Luni, 15 10 2018
Expert în punerea în scenă a unor spectacole de decapitare politică, Maricel Popa nu este capabil să conceapă faptul că structurile asociative în care județul Iași este membru nu îi sunt subordinate, făcând tot posibilul ca viaţa acestor structuri să devină un calvar, prin şicane, declaraţii publice defăimătoare niciodată dovedite sau chiar prin refuzul de a duce la îndeplinire îndatoriri statutare precum plata cotizaţiei. Astfel, una dintre reţete este simplă: cine nu i se subordoneaza, nu are cotizatia plătită.
Cadoul PSD pentru primari și președinți CJ e ca dopajul interzis în perspectiva alegerilor. Noul Cod administrativ, votat de comisii și propus în plenul Parlamentului, oferă pensii speciale de mii de lei pentru şefii din primării şi consilii judeţene. Simirad ar putea primi 9.800 de lei brut pe lângă pensia de acum, iar Lucian Flaişer circa 9.000 de lei. În schimb, fostul primar Nichita sare de pe listă dacă va fi condamnat penal definitiv.



Campionii pensiilor speciale pe Iaşi vor fi Constantin Simirad şi Lucian Flaişer. Dacă modificările la Codul administrativ vor trece de votul în plen, Simirad, cu două mandate întregi de primar şi încă unul de preşedinte de Consiliu Judeţean (CJ) va primi în plus, ca pensie specială, încă aproximativ 9.800 lei brut. Lucian Flaişer, fost vicepreşedinte de CJ timp de un mandat şi preşedinte pentru alte două ar putea primi încă 9.400 lei la pensie.

Cadoul PSD pentru primari și președinți CJ e ca dopajul interzis în perspectiva alegerilor. Noul Cod administrativ, votat de comisii și propus în plenul Parlamentului, oferă pensii speciale de mii de lei pentru şefii din primării şi consilii judeţene. Simirad ar putea primi 9.800 de lei brut pe lângă pensia de acum, iar Lucian Flaişer circa 9.000 de lei. În schimb, fostul primar Nichita sare de pe listă dacă va fi condamnat penal definitiv.



Campionii pensiilor speciale pe Iaşi vor fi Constantin Simirad şi Lucian Flaişer. Dacă modificările la Codul administrativ vor trece de votul în plen, Simirad, cu două mandate întregi de primar şi încă unul de preşedinte de Consiliu Judeţean (CJ) va primi în plus, ca pensie specială, încă aproximativ 9.800 lei brut. Lucian Flaişer, fost vicepreşedinte de CJ timp de un mandat şi preşedinte pentru alte două ar putea primi încă 9.400 lei la pensie.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Neamţ, Ionel Arsene, nu intenţionează să renunţe la mandat, ca urmare a anchetei pe care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au declanşat-o faţă de el.

Printr-un mesaj transmis, vineri, pe Facebook, şeful CJ Neamţ subliniază că îşi va continua activitatea în fruntea instituţiei.

‘Celor care sperau că prin această acţiune a procuraturii nu îmi voi continua activitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ le transmit că nu voi renunţa la exercitarea mandatului pe care nemţenii mi l-au încredinţat. Avem treabă în perioada următoare, avem proiecte de implementat’, a afirmat Arsene.

Acesta se consideră nevinovat şi spune că va demonstra acest lucru în instanţă.

‘Au fost multe speculaţii, multe interpretări care s-au făcut cu privire la dosarul de care sunt vizat. Nu voi sta acum să le demontez, ci voi lăsa justiţia să arate adevărul. Am încredere în conduita magistraţilor, am încredere în capacitatea lor de a judeca cu celeritate acest caz. Nu voi face comentarii cu privire la dosar. Voi demonstra în instanţă datele cu privire la nevinovăţia mea’, a mai scris preşedintele CJ Neamţ, pe Facebook.

Ionel Arsene a fost plasat, vineri, sub control judiciar, în baza unui mandat emis de magistraţii Tribunalului Bacău.

Judecătorii băcăuani au respins propunerea de arestare preventivă înaintată de procurorii Serviciului teritorial Bacău al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), dispunând instituirea controlului judiciar pentru 60 de zile în cazul lui Arsene.

Preşedintele CJ Neamţ a fost reţinut, joi, de procurorii DNA pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Ionel Arsene, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei PSD Neamţ, a primit de la o persoană, martor în cauză, suma de 100.000 euro pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală.

Procurorii susţin că banii remişi de martor într-un restaurant situat pe raza municipiului Bucureşti urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Marius Bodea reclamă blocajul investițiilor la Aeroportul Iași, pe fondul scandalurilor perpetuue din ultimul an, precum și amânarea lansării unor noi curse de către companiile Blue Air și Wizz Air, deși acestea fuseseră anunțate pentru începutul acestui an. Deputatul PNL de Iași atrage atenția asupra dezvoltării accelerate a Aeroportului din Suceava, care poate deveni un concurent de temut pentru Iași. Bodea consideră că starea conflictuală permanentă și blocarea investitiilor trebuie decontate de către președintele Consiliului Județean, Maricel Popa. 

Iată comunicatul integral:

“În 2016, Aeroportul Internaţional Iaşi era pe primul loc în topul dezvoltării aeroporturilor din România. Împreună cu o echipă motivată şi determinată, de la o singură cursă externă în 2012, când am preluat conducerea aeroportului Iași, am reuşit deschiderea a peste 22 curse directe externe noi, am legat Iaşi de Cluj și Timișoara, precum şi de Oradea (cu escală). Cea mai importantă investiţie din istoria post-decembristă a oraşului a fost finalizată într-un timp record, iar acest ritm de dezvoltare impresionant a dus la premierea Aeroportului Internaţional Iaşi la Montreal, la finalul anului 2015.

Toate acestea au însemnat un capital uriaș de încredere al companiilor aeriene în Aeroportul Internaţional Iaşi. Pe baza acestui capital de încredere, companiile aeriene au luat decizii majore de creare de baze aeriene aici şi şi-au făcut planuri pentru extinderea activităţii comerciale. 

Pe lângă toate acestea, am câștigat pentru Consiliul Judeţean toate cele patru procese cu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași pentru recuperarea unor sume ce ajung la 11 milioane de euro. Aceşti bani vor intra anul acest în contul Consiliul Judeţean Iaşi, în ciuda mizeriilor pe care Maricel Popa mi le-a făcut mie şi instituţiei Aeroportului Internaţional Iaşi. Aceşti bani erau ai CJ, nu ai Aeroportului, puteam sta cu mânile în sân. 

Tot acest parcurs ascendent a fost curmat în 2016, când Maricel Popa a ajuns preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi. 

Din 2016, dinspre Aeroportul Internaţional Iaşi se aud numai scandaluri, controale arbitrare, conferinţe şi comunicate de presă ale domnului Popa pentru a denigra imaginea Aeroportului, blocarea tuturor planurilor de continuare a investiţiilor pe care le-am lăsat în momentul în care am încheiat mandatul de manager (realizarea unui nou terminal, extinderea parcării pentru aeronave, realizarea unui terminal cargo, o nouă cale de rulare şamd.). 

Acest climat de impredictibilitate influenţează în mod covărşitor deciziile companiilor de a deschide baze aeriene la Iaşi sau de a deschide noi curse de pe aeroportul ieşean.

Anunţul Wizz Air de a amâna lansarea destinaţiilor din Iaşi confirmă starea de neîncredere a companiilor aeriene în viitorul Aeroportului Iaşi, în urma unui an plin de incertitudini la aerogara ieşeană.

Acestă veste proastă, care vine la pachet şi cu decizia Blue Air de a nu mai aduce la Iași un nou avion în 2018, adică alte 5 noi destinații de pe Iași,  sunt semnale puternice că „turbulenţele” generate de intruziunea domnului Maricel Popa în activitatea aeroportuară au efecte nefaste pe termen mediu şi lung asupra dezvoltării Aeroportului Internaţional Iaşi.

De asemenea, lipsa comunicării de către toate companiile aeriene a programului de rute pentru 2018, deși acest lucru trebuia să se întâmple până la sfârșitul lunii octombrie 2017, arată foarte clar ceea ce am subliniat în nenumărate rânduri, că scandalurile generate de domnul Popa vor crea un climat de impredictibilitate pentru partenerii aeroportului. Adică,  pe înțelesul vremelnicului consilier județean Popa, delegat temporar președinte, distrugerea afacerii aeroportuare!

În condiţiile în care Aeroportul din Suceava are un ritm de creştere alert datorat predictibilităţii şi consecvenţei autorităţilor judeţene, implicarea distructivă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Iași în activitatea Aeroportului Internaţional Iaşi este un pericol pentru întreaga comunitatea ieşeană. 

În acest moment, Iaşul şi judeţul se dezvoltă preponderent datorită aeroportului. Distrugerea acestui proiect de către administraţia condusă de către dl. Maricel Popa înseamna fără echivoc distrugerea dezvoltării Iaşului.”

Primele căderi de zăpadă au găsit Consiliul Judeţean Iaşi complet nepregătit.  Pe mai multe drumuri judeţene s-a circulat cu greutate în cursul zilei de ieri, în urma ninsorii, deşi cantităţile de precipitaţii nu au fost semnificative (DJ248 Iaşi-Vaslui, DJ 248B Voineşti – Hadâmbu, DJ 248A Iaşi-Voineşti etc.). La nivelul Consiliului Judeţean nu există încă un contract de deszăpezire deoarece Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (C.N.S.C.) a respins caietele de sarcini întocmite de către autorităţi pentru contractarea acestui serviciu. 

„Am atras atenţia încă de acum două luni că se va ajunge aici. Din păcate, autismul administrativ şi ţâfna păguboasă a domnului Maricel Popa ne-au adus în această situaţie neplăcută în care nu avem semnat încă un contract de servicii de deszăpezire la nivelul Consiliului Judeţean Iaşi. Am ajuns aici nu din cauza birocraţiei, ci din cauza lipsei de profesionalism a actualei administraţii judeţene. Să nu uităm că CNSC a respins caietele de sarcini întocmite de CJ pe motive hilare, cum ar fi „mita legală” cerută de dl. Maricel Popa de la firmele de dezăpezire constând în telefoane mobile cu credit şi maşini care să îl plimbe prin judeţ. Nu putem rămâne la mila vremii în mileniul III, este de neacceptat să ne rugăm să nu ningă ca principala soluție de rezolvare a problemelor. La 1 ianuarie 2018 trebuie să avem gata documentele pentru contractele iernii viitoare, iar în iunie 2018, cel târziu, să avem contractele pentru deszăpezire semnate dacă vrem sa lucrăm profesionist în administrație. Dar când un personaj politic dă peste cap întregul aparat executiv al Consiliului Judeţean și al direcției de specialitate, rezultatele sunt două: haos și oameni care suferă în județul Iași", a spus Marius Bodea, deputat PNL Iaşi.

Consiliul Judeţean Galaţi a încheiat un acord-cadru pentru deszăpezirea drumurilor judeţene în această iarnă cu asociere de firme din Galaţi, valoarea primului contract subsecvent până la 31 decembrie având o valoare de peste 1,1 milioane lei, se arată într-o informare transmisă luni de Biroul de presă al instituţiei.

Potrivit sursei citate, acordul-cadru a fost atribuit prin negociere fără publicare prealabilă, iar luni a fost semnat primul contract subsecvent până la 31 decembrie cu o valoare de 1.131.775 lei, fără TVA. În cazul în care nu se va impune acţionarea utilajelor de deszăpezire, se vor plăti doar timpii de aşteptare pe perioada avertizărilor meteo.

‘S-a apelat la soluţia negocierii fără publicare prealabilă deoarece la prima licitaţie pentru contractul de deszăpezire nu s-a prezentat nicio firmă, astfel că procedurile au fost reluate. Cea de-a doua licitaţie are ca termen de evaluare a ofertelor 27 decembrie şi prevede un acord cadru pe trei ani, cu o valoare de 9.555.165 lei, fără TVA. În cazul în care la cea de-a doua licitaţie va fi desemnat un câştigător, acordul semnat cu asocierea celor două firme din Galaţi se va încheia. În caz contrar, procedurile de licitaţie vor fi reluate, iar conform negocierii cu asocierea respectivă va fi semnat un nou contract subsecvent, pentru perioada 01.01 – 31.03.2018’, se arată în informarea de presă.

Potrivit acordului-cadru, vor exista cinci baze de deszăpezire la Galaţi, Tecuci, Viile, Cudalbi şi Bereşti şi sunt pregătite de intervenţie 57 de utilaje: patru autofreze, patru autogradere, 12 încărcătoare frontale, 15 buldoexcavatoare, şapte sărăriţe cu lamă, cinci autobasculante cu răspândire manuală, trei trailere şi şapte autoutilitare. Toate utilajele care vor acţiona pe drumurile judeţene vor fi dotate cu sisteme GPS.

Reţeaua de drumuri judeţene este compusă din 43 de drumuri cu o lungime totală de 790,8 km.

(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)

Un director în Primărie sau Consiliul Județean a ajuns la 7.000 de lei salariu net. Multe venituri ale șefilor de instituții trec de 5.000 de lei, iar media la stat e mai mare cu 1.000 de lei decât în privat! Șeful DSV: 8.500 lei net/lună! Salarii amețitoare la Ambulanță, până la 11.000 lei/lună. Șeful CJ și primarul Iașului nu prind podiumul, doar în jur de 9.000 net. Șeful de la Drumuri, Ovidiu Laicu duce acasă peste 3.000 de euro, deși România are drumurile la pământ, iar Moldova n-are niciun metru de autostradă.

 

Salariul net din acest an al șefilor Primăriei și Consiliului Județean a fost crescut spectaculos, după ce a fost introdus sistemul de calcul pe bază de punctaj și coeficient. Astfel, președintele CJ, Maricel Popa, are o indemnizație lunară netă de 9.118 lei, de la 5.500 de lei anul trecut, în vreme ce vicepreședinții au venituri nete lunare de 8.136 de lei, de la 5.200 de lei anul trecut, conform punctajelor aprobate de plenul CJ.

Un director în Primărie sau Consiliul Județean a ajuns la 7.000 de lei salariu net. Multe venituri ale șefilor de instituții trec de 5.000 de lei, iar media la stat e mai mare cu 1.000 de lei decât în privat! Șeful DSV: 8.500 lei net/lună! Salarii amețitoare la Ambulanță, până la 11.000 lei/lună. Șeful CJ și primarul Iașului nu prind podiumul, doar în jur de 9.000 net. Șeful de la Drumuri, Ovidiu Laicu duce acasă peste 3.000 de euro, deși România are drumurile la pământ, iar Moldova n-are niciun metru de autostradă.

 

Salariul net din acest an al șefilor Primăriei și Consiliului Județean a fost crescut spectaculos, după ce a fost introdus sistemul de calcul pe bază de punctaj și coeficient. Astfel, președintele CJ, Maricel Popa, are o indemnizație lunară netă de 9.118 lei, de la 5.500 de lei anul trecut, în vreme ce vicepreședinții au venituri nete lunare de 8.136 de lei, de la 5.200 de lei anul trecut, conform punctajelor aprobate de plenul CJ.

„Iaşul, oraşul renaşterii naţionale, are ghinionul ca la 100 de ani de la Marea Unire să aibă în fruntea sa două personaje obtuze, cu mize mici, lipsite de anvergură”, arată deputatul PNL Marius Bodea, înr-o declarație de presă.

 

Pagina 1 din 4

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top