Items filtered by date: Vineri, 03 Noiembrie 2017

Tânăra în vârstă de 17 ani rănită grav după accidentul rutier de la Moara de Foc este internată în continuare în comă. Potrivit reprezentanţilor Spitalului de Neurochirurgie, starea fetei este staţionară de câteva zile.

„Starea pacientei este aceeaşi. Nu există schimbări, ci se menţine în continuare în stare gravă“, a precizat dr. Florin Grămadă, medic primar neurochirurg, purtător de cuvânt al Spitalului de Neurochirurgie. Conform specialistului, fata, Ana Teodora, este dependentă de aparate. „Pacienta prezintă o lamă hemoragică intracraniană, subţire, nu este un hematom şi nu necesită intervenţie chirurgicală“, a adăugat medicul.

Ana a fost spitalizată sâmbăta trecută la Spitalul de Neurochirurgie după ce autoturismul în care se afla, un BMW condus de prietenul ei de 20 de ani cu o viteză de circa 120 km/h, s-a izbit de un alt vehicul aflat în trafic, care nu i-a acordat prioritate. Evenimentul rutier a avut loc în intersecţia din Moara de Foc, în jurul orei 21,30.

Sursa: ziaruldeiasi.ro

Susţinătorii proiectului A8 se reunesc mâine pe Pietonal ca să formeze un lanţ uman u tot ce trebuie să ştii despre eveniment, dacă eşti interesat!

După organizarea coloanei auto care a parcurs, luna trecută, traseul viitoarei autostrăzi Ungheni - Iaşi -Târgu Mureş, un nou eveniment menit să atragă atenţia oficialităţilor de la Bucureşti asupra necesităţii construirii acestei importante artere urmează să aibă loc la sfârşitul săptămânii.

Cele două asociaţii care militează pentru realizarea acestui obiectiv atât de important pentru Moldova şi pentru partea de nord a României, „Împreună pentru autostrada Un­gheni-Iaşi-Târgu Mureş„ şi „Mol­dova vrea autostradă“, îi invită pe toţi ieşenii, inclusiv pe politicieni, pe Pietonalul Ştefan cel Mare. Evenimentul, denumit „Uniţi pentru autostradă“, va avea loc sâm­bătă, 4 noiembrie, ora 12.00, şi vizează constituirea unui lanţ uman. Miercuri seară a avut loc o întâlnire a reprezentanţilor asociaţiei „Împreună pentru A8“ cu oameni de afaceri ieşeni interesaţi de construirea autostrăzii. „A fost a doua întâlnire cu oamenii de afaceri, în timp ce politicul... încă mai aşteptăm acele declaraţii, angajamentul politic pentru acest proiect“, spunea, ieri, Cătălin Urtoi, liderul asociaţiei şi unul dintre iniţiatorii evenimentului de sâmbătă, într-o conferinţă de presă.

Amintim că asociaţia a împărţit 94 de declaraţii şi angajamente politicienilor din judeţele traversate de viitoarea autostradă, pe care aceştia să le semneze în semn că şi-au asumat susţinerea proiectului în Parlament. Din partea mediului de afaceri ieşean, Gheor­ghe Pleşu a arătat că, „la ceea ce se realizează în lume în acest mo­ment, cred că o astfel de auto­stradă se poate realiza în 3-4 ani cu o organizare foarte bună“. „Noi dorim, de aici, de la Iaşi, să ur­mărim toată desfăşurarea activi­tăţilor legate de realizarea auto­străzii care va schimba nivelul economic al Moldovei“, a spus el.

Sursa: ziaruldeiasi.ro

Realizarea întregului proiect, pe o lungime de  168 km de drum judeţean, presupune costuri de 73 de milioane de euro. Este prevăzut să se încheie în 2020.

La două luni după semnarea proiectului de modernizare a infrastructurii rutiere Iaşi - Suceava, pe un traseu de drumuri judeţene prin Focuri - Lespezi, de către ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, mi­nistrul de atunci al Fondurilor Europene, Vasile Asandei, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est, Maricel Popa, preşedintele CJ Iaşi, de Viorel Seredenciuc, vicepreşedinte al CJ Suceava, a fost lansată prima licitaţie. Consiliul Judeţean Iaşi pune la bătaie 3 milioane de lei pentru proiectarea lucrărilor de modernizare a întregului tronson de 168 km (92 km în judeţul Iaşi).

Preţul ofertei va conta în proporţie de 80 la sută din punctajul acordat, alte patru criterii fiind evaluate în mod egal (5 la sută): coordonator de proiect cu experienţă în proiecte similare, doi ingineri specializaţi în căi ferate, drumuri şi poduri, precum şi un inginer cu specializare şi experienţă în construcţii hidrotehnice. Ultimii patru fac parte din asistenţa tehnică solicitată de CJ. Termenul de depunere a ofertelor este 4 decembrie, iar cel de finalizare - de patru luni de la atribuirea contractului. Modernizarea rutei alternative Iaşi - Suceava este cel mai important proiect de infrastructură rutieră pentru care s-au prevăzut bani în actuala etapă prin Programul Operaţional  Regional.

El presupune alocarea a aproape 73 de milioane de euro, din care 58 de milioane reprezintă fonduri europene şi aproximativ 9 milioane vin de la bugetul de stat. Diferenţa pe care trebuie să o asigure solicitanţii este de 6 milioane de euro. După finalizarea in­vestiţiei, 22 de comune şi oraşe din judeţele Iaşi şi Suceava vor fi conectate la reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Comunele ieşene care vor beneficia de noul proiect al rutei, ce iese din Iaşi prin Copou - Breazu, sunt: Rediu, Movileni, Gropniţa, Coarnele Caprei, Cotnari, Focuri, Belceşti, Cepleniţa, Scobinţi, Lespezi, Sireţel. În judeţul Suceava, axa rutieră va traversa comunele Ipoteşti, Bosanci, Udeşti, Stro­ieşti, Dărmăneşti, Todireşti, Moara şi Şcheia, oraşele Dolhasca şi Liteni, şi muni­cipiul Suceava.

Sursa: ziaruldeiasi.ro

Aproximativ 40 de meşteri populari îşi vor arăta îndemânarea şi îşi vor expune produsele începând de astăzi în Piaţa Unirii din Iaşi. Evenimentul, intitulat „Meşteri şi meşteşuguri tradiţionale din Moldova“, Ediţia a X-a, se va desfăşura în perioada 3 - 5 noiembrie, fiind organizat de Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal „Moldova“, împreună cu Asociaţia „ART-Meşteşu­gurile Prutului“ şi Primărie.

Cei aproximativ 40 de meşteri, care vin din Moldova de pe ambele maluri ale Prutului, dar şi din alte zone ale ţării, îşi vor arăta talentul, dar şi frumuseţea pe care o are cultura şi arta naţională. Scopul evenimentului este acela de promovare a valorilor naţionale, a culturii tradiţionale româneşti, dar mai ales a obiceiurilor şi culturii din zona Moldovei şi Republicii Moldova.

Programul pregătit de către organizatorii şi meşterii invitaţi include atât ateliere de creaţie, în cadrul căruia se poate învăţa olăritul, pictura de icoane, încondeiatul ouălor, împletituri din fibre vegetale, sau ţesutul. Participanţii vor avea ocazia de a cumpăra produse autentice româneşti în cadrul expoziţiei cu vânzare pregătită de meşterii implicaţi în eveniment. Printre partenerii evenimentului se numără şi Colegiul Tehnic „Ioan C. Ştefănescu“ Iaşi, dar şi Colegiul „G. Ibră­ileanu“ Iaşi.

Sursa: ziaruldeiasi.ro

Un proiect din 2007 trebuia să pună la dispoziţia Primăriei, contra a 7,7 milioane de lei, un plan detaliat al tuturor proprietăţilor din oraş, dar nimeni nu ştie dacă acesta există sau este funcţional n Printre acţionarii firmei care l-a făcut se numără poetul Mircea Dinescu şi fostul colonel SPP Nicolae Duminică, garda de corp a lui Miron Mitrea n De fapt, Primăria Iaşi a primit simple fotografii din avion a oraşului, fără a mai fi adăugaţi acolo proprietarii n „O astfel de lucrare costă acum câteva zeci de mii de euro”, spune viceprimarul Radu Botez

Primarul Mihai Chirica a anunţat că va fi făcut un pasaj subteran către Tătăraşi. Pentru a-l face, Primăria trebuie să identifice proprietarii de teren şi imobile din zonă, ceea ce va dura. Doar că această operaţiune ar fi trebui să fie o formalitate, la un click distanţă. Asta, dacă un contract din 2007, semnat cu o firmă de măsurători cadastrale din Bucureşti, Geotop 2001, ar fi fost dus la final, nu doar plătit.

Licitaţie cu scandal

La licitaţia din 2007, contestată la acea vreme de Habitat Proiect, contractul a fost dat către SC Geotop 2001 SRL din Bucureşti. Firma, printre acţionarii căreia se numărau Mircea Dinescu, fostul colonel SPP Nicolae Duminică, Ioan Ichim, Adrian Petru Pascu şi George Daniel Popescu, a semnat contractul pentru 7,7 milioane de lei, din care cota Primăriei era de 2,3 milioane de lei.

În primă fază, firma a realizat o imagine aeriană detaliată a Iaşului, numită ortofotoplan. „A fost un proiect european pentru principalele oraşe din ţară. Ştiu că imaginea aceasta a fost făcută atunci. A zburat un avion bimotor deasupra oraşului, a realizat o imagine detaliată care a şi fost prezentată Primăriei”, explică viceprimarul Radu Botez.

În baza imaginii, proiectul trebuia continuat cu identificarea în teren a tuturor proprietăţilor. Aceasta ar fi oferit informaţii imediat despre orice zonă a oraşului, pe parcele de teren, cu informaţii precise despre numărul cadastral, proprietari etc. Exact acelaşi tip de lucrare îl mai avea de făcut Geotop 2001 şi în alte localităţi din ţară. Au fost trei, iar comanda de la Agenţia de Cadastru era pentru un total de 25 de oraşe ce trebuiau survolate şi fotografiate în detaliu. Proiectul de la Iaşi ar fi trebuit să dureze maximum 4 ani, conform declaraţiilor date la semnarea contractului cu Primăria Iaşi, în 2007.

Primăria nu are informaţii

Reprezentanţii Primăriei nu au precizat încă dacă pot folosi rezultatele contractului cu Geotop 2001. Nu au putut spune, până la închiderea ediţiei, dacă planul cadastral detaliat al oraşului, cel din contractul de 7,7 milioane de lei, există, a fost folosit vreodată sau poate fi folosit la nevoie. Nici dacă a fost plătită toată suma, mai ales că, în 2008, Primăria achitase deja 2,3 milioane de lei.

„Ştiu că acele imagini făcute atunci nu mai sunt de actualitate. Au prezentat la acea vreme o fotografie, dar nu ştiu dacă au dus lucrurile la final. Adică nu ştiu dacă pe imaginile acelea au fost suprapuse informaţii despre proprietăţi şi proprietari”, explică Radu Botez. Viceprimarul mai spune că prețul de acum 10 ani, de 7,7 milioane de lei, s-ar reduce acum la doar câteva sute de mii de lei. „Există astfel de planuri cu imagini de înaltă rezoluţie ce pot fi cumpărate în prezent cu câteva zeci de mii de euro”, mai spune Botez.

Un cadastrist din Iaşi ne-a confirmat că planul oraşului, care ar fi trebuit să fie făcut de Geotop nu ar fi, de fapt funcţional: „Lipsesc informaţiile legate de proprietarii de imobile şi terenuri. Cu alte cuvinte, Iaşul a fost dispus să plătească o sumă uriaşă pentru o simplă fotografie aeriană. Care nu mai este, oricum, actuală. Iar firma care a făcut-o a şi intrat în faliment”.

Poetul Dinescu, băgat în afacerea dubioasă de la Iaşi

Mircea Dinescu: „Nu mai ţin minte”

Unul dintre acţionarii Geotop 2001, Mircea Dinescu, nu mai ştie dacă a fost sau nu finalizat planul cadastral de la Iaşi. Poetul a precizat că a ajuns printre acţionarii firmei după ce aceasta a cumpărat o societate care-i aparţinea şi care deţinea softurile şi modalitatea de lucru pe măsurători cadastrale şi fotografiere aeriană. În schimbul firmei Data Invest SRL, a primit acţiuni la Geotop 2001. „Despre contractul cu Iaşul chiar nu-mi amintesc. Am crezut eu la vremea aceea că fac o afacere din cadastru, dar, din păcate, nu am câştigat nimic”, a spus Mircea Dinescu.

Dosar DNA cu Geotop 2001

La finalul anului trecut, Nicuşor Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, a fost trimis în judecată pentru a şaptea oară. Ca în multe dintre celelalte dosare, pentru abuz în serviciu. În acelaşi dosar mai apar arhitectul şef al CJ Constanţa, Titi Cenuşă, şi Ioan Ichim, unul dintre acţionarii şi administratorul Geotop 2001. Procurorii DNA susţin în rechizitoriu că, în 2007, a fost încheiat un contract cu Geotop 2001 pentru lucrări de cadastrare a drumurilor publice de interes local din judeţul Constanţa. Numai că ar fi fost efectuate efectiv puţine lucrări, şi acelea lipsite de utilitate. A fost însă, decontată toată suma. Plăţile fictive ar fi fost de peste 9 milioane de lei. Firma Geotop 2001 a intrat în faliment în 2016.

Iaşul văzut din aer trebuia să aducă o perspectivă utilizată de municipalitate

Al cincilea proces intentat la Iaşi de un angajat împotriva producătorului de ţigări JTI Cristian Paraschiv acuză faptul că nu i s-au plătit mii de ore suplimentare n Ceilalţi colegi ai săi intraţi în conflict cu angajatorul, din acelaşi motiv, au câştigat procesele n Ieşeanul mai susţine că a fost concediat după o înscenare a şefului său.

Cristian Paraschiv, un fost angajat al producătorului de ţigări JT International (România) SRL, a dat zilele trecute în judecată firma, solicitând plata orelor suplimentare prestate în perioada 2013-2016.

Război de trei ani

„Am fost obligat să îndur multe timp de trei ani, să mă lupt, fără să-mi dau demisia şi să câştig procesele cu ei, fiind în continuare angajatul lor. Acum m-am hotărât să le cer plata orelor suplimentare. Ar fi vorba despre trei-patru ore pe zi, timp de trei ani“, spune cel care a ocupat funcţia de Trade Marketing Associate (TMA – agent promovare produs) în cadrul JTI Iaşi.

Paraschiv se află de mai multă vreme în conflict cu angajatorul: a fost sancţionat de firmă în 2014, dar a câştigat procesul prin care contesta decizia. Ulterior, acesta a câştigat în instanţă un alt proces în care a contestat o altă sancţiune dată de firmă.

Angajatul ieşean a făcut plângere şi la conducerea firmei de la Geneva, fără însă a avea sorţi de izbândă. „M-am adresat headquarter-ului de la Geneva, însă cei de acolo au solicitat rezolvarea problemei de către cei din România. Era clar că şefii din ţară nu aveau cum să recunoască şi să-mi dea dreptate“, adaugă Paraschiv.

Cel mai bun agent din ţară

Paraschiv susţine că rezultatele foarte bune l-au speriat pe şeful său direct. „Am câştigat un concurs la nivel naţional, în cadrul JTI, ieşind cel mai bun TMA din aproximativ 100, câţi eram în toată ţara. Am avut cel mai bun QPI (quarter point investigation – indicatori ce trebuiau atinşi într-o anumită lună). Se vorbea în firmă că aş putea chiar să-i iau locul şefului meu direct, care era Trade Marketing Manager, şi cred că acest lucru l-a speriat. Dacă până atunci eram «cel mai bun om» din echipa lui, brusc şi-a schimbat atitudinea faţă de mine“, menţionează Paraschiv.

Fostul angajat JTI consideră că atitudinea faţă de el a fost determinată şi de faptul că, de două ori la rând, în septembrie 2013, a refuzat să-i împrumute bani şefului său. „Mi-a cerut să-i împrumut o dată 3.000 lei şi pe urmă 500 lei. Am refuzat pentru că ştiam că orice sumă o am de recuperat de la el, ca decont, o recuperez foarte greu“, zice Paraschiv, care adaugă că, începând de atunci, şeful său a făcut tot posibilul să scape de el. „Sistematic, fie prin telefon doar cu mine, fie în conferinţă cu colegii mei, fie faţă în faţă sau în birou în faţa colegilor mei, managerul meu direct, Gheorghe Ursu, mă critica, mă înjosea, mă acuza că fac foarte multe greşeli în munca mea, ţipând sau vorbindu-mi pe un ton batjocoritor şi încercând să mă intimideze. Scopul lui clar era să mă determine să renunţ la job. Mă făcea dobitoc, prost, idiot, etc! Frecvent în vocabularul lui erau expresii precum: «Vezi că ai început să mă enervezi», «Nu-ţi convine, pleacă!», «Eşti cel mai praf pregătit din toată echipa» - expresie folosită in conferinţe telefonice - şi multe altele“, îşi aminteşte Cristian Paraschiv modul în care era tratat de şeful său.

Umilit de faţă cu alţi colegi

Un exemplu concret al modului în care a fost tratat Paraschiv de către Ursu este o evaluare făcută în februarie 2014. „În birou, de faţă cu alţi colegi, a rupt de trei ori la rând formularul de evaluare făcut de mine şi mi-a aruncat în faţă bucăţile de hârtie, invocând că nu este corect întocmit. În aceeaşi zi, la evaluarea mea, şeful meu mi-a adus la cunoştinţă că aş avea probleme comportamentale în ceea ce priveşte echipa de vânzări, în condiţiile în care răspunsurile date de membrii echipei erau total opuse“, zice Paraschiv.

În urma discuţiilor cu avocatul familiei, la următoarea convorbire telefonică cu şeful său, Paraschiv i-a spus că nu mai acceptă să fie tratat urât. „În două ore de la discuţia telefonică, acesta a venit la Iaşi şi mi-a cerut să ne întâlnim. I-am repetat în faţă că nu mai accept comportamentul său. Răspunsul lui a fost că, dacă nu îmi convine, să plec din JTI, pentru că aşa se comportă el şi că nimeni nu i-a cerut explicaţii până atunci şi nici nu se va schimba, pentru că nu are de ce“, povesteşte Paraschiv.

“Mi-au înscenat o lipsă în gestiune”

Actualul reclamant mai spune că, în noiembrie 2016, când era în concediu, Ursu ar fi pus nişte colegi să ia nişte ţigări de la magazine de care acesta răspundea. „Când m-am întors din concediu, m-au pus să fac inventar şi bineînţeles că mi-a ieşit lipsă în gestiune de aproximativ 8.000 lei. Mi-au dat un timp scurt să recuperez acea sumă şi pe urmă, în decembrie, am fost anunţat că mi s-a desfăcut contractul muncă, fără a fi pus să dau vreun leu înapoi“, conchide Cristian Paraschiv, care acum lucrează ca PR la o reţea de firme din SUA.

REPORTER DE IAŞI a solicitat şi poziţia oficială a firmei JTI România, însă până la închiderea ediţiei nu am primit niciun răspuns.

Paraschiv spune că a trăit un coşmar în ultimii ani

Plata orelor suplimentare, câştigată în instanţă

Alţi patru foşti angajaţi din Iaşi au dat în judecată, în trecut, distribuitorul de ţigări JTI, solicitând plata drepturile băneşti cu titlul de ore suplimentare, pentru perioada aprilie 2012 – martie 2014, calculate prin adăugarea unui spor de 75% la valoarea orei normale de lucru. Celor patru li s-a recunoscut dreptul la plata a câte 1.500-1.700 de ore suplimentare.

Program de la ora 7.45

Într-un mail primit de la şeful său, în decembrie 2014, Cristian Paraschiv era înştiinţat că programul său începe la ora 07.45 şi se termină după ora 17.00.

Rezultă un program care depăşea 10 ore de muncă.