În țară, fermele care au fost afectate nu au primit nici acum, după aproape 3 luni, despăgubiri pentru porcii pierduți. Și pericolul este maxim, în condițiile în care comuna este plină de porci crescuți pe lângă gospodăriile oamenilor, iar populația de mistreți din județ aproape că s-a dublat în ultimii 5 ani.
Speranțe
Comunicarea din partea conducerii Latini Com, firma care deține ferma de porci de la Belcești, este minimă. Plecat din țară, administratorul, Corazzini Fillippo Latini, susține că în urma sa au fost luate toate măsurile de siguranță. „Ce pot să spun decât că respectăm toate indicațiile Direcției Sanitar Veterinare? Ferma este închisă pentru oricine ar veni din afară. Intră acolo doar angajații, sub control strict”, susține Filippo Latini.
Deține cea mai mare fermă de porci din județ și a doua ca mărime din Moldova, cu un efectiv maxim posibil aprobat de 30.000 de capete pe an, în două tranșe de creștere a câte 6 luni. Afacerile firmei sunt de aproape 16 milioane de lei anual. Pe 2017, profitul net a fost de 1,65 milioane de lei, cu datorii de 1,6 milioane de lei achitate și cu 47 de angajați permanenți.
Covorul absorbant este completat permanent de paznicii fermei Latini Com. Când trec mașinile, substanța virucidă stropește până la 1 metru înălțime
Unitate militară
Ferma are avantajul de a fi undeva spre capătul satului, astfel că riscul unui eventual contact cu porcii din sat este eliminat. Toate porțile fermei sunt ferecate și păzite, gardul este în stare perfectă, nici un animal din afară nu are cum să intre.
Pe șosea, în zona intrării principale, este și un covor îmbibat cu dezinfectant, așezat pe asfalt. Orice vehicul ar trece primește din plin o porție de biocid. Iar agentul de pază de la poarta principală a fermei are o sarcină precisă. „O dată la oră verific starea covorului, dacă este îmbibat și mai pun câteva găleți de dezinfectant”, spune omul. Când se îndreaptă spre vasul cu dezinfectant, trage și încuie bine poarta după el, chiar dacă nu ar trece nimeni spre fermă fără să observe, pentru că este un culoar îngust.
Ferma vinde în continuare porci, zilnic o mașină pleacă încărcată de aici.
Controale la angajați
Tot agentul de pază povestește ce s-a schimbat de când a apărut nebunia cu pesta procină. În primul rând, nicio mașină a angajaților nu mai pătrunde în curte, sub nici o scuză. „Dimineața, la intrare în tură, angajații sunt controlați și trecuți prin filtru. Ce presupune asta? Pășesc în niște tăvi cu dezinfectant, aflat la poartă, într-o cameră specială. Tot acolo își lasă hainele de exterior, apoi intră în fermă, în zona dușurilor, și se spală înainte de a intra în fermă. Nu intră în fermă nimeni din exterior, oricine ar fi. Noi, cei de la pază, putem patrula în fermă, dar suntem, la rândul nostru, dezinfectați”, mai povestește agentul de pază.
În plus, față de alte perioade, agenții de pază au făcut controale la casele angajaților fermei. „Este interzisă creșterea porcilor la domiciliu, prin contract. Acum s-a verificat la sânge acest lucru, am făcut, facem și vom face controale fără să-i anunțăm”, mai spune angajatul firmei de pază.
În plus, este interzis accesul țăranilor care au de încasat bani sau produse pentru suprafețele de teren date în arendă fermei. Au mai încercat să vină la fermă, cu căruțe, dar au fost întorși din drum.
Nu trece nimeni de poartă. Cei 47 de muncitori trec pe la dușuri, în fiecare dimineață, înainte de a intra în schimb
Atmosferă încordată
În sat, țăranii sunt la curent cu toate noutățile legate de pestă porcină. „Păi sunt puțini cei de la noi care nu au porc în curte. Este rezerva de hrană a oamenilor pentru iarnă, unii cresc să și vândă”, explică un căruțaș, din fuga calului.
Mai sociabilă, vânzătoarea de la un magazin discută pe larg subiectul. „Am porc de 100 de kilograme. Nu l-aș tăia acum, îl las pe iarnă, dar dacă intră boala la noi eu nu stau să aștept. Îl tai, în pun la lada frigorifică și am terminat povestea. Ce-o să facă, mi-l ia de acolo? Nu mă bazez eu pe despăgubirile promise, nu au dat nimic nicăieri până acum. Ba, am mai auzit și că hoții s-au îmbrăcat în haine din alea albe și au luat porcii oamenilor din curte. Așa că nu stau să-și bată joc de munca noastră”, explică Maria, vânzătoarea de la magazin.
Porțile fermei sunt ferecate, toate mașinile angajaților fiind parcate în afara perimetrului
Au fost marcați preventiv
Unul dintre cele două cabinete veterinare din Belcești a început marcarea porcilor cu crotal nou, în eventualitatea în care pesta porcină va ajunge în județ și țăranii vor fi afectați. „Se face o reinventariere a porcilor, în cazul în care vor fi sacrificați din cauza suspiciunilor de boală să fie despăgubiți”, explică asistenta de la cabinet.
Tehnicianul este pe teren, aleargă de dimineață până seara după porcii din sat. „Până acum a fost liniște, și la fermă, și în tot județul, sperăm că tot așa rămâne. Știu că ferma vinde carne de porc fără probleme, chiar azi am văzut o mașină cu animale vii”, mai explică femeia.
Capacitatea de producție este de 60.000 de capete pe an. La 50 km distanță, în Vaslui, pesta e prezentă peste tot
Populație mai mare de mistreți
Mistreții au fost scoși răspunzători pentru infectarea porcilor din sudul țării, scenariul fiind că animale bolnave au trecut, prin anumite zone din Delta Dunării, din Ucraina spre România.
Dacă mistreții sunt responsabili, atunci Iașul este în pericol. Din cauza banilor proveniți din vânători – trofeele sunt evaluate și cumpărate de cei care omoară animalele – populația de mistreți din Iași aproape că s-a dublat în 5 ani. „Un trofeu este și 1.000 sau 2.000 de euro. Noi avem cotă anuală de recoltare pe cele 9 domenii ale Romsilva de 260 de capete, anul acesta s-au adăugat încă 72, din cauza epidemiei de pestă porcină. Sunt cote repartizate de la nivel central, cifra recoltărilor din cauza pestei nu este încă publică”, explică Corneliu Parascan, directorul Romsilva Iași.
Cifra oficială a creșterii numărului de mistreți o furnizează Garda Forestieră Suceava, care are în subordine și zona Iașului. „Cifra totală evaluată a mistreților din Iași era, în 2013, de 1.180 de animale. În 2014, cifra crescuse la 1.326. În 2017 erau 1.660 de mistreți, în 2018 se estimează că ar fi 1.848”, ne-a declarat Adrian Dorofteiu, consilier superior în cadrul Gărzii Forestiere Suceava.
Veterinarii din Belcești tremură cu gândul la ziua în care vor primi ordinul: „Sacrificați tot!”
Ce este pesta porcină africană
Este o boală virală produsă de virusul Asfarviridae. Agentul patogen al pestei porcine africane este un virus care infectează porcii domestici și porcii mistreți și care produce o boală gravă, letală la animale. Nu reprezintă un pericol pentru sănătatea umană.
Cel mai mare risc este că pesta s-ar putea răspândi atât de mult încât ar putea distruge toate efectivele de porci, pagubele materiale fiind imense. Virusul pestei porcine rezistă la temperaturi scăzute, dar nu și la temperaturi crescute, ceea ce înseamnă că virusul va fi distrus la gătit. Nu există vaccin împotriva acestei maladii.
În zonele infectate, controlul se face prin sacrificarea tuturor porcilor și distrugerea cadavrelor, curățarea și dezinfectarea zonei contaminate.
Răspândire și despăgubiri
În România, cazurile de pestă la porci domestici au fost în București, Constanța, Satu Mare, Tulcea, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Călărași,Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova, Sălaj, Vaslui, Vrancea.
La mistreț au fost descoperite cazuri în Iași, Arad, Alba, Argeș, Bistrița Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Neamț, Teleorman. În alte țări din UE, virusul este prezent în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Ungaria. România nu poate exporta acum carne de porc, după ce a mai avut o interdicție de 14 ani, până anul trecut.
