Print this page
BOMBĂ: Tereza Prisecaru a achitat tot prejudiciul de 3 milioane de euro

BOMBĂ: Tereza Prisecaru a achitat tot prejudiciul de 3 milioane de euro

Fondatoarea Grupului Conex este încarcerată la Penitenciarul pentru femei de la Bacău, executând o pedeapsă de 5 ani. Firma a plătit integral prejudiciul stabilit de instanță – 13,49 milioane de lei. Totul pentru a obține clemența Justiției în vederea eliberării condiționate la termenul minim prevăzut de lege. Avocații calculează că, îndeplinindu-se mai mulți factori, Tereza Prisecaru ar putea executa doar jumătate din pedeapsă. Avocatul Ionel Nechita consideră însă nedreaptă condamnarea: „S-a grăbit cu plata”. Tereza Prisecaru intră în Topul celor mai mari cinci prejudicii recuperate de statul român în urma unor dosare DNA.

 

Tereza Prisecaru, co-fondatoare, alături de soțul ei, al grupului industrial Conex, a plătit cei 13.493.080,3 lei, stabiliți drept despăgubiri de către instanță pentru acoperirea prejudiciului în cazul Dosarului „Nuclearelectrica“. Aceasta a socilitat instanței ridicarea sechestrului asigurator pus pe avere. Primul termen de judecată este stabilit pentru data de 12 aprilie.

Prin aceasta sumă achitată, Tereza Prisecaru intră în TOP 5 la nivel national al prejudiciilor recuperate în urma unor dosare de anti-coruptie. Este practic o resemnarea în fața pedepsei primite, comparativ cu situația fostului ministru ieșean Relu Fenechiu, care tergiversează, prin toate căile legale, achitarea prejudiciului de peste 1 milion de euro, refuzând, în acest fel, să accepte condamnarea primită.

Mai mult, Tereza Prisecaru a achitat prejudiciul pentru întreg lotul condamnat, care include și trei foști directori de la Nuclearelectrica, fără a mai aștepta împărțirea sumelor între toți inculpații, conform responsabilității fiecăruia.

La rândul ei, cere despăgubiri de la stat

Fosta femeie de afaceri ar putea solicita eliberarea condiționată după ce a executat fracţiunea de pedeapsă stabilită de lege şi îndeplinește condiţiile exprese. Acesta este de altfel și punctul de vedere al procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, care consideră că eliberarea condiționată ar trebui să fie aplicabilă dacă persoana condamnată a achitat prejudiciul.

Legat de sechestrul judiciar, Tereza Prisecaru a depus o plângere și la Tribunalul Cornetu.

Într-un alt proces, la Judecătoria Bacău, fosta femeie de afaceri se plânge de regimul de detenție. Tot în instanță, Tereza Prisecaru cere despăgubiri de la Guvern, Senat și Ministerul de Finanțe.

Tereza Prisecaru a plătit partea sa din prejudiciu înainte, sperând să scape de închisoare. Acum, așteaptă eliberarea condiționată

 

Dosarul Nuclearelectrica

Curtea de Apel București a condamnat-o pe Tereza Prisecaru, la începutul acestui an, la cinci ani de închisoare cu executare, menţinând sentinţa dată de prima instanţă, în 2015, după mai multe săptămâni în care au amânat luarea unei decizii.

Judecătorii instanţei de control judiciar au menţinut aproape toate dispoziţiile judecătorilor din fond, reducând doar pedeapsa unui fost angajat al Tess Conex, de la 4 ani şi 6 luni la 4 ani de închisoare cu executare. În rest, pe lângă Prisecaru, judecătorii au mai dispus condamnarea la câte şase ani de închisoare cu executare a trei foşti directori din cadrul Societăţii Naţionale Nuclearelectrica SA, respectiv Ioan Rotaru (fost director general), Traian Cezar Irimie (fost director economic) şi Gheorghe Ispas (fost director de investiţii).

De asemenea, prin aceeaşi sentinţă, condamnări de cinci ani, respectiv patru ani şi jumătate de închisoare cu executare au mai primit Răducu Nemţanu, respectiv Andrei Tudor Anghelescu, reprezentanţi ai Tess Conex.

Instanţa a dispus atunci plata unor despăgubiri de 13,5 milioane de lei de către cei condamnaţi, precum şi de către firma Tess Conex, care este considerată parte responsabilă civilmente în proces. Bunurile companiei şi ale tuturor celor condamnaţi au fost puse sub sechestru, până la concurenţa valorii prejudiciului, care urma să fie recuperat de Fisc.

 

Achiziții publice ilegale

Potrivit DNA, intre 2003 – 2005, directorii Nuclearelectrica Ioan Rotaru si Traian Cezar Irimie au semnat trei contracte de achiziţii publice şi actele adiţionale la acestea, cu încălcarea prevederilor legale privind atribuirea contractelor de achiziţii publice. Prin încheierea şi derularea defectuoasă a acestor contracte, firma TESS CONEX S.R.L. Iaşi a obţinut ilegal aproape 3 milioane de euro.

Directorul de investitii, Gheorghe Ispas, a avizat un contract de achiziţii în cursul anului 2003 încheiat în mod ilegal cu aceeasi firmă, TESS CONEX S.R.L. Directorul Ispas a emis mai multe note justificative privind achiziţionarea din sursă unică de ţevi din inox cu încălcarea procedurilor privind achiziţiile publice, societatea favorizată fiind TESS CONEX S.R.L.

Potrivit DNA, directorii Nuclearelectrica au fost ajutati de reprezentanţii firmei beneficiare a contractelor, Tereza Prisecaru, Răducu Nemţanu şi Andrei Tudor Anghelescu.

Răducu Nemţanu a făcut parte din comisiile de negociere din partea TESS CONEX S.R.L şi nu a prezentat contractele încheiate de această firmă cu producătorii bunurilor ce urmau a fi achiziţionate pentru a nu se observa că preţurile producătorilor erau cu mult mai mici, toate acestea în condiţiile în care reprezentanţii producătorilor aveau şi calitatea de acţionari la TESS CONEX S.R.L.

Cu ocazia derulării procedurilor de atribuie a unuia dintre contracte, Andrei Tudor Anghelescu a participat atât în calitate de reprezentant al Nuclearelectrica - făcând parte din comisia de evaluare - cât şi în calitate de reprezentant al firmei TESS CONEX S.R.L. - făcând parte din comisia de negociere. Astfel, sustin procurorii DNA, firma TESS CONEX S.R.L. a obţinut avantaje patrimoniale în cuantum de 2.433.400,22 RON, adica peste 540.000 de euro.

Societatea Naţională „Nuclearelectrica” S.A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 13.493.080,3 RON, adica aproape 3 milioane de euro. Pentru recuperea pagubei, procurorii au dispus sechestrul asigurător asupra bunurilor aparţinând lui Tereza Prisecaru şi TESS CONEX S.R.L.

Tess Conex așteaptă ca, după achitarea integrală a prejudiciului, fondatoarea grupului să beneficieze de clemența judecătorilor 

 

Cum o poate ajuta pe Tereza Prisecaru achitarea celor 3 milioane de euro. Părerea avocaților

Avocatul Marius Striblea, decanul Baroului Iași și penalist cu notorietate, consideră că achitarea integrală a sumei stabilite de instanță reprezintă un „ajutor enorm” pentru Tereza Prisecaru, urmând a beneficia de clemența judecătorilor în vederea reducerii pedepsei. „E clar, dacă nu achita risca să execute toți cei cinci ani de condamnare”, afirmă Striblea.

 

Ar putea scăpa cu jumătate de pedeapsă

Calculul pentru Tereza Striblea e simplu: beneficiază de condițiile legii cele mai favorabile. Adică, având circumstanța atenuantă a achitării prejudiciului, poate cere eliberarea înainte de termen prin echivalarea a 8 luni executate cu 12 ani de pedeapsă. Asftel, în loc de 60 de luni, poate cere eliberarea după 40 luni executate (3 ani și 4 luni).

Dar și din acest termen de peste 3 ani, Tereza Prisecaru mai poate scădea prin noua lege „Toader” – 6 zile bonus la 30 de zile executate, pentru condiții improprii în Penitenciar. Aceasta mai înseamnă o cincime din pedeapsă redusă, adică 5 luni. „Mai e regula zilelor de muncă efectuate, o zi de muncă este echivalentă cu două zile de închisoare, dacă a fost remunerată, sau o zi de muncă la trei zile de închisoare, dacă nu a fost remunerate. Și de aici se mai pot câștiga 2-3 luni de reducere a pedepsei, în funcție de muncile pe care le poate efectua”, a mai precizat Marius Striblea.

