a fost scos la vânzare un penthouse cu patru camere, cu o suprafaţă utilă de 208,41 mp, situat la etajul 5 în acelaşi bloc. Ultimele două apartamente au mai fost scoase la vânzare şi în 2016. “Procedura a fost suspendată de instanţă, iar acum se reia”, a explicat executorul judecătoresc Mihai Florea.

 

Afaceri în degringoladă

Toate cele patru apartamente sunt urmărite pentru a fi executate şi de Volksbank, Credit Plus şi OTP Bank. Cei care sunt interesaţi să cumpere la licitaţie imobilele trebuie să depună în contul unic de consemnări al executorului Florea Mihai, până la termenul stabilit pentru vânzare, o garanţie de participare de 10%.

Omul de afaceri Danuţ Prisecariu nu a putut fi contactat pentru a-şi spune punctul de vedere. La un moment dat unul dintre cei mai bogaţi ieşeni, Prisecariu a pierdut rând pe rând cele mai importante dintre afacerile sale, prin insolvenţă sau vânzarea în contul datoriilor. Un exemplu este Hala Centrală, pe cale de a fi vândute fiind hotelurile Astoria şi Traian.

Noi probleme pentru omul de afaceri Dănuţ Prisecariu. “Portăreii” i-au scos la licitaţie penthouse–ul şi alte trei apartamente situate într-un bloc din Sărărie. Vânzarea a două dintre imobile a mai fost încercată şi în 2016, dar fără succes.

Omul de afaceri Dănuţ Prisecariu a ajuns în această situaţie în urma neachitării unui credit luat, în 2008, de la Garanti Bank. Judecătoria Iaşi a încuviinţat, în 2016, executarea silită. Prisecariu ar trebui să restituie aproape 1 milion de euro, credit principal restant, dobânzi şi penalităţi, sumă actualizată în februarie anul acesta.

 

Preţuri piperate

Omul de afaceri riscă să piardă 4 apartamente dintr-un bloc de pe strada Sărăriei nr. 187A, licitaţiile urmând să aibă loc, pe 27 martie, la sediul Biroului Executorului Judecătoresc Mihai Florea. Pentru îndestularea datoriei au fost scoase la vânzare două apartamente cu două camere cu suprafaţă utilă de 80,99 mp, respectiv 67,84 mp. Primul a fost evaluat la aproape 440.000 de lei, iar al doilea la peste 382.000 de lei, acestea fiind şi preţurile de începere ale licitaţiilor.

 

Penthouse de 1,1 milioane lei

Executorul va mai scoate la licitaţie şi un apartament cu 3 camere, la etajul unu, cu o suprafaţă utilă de 124 mp, la preţul de 706.000 de lei. Cu preţul de începere de 1,17 milioane de lei a fost scos la vânzare un penthouse cu patru camere, cu o suprafaţă utilă de 208,41 mp, situat la etajul 5 în acelaşi bloc. Ultimele două apartamente au mai fost scoase la vânzare şi în 2016. “Procedura a fost suspendată de instanţă, iar acum se reia”, a explicat executorul judecătoresc Mihai Florea.

 

Afaceri în degringoladă

Toate cele patru apartamente sunt urmărite pentru a fi executate şi de Volksbank, Credit Plus şi OTP Bank. Cei care sunt interesaţi să cumpere la licitaţie imobilele trebuie să depună în contul unic de consemnări al executorului Florea Mihai, până la termenul stabilit pentru vânzare, o garanţie de participare de 10%.

Omul de afaceri Danuţ Prisecariu nu a putut fi contactat pentru a-şi spune punctul de vedere. La un moment dat unul dintre cei mai bogaţi ieşeni, Prisecariu a pierdut rând pe rând cele mai importante dintre afacerile sale, prin insolvenţă sau vânzarea în contul datoriilor. Un exemplu este Hala Centrală, pe cale de a fi vândute fiind hotelurile Astoria şi Traian.

Distanța față de școală și de celelalte blocuri este de 15-20 m. În urmă cu 4 ani, dezvoltatorul luase autorizație de parcare, dar s-a apucat de construit bloc. I-au desființat lucrările, iar acum cere din nou aprobare de la Primărie. Vecinii din zonă făcuseră scandal, acum încă n-au aflat nimic.

A treia încercare să fie cu noroc. Asta își dorește controversatul investitor în imobiliare Gheorghe Achiței cu cei 1.089 metri pătrați de teren pe care-i deține în Păcurari la numerele 166-168.

Inițial, acum patru ani, a vrut să facă o parcare. N-a reușit, l-a oprit Inspectoratul de Stat în Construcții. Acum doi ani, s-a gândit să facă un bloc. Ghinion, n-a primit aprobare de la Primărie. Zilele acestea, mai face o ultimă tentativă. Vrea tot bloc. De fapt, ar vinde și terenul gol, orice numai să-l valorifice cumva.

Nu vreți să-l cumpărați?”, a întrebat, șmecherește, Achiței.

 

Autorizat pentru parcare

Cei 1.089 de metri pătrați au trecut în proprietatea lui Gheorghe Achiței în noiembrie 2013, în baza unui contract de vânzare–cumpărare. Vânzătorul revendicase anterior respectiva parcelă. „A făcut parte din terenul școlii, dar a fost retrocedat”, a explicat Cristina Nicoleta Crețu, directoarea școlii gimnaziale „Ion Creangă”.

La câteva luni de la tranzacție, în februarie 2014, pe numele lui Gheorghe Achiței a fost emis un certificat de urbanism în vederea amenajării, pe acel teren, a unei parcări sub și supraterană descoperită. Ulterior, pe 15 iulie a fost emisă și autorizația de construire tot pentru parcare.

Lucrările au început la scurt timp, însă au stârnit reacții vehemente din partea locatarilor din blocurile vecine. Aceștia au invocat faptul că zona se va aglomera, că blocurile vor fi înghesuite, că nu vor fi suficiente locuri de parcare. De la proprietatea lui Achiței și până la clădirea școlii, dar și până la cel mai apropiat bloc sunt 15-20 de metri. În plus, în urma săpăturilor inițiale, peretele de pământ dinspre curtea școlii s-a surpat pe câțiva metri.

În ciuda scandalului, Achiței a făcut o groapă în care a turnat câțiva pereți de beton. Un control al Inspectoratului de Stat în Construcții i-a închis șantierul în toamna lui 2014.

 

 

Nu a respectat autorizația

Perseverent, Gheorghe Achiței a revenit cu o nouă cerere la Primărie. Pe 7 aprilie 2016, solicitarea investitorului a fost respinsă. „Construire imobil locuințe pe teren proprietate nu se aprobă – terenul este construit, cu nerespectarea autorizației de construire nr. 654/15.07.2017, a avizelor, a proiectului, a reglementărilor tehnice în vigoare conform procesului verbal de control al IJC Iași din 16.10.2014”, se arată în documentul publicat pe site-ul Primăriei Iași. Cu alte cuvinte, lui Achiței i se reproșa că nu a respectat autorizația și că, totuși, pe acel teren a fost construit ceva.

 

Vrea PUZ pentru bloc

Șantierul a fost și încă este abandonat. Sunt urme vizibile de degradare, mustățile de fier-beton sunt ruginite, gardul de împrejmuire este deteriorat. Dar Gheorghe Achiței nu a renunțat la valorificarea proprietății. Pe 18 decembrie 2017, acesta a cerut Primăriei aprobare pentru desființarea construcției „edificată cu nerespectarea autorizației de construire”, cea din iulie 2014.

În paralel, în aceeași zi, Gheorghe Achiței a cerut Primăriei aprobare pentru efectuarea unui Plan Urbanistic Zonal în vederea construirii unei clădiri cu locuințe colective și spații comerciale. Adresa este aceeași: Păcurari nr. 166-168.

Deocamdată, vreau să intrăm în legalitate. Să eliminăm construcțiile de acolo. Apoi, vedem ce facem. Poate nu mai ridic nimic și vând terenul așa cum e”, a declarat Gheorghe Achiței.

Oamenii n-au aflat noile planuri
Chiar dacă pe site-ul Primăriei figurează cu solicitare de PUZ, Achiței a afirmat că nu a demarat nicio consultare publică. „De ce să consult oamenii? V-am zis că deocamdată nu fac nimic acolo”, a precizat investitorul.


Oamenii din zonă nu știu absolut nimic despre noile planuri ale lui Achiței. Nici directoarea școlii „Ion Creangă” n-a auzit nimic. „Nu este nicio consultare. Știu că în trecut au fost discuții, oamenii din zonă ziceau că vor fi afectați. În ceea ce privește școala noastră, nu cred că am avea de suferit”, a declarat directoarea Cristina Nicoleta Crețu.

Scandal uriaș în Galata, cu Achiței în prim plan

Investitorul în imobiliare Gheorghe Achiței a fost protagonistul unui scandal public în luna octombrie a anului trecut. Astfel, liberalii au scos la iveală faptul că Achiței intenționa construirea a 12 blocuri în Galata, cu încălcarea mai multor prevederi legale.

Trei ar fi fost neregulile identificate de liberali: numărul blocurilor ar fi fost dublat de la șase la 12, la regimul de înălțime a apărut un nivel în plus, iar înălțimea maximă la cornișă lăsa loc de speculații, permițând investitorului mansardarea clădirilor. Cu alte cuvinte, sporirea profitului în detrimentul condițiilor normale de locuit: spațiu aerisit, locuri de joacă, zonă verde.

Pagina 1 din 64

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        

Clipul zilei

Go to top