Joi, 18 01 2018

Marius Bodea reclamă blocajul investițiilor la Aeroportul Iași, pe fondul scandalurilor perpetuue din ultimul an, precum și amânarea lansării unor noi curse de către companiile Blue Air și Wizz Air, deși acestea fuseseră anunțate pentru începutul acestui an. Deputatul PNL de Iași atrage atenția asupra dezvoltării accelerate a Aeroportului din Suceava, care poate deveni un concurent de temut pentru Iași. Bodea consideră că starea conflictuală permanentă și blocarea investitiilor trebuie decontate de către președintele Consiliului Județean, Maricel Popa. 

Iată comunicatul integral:

“În 2016, Aeroportul Internaţional Iaşi era pe primul loc în topul dezvoltării aeroporturilor din România. Împreună cu o echipă motivată şi determinată, de la o singură cursă externă în 2012, când am preluat conducerea aeroportului Iași, am reuşit deschiderea a peste 22 curse directe externe noi, am legat Iaşi de Cluj și Timișoara, precum şi de Oradea (cu escală). Cea mai importantă investiţie din istoria post-decembristă a oraşului a fost finalizată într-un timp record, iar acest ritm de dezvoltare impresionant a dus la premierea Aeroportului Internaţional Iaşi la Montreal, la finalul anului 2015.

Toate acestea au însemnat un capital uriaș de încredere al companiilor aeriene în Aeroportul Internaţional Iaşi. Pe baza acestui capital de încredere, companiile aeriene au luat decizii majore de creare de baze aeriene aici şi şi-au făcut planuri pentru extinderea activităţii comerciale. 

Pe lângă toate acestea, am câștigat pentru Consiliul Judeţean toate cele patru procese cu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași pentru recuperarea unor sume ce ajung la 11 milioane de euro. Aceşti bani vor intra anul acest în contul Consiliul Judeţean Iaşi, în ciuda mizeriilor pe care Maricel Popa mi le-a făcut mie şi instituţiei Aeroportului Internaţional Iaşi. Aceşti bani erau ai CJ, nu ai Aeroportului, puteam sta cu mânile în sân. 

Tot acest parcurs ascendent a fost curmat în 2016, când Maricel Popa a ajuns preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi. 

Din 2016, dinspre Aeroportul Internaţional Iaşi se aud numai scandaluri, controale arbitrare, conferinţe şi comunicate de presă ale domnului Popa pentru a denigra imaginea Aeroportului, blocarea tuturor planurilor de continuare a investiţiilor pe care le-am lăsat în momentul în care am încheiat mandatul de manager (realizarea unui nou terminal, extinderea parcării pentru aeronave, realizarea unui terminal cargo, o nouă cale de rulare şamd.). 

Acest climat de impredictibilitate influenţează în mod covărşitor deciziile companiilor de a deschide baze aeriene la Iaşi sau de a deschide noi curse de pe aeroportul ieşean.

Anunţul Wizz Air de a amâna lansarea destinaţiilor din Iaşi confirmă starea de neîncredere a companiilor aeriene în viitorul Aeroportului Iaşi, în urma unui an plin de incertitudini la aerogara ieşeană.

Acestă veste proastă, care vine la pachet şi cu decizia Blue Air de a nu mai aduce la Iași un nou avion în 2018, adică alte 5 noi destinații de pe Iași,  sunt semnale puternice că „turbulenţele” generate de intruziunea domnului Maricel Popa în activitatea aeroportuară au efecte nefaste pe termen mediu şi lung asupra dezvoltării Aeroportului Internaţional Iaşi.

De asemenea, lipsa comunicării de către toate companiile aeriene a programului de rute pentru 2018, deși acest lucru trebuia să se întâmple până la sfârșitul lunii octombrie 2017, arată foarte clar ceea ce am subliniat în nenumărate rânduri, că scandalurile generate de domnul Popa vor crea un climat de impredictibilitate pentru partenerii aeroportului. Adică,  pe înțelesul vremelnicului consilier județean Popa, delegat temporar președinte, distrugerea afacerii aeroportuare!

În condiţiile în care Aeroportul din Suceava are un ritm de creştere alert datorat predictibilităţii şi consecvenţei autorităţilor judeţene, implicarea distructivă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Iași în activitatea Aeroportului Internaţional Iaşi este un pericol pentru întreaga comunitatea ieşeană. 