De asemenea, mai sunt reduceri prevăzute pentru participarea la activăți social-educative și religioase dar și pentru activitățile științifice. Câte o lună de reducere pentru fiecare.

Trăgând linia, fondatoarea Grupului Conex, poate spera la clemența Justiției după aproximativ 2,5 ani de executare a pedepsei.

 

„Am achitat tot. Nu ne gândim decât să o scoatem de-acolo. E cel mai important lucru.”

Ioan Prisecaru, soțul Terezei Prisecaru, directorul general al Grupului Conex Iași

 

Ionel Nechita: „S-a grăbit. Condamnarea a fost nedreaptă”

Mai puțin entuziast de achitarea prejudiciului de către patroana Conex Iași a fost avocatul Ionel Nechita, care a și reprezentat-o pe aceasta în prima fază a procesului, la Judecătoria Sectorului 1 București. „Așa au sfătuit-o avocații la acest moment, dar din punctul meu de vedere nu obține nimic. E o simplă circumstanță atenuantă de care judecătorii ar putea ține cont, fără să existe nicio garanție. Poți fi eliberat condiționat și fără să achiți prejudiciul sau invers, ți se poate respinge eliberarea”, consideră avocatul.

Nechita mai afirmă că plata prejudiciului într-o atât de mare viteză poate arăta o recunoaștere a faptelor, or în acest caz, suține avocatul, condamnarea a fost nedreaptă. „Când ceri achitarea nu poți fi de acord cu plata prejudiciului. N-a putut fi probate fapta ce i-a fost administrată în cauză. Condamnarea a venit din partea unei judecătoare care a preluat dosarul la ultimele trei termene și nu a înțeles exact speța. Prejudiciul n-a fost probat, expertiza i-a fost favorabilă Terezei Prisecaru în prima instanță, dar la apel n-a mai fost luată în calcul”, explică Ionel Nechita.

Avocatul ieșean afirmă că nu e sigur de posibilitatea reducerii pedepsei – „trebuie să iau cartea să mă uit, nu știu pe de rost” – dar vine cu un avertisment grav: „Pe anumite infracțiuni nu există reducere, pe criminalitate organizată, spălare de bani. Dacă nu mă înșel, Tereza Prisecaru era judecată pentru complicitate la abuz în serviciu și spălare de bani”.

 

Irina Socol a achitat și ea 30 de milioane de lei

 

Dosare cu prejudicii uriașe

Statul român a recuperat de la condamnați, în ultimul an, prejudicii cash de numai 25 de milioane de euro.

Campion la plata prejudiciilor create în ultimii ani statului este George Becali. Acesta a achitat prejudiciul de 892.758 de dolari, creat în urma schimbului de terenuri cu MApN.

În urma unor evaziuni fiscale, Irina Socol, fondatoarea companiei de IT Siveco, a achitat un prejudiciu de 30 de miloane de lei şi a solicitat instanţei reducerea pedepsei cu o treime.

În dosarul ICA, deși Dan Voiculescu a fost eliberat după executarea a aproape 3 ani din cei 10 ani închisoare, întreg prejudiciul nu a fost recuperat. A fost recuperată doar suma de 39.130.106 lei, în condițiile în care instanța stabilit un prejudiciu total de 266.171.892 lei, adică peste 58 de milioane de euro.

În cazul lui Puiu Popoviciu, statul are de recuperat un prejudiciu de peste 136 de milioane de euro, însă fostul om de afaceri este plecat în Anglia, iar procesul durează de mai bine de cinci ani.

Un alt dosar cu un prejudiciu uriaș este cel în cazul retrocedării abuzive a Pădurii Snagov, în care este implicat Remus Truică. Prejudiciul în dauna statului român, potrivit DNA, este în acest caz de 135.874.800 euro.

Dar cel mai mare prejudiciu creat statului este cel din dosarul „Lukoil“, unde se vorbește despre 1,8 miliarde de euro, însă și acest caz încă se judecă.

Citeste si...
Nota
(1 Vote)

Articole similare

Antibiotice