„Am activat canonul de nepomenire”
Preotul a fost sancţionat după ce a refuzat să-l pomenească pe ÎPS Mitropolitul Teofan şi pe Patriarhul Daniel la slujbe. Ioan Ungureanu şi-a motivat decizia prin faptul că şefii Bisericii Ortodoxe Române au fost de acord cu prevederile Conciliului din Creta din 2016, organism pe care îl considera eretic. „Pentru că în iunie 2016, episcopii noştri, pârâţii Mitropolitul Moldovei şi Patriarhul României au semnat, încălcând legislaţia bisericească (sfintele canoane) şi dogmele credinţei noastre documente eretice, la Sinodul de la Creta, împreună cu enoriaşii, noi am activat canonul de nepomenire la slujbe a numelui episcopului pentru a arăta că nu ne facem părtaşi la erezia pe care a acceptat-o episcopul”, a susţinut Ioan Ungureanu, în plângerea adresată Curţii de Apel Iaşi.
I-au fost imputate trei abateri
Fostul preot a fost acuzat de schismă, neascultare şi contrazicerea în mod public a poziţiei oficiale a Bisericii. Consistoriul Eparhial al Arhiepiscopiei Iaşilor a hotărât, în iunie anul trecut, caterisirea, decizie menţinută şi de instanţa superioară, Consistoriul Mitropolitan Iaşi şi Consistoriul Superior Bisericesc.
Ungureanu le-a spus magistraţilor că, potrivit canoanelor bisericeşti, nu putea fi judecat deloc şi nici nu trebuia luată o măsură disciplinară împotriva sa. „Atunci când un preot constată că episcopul său propovăduieşte în mod public o erezie combătută de sinoadele ecumenice sau de gândirea patristică are dreptul să înceteze pomenirea episcopului înainte ca episcopul să fie judecat pentru erezia pe care o propovăduieşte şi, ceea ce e cel mai important pentru demersul nostru, nu poate fi judecat pentru acest demers, deoarece acesta nu se constituie în abatere dogmatică de schismă”, a arătat Ioan Ungureanu în documentul citat.
Rebel într-o anumită măsură, Ungureanu riscă să nu mai poată sluji
Biserica: „Nici n-a venit la judecată”
Caterisitul mai susţine că nu i s-a respecta dreptul la apărare, că totul a fost doar o simplă formalitate având în vedere că toţi judecătorii bisericeşti care au intrat în sala de judecată în cazul său aveau deja impresia că este vinovat de schismă.
Aceste aspecte sunt contrazise însă de reprezentanţii Arhiepiscopiei Iaşilor.
„Trebuie subliniat că pe lângă fiecare consistoriu există o listă de preoţi acreditaţi de Patriarhia Română pentru a îndeplini calitatea de apărător bisericesc. Ioan Ungureanu nu numai că nu a apelat la nici unul dintre apărătorii la care avea dreptul, dar nici măcar nu s-a prezentat atunci când s-a judecat cazul său. Asta cu toate că la nivelul primei instanţe, a Consistoriului Eparhial, au fost patru termene de judecată, iar la nivelul Consistoriului Mitropolitan au fost două termene la care s-ar fi putut prezenta şi unde şi-ar fi putut susţine cauza”, se precizează într-un răspuns primit de la Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Iaşilor, în care se subliniază şi că acuzaţiile de erezie au fost demontate încă din 2016.
„Precizăm că obligativitatea clericilor de a pomeni la slujbe pe Chiriarhul locului (pe episcopul care conduce o eparhie) nu reprezintă un gest de curtoazie şi nici un favor făcut cuiva, ci este un gest cu semnificaţii teologice profunde. Prin pomenirea ierarhului, preotul se arată a fi în ascultare şi în comuniune cu cel al cărui delegat este în parohie şi, implicit, în comuniune cu întreaga Biserică Ortodoxă cu care ierarhul se află în comuniune. Prin urmare, gestul nepomenirii este un act schismatic, de rupere din Trupul Bisericii Domnului Iisus Hristos”
Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Iaşilor
Comunitatea este împărţită
O parte dintre credincioşii din satul Schit Orăşeni s-a solidarizat, anul trecut, cu Ioan Ungureanu şi a adresat o scrisoare de susţinere faţă de acesta Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Pe de altă parte, unii săteni l-au acuzat pe fostul preot că nu îi împărtăşeşte pe cei care au card de sănătate. Mai mult, în primăvara anului trecut, el ar fi refuzat să oficieze slujba de înmormântare a fostului primar al comunei Cristeşti în Biserica Schit.
La Parohia Schit Orăşeni a fost numit, din februarie 2018, preotul paroh Constantin Bolohan, însă acesta nu poate sluji pentru că fostul preot Ungureanu „susţinut de un grup de persoane, ocupă în mod abuziv şi nelegal biserica parohială”, potrivit reprezentanţilor Arhiepiscopiei Iaşilor. Slujbele săvârşite de acesta nu sunt însă recunoscute de Biserică. Fostul preot Ungureanu nu a putut fi contactat.
Mulţi dintre capii ortodoxiei au fost în Creta, dar nu toţi
Controversele legate de Sinod
Participarea delegaţiei României la Sinodul de la Creta, din iunie 2016, unde s-au semnat mai multe documente cu impact în lumea ortodoxă, a stârnit reacţii virulente printre unii clericii din mănăstiri. De altfel, în august 2016, printr-o petiţie promovată ca fiind asumată de 4.500 de preoţi şi credincioşi, Mitropolitul Moldovei a fost avertizat că nu va mai fi pomenit la slujbe dacă nu se dezice de Sinodul din Creta. Ioan Ungureanu era unul dintre semnatarii scrisorii în care se menţiona că în Creta „s-au introdus în Biserică noi teorii dogmatice şi principii canonice străine de duhul patristic al Sfinşilor Părinşi”.
Tot în urma scandalului pornit de la neînţelegerilor provocate de Sinodul din Creta a fost caterisit şi fostul ieromonah Pamvo Jugănaru de la Schitul Rădeni (judeţul Neamţ).