În acest moment, Iaşul şi judeţul se dezvoltă preponderent datorită aeroportului. Distrugerea acestui proiect de către administraţia condusă de către dl. Maricel Popa înseamna fără echivoc distrugerea dezvoltării Iaşului.”

Consilierii județeni PNL contestă îndepărtarea lui Alexandru Anghel din funcția de director general al Aeroportului Iași, considerând că decizia exprimă ambiția personală a președintetului Consiliului Județean de a „controla Aeroportului pe persoană fizică”. Liberalii numesc suspendarea lui Anghel drept „scandaloasă”, estimând că decizia va afecta buna funcționare a Aeroportului Iași.

Ei îi cer lui Maricel Popa să renunțe la orgoliile personale. 

Iată mai jos comunicatul integral al consilierilor județeni PNL:

„Cu îngrijorare constatăm că la Consiliul Județean Iași, principala preocupare este eliminarea managerilor indezirabili din conducerea Aeroportului, nicidecum dezvoltarea acestuia. Am aflat cu surprindere despre suspendarea Directorului General, Alexandru Anghel,  un promotor al modernizării Aeroportului Internațional Iași.

Este o execuție la comandă! Alexandru Anghel este unul dintre profesioniștii care a avut o contribuție importantă la modernizarea și dezvoltarea Aeroportului.  Pentru Președintele Consiliului Județean, nu contează competența și profesionalismul; acesta este mânat în deciziile lui doar de ambiția personală de a controla Aeroportul pe persoană fizică. 

O prima dovadă este faptul că a impus în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Aeroportului  pe prietenul și partenerul său de afaceri, dl. Mitica Rebegea, care nici măcar nu respectă cerința  de a avea studii superioare de lungă durată, fiind absolvent al unei școli militare cu o durată de trei ani.

Aceasta decizie scandaloasă, de demitere a Directorului General, pune în pericol buna funcționare a Aeroportului Iași. În contextul în care Aeroportul din Suceava înregistrează recorduri după recorduri în ce privește traficul de pasageri, iar aeroportul din Bacău se modernizează accelerat, Aeroportul Iași  se află înghețat de mai bine de doi ani, pentru că PSD a avut în această perioadă un singur obiectiv, acela de a prelua conducerea.

Noul Consiliu de Administrație nu a făcut nimic constructiv în cele trei luni de când a fost constituit. Niciun plan de dezvoltare, niciun plan de management, niciun proiect concret.

Grupul consilierilor județeni PNL a susținut și va susține în continuare toate proiectele  de dezvoltare ale Aeroportului, dar nu va asista pasiv la aceasta mascaradă. Facem apel la Maricel Popa să nu mai blocheze dezvoltarea Aeroportului și să renunțe la orgoliile și ambițiile personale. Sperăm ca Sărbătoarea Crăciunului  să îi aducă luciditatea și liniștea  necesară pentru a re-evalua această decizie profund eronată.”

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

 

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

 

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

 

Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

 

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

 

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

 

Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

Aproape 800.000 de lei cere în instanţă Institutul Regional de Oncologie de la Ministerul Sanataţii, penalităţi plătite de spital către firma de construcţii Iasicon SA n Datoria s-a acumulat pentru că lucrările efectuate la un centru de cercetare medicală nu au fost achitate la timp.

Institutul Regional de Oncologie (IRO) a fost nevoit să plătească penalităţi unei societăţi de construcţii, din fonduri proprii, după ce a pierdut definitiv un proces. La rândul său, unitatea sanitară a dat în judecată Ministerul Sănătăţii, susţinând că acesta este vinovat de acumularea datoriei pentru că nu a virat la timp cei aproape 14 milioane de lei pentru plata lucrărilor.

 

Lucrări de 14 milioane de lei

Reprezentanţii IRO au încheiat, în martie anul trecut, cu societatea Iasicon, un contract ce viza consolidarea, modernizarea şi dotarea clădirii pentru centrul de cercetare medicală „Transcend”, investiţie din fonduri europene pentru care cei mai mulţi bani trebuiau să vină de la Ministerul Sănătăţii. Lucrările au fost finalizate în iunie 2016, dar ministerul ar fi virat către spital suma de 13,87 milioane lei de-abia pe 23 decembrie 2016. Astfel, s-ar fi acumulat penalităţi de întârziere, care nu au fost achitate de minister. „Întrucât întârzierea la plată nu ni se datorează (spitalul fiind pus în situaţia de achita penalităţile din propriul buget destinat asigurării serviciilor medicale pentru pacienţi), apreciem faptul că ordonatorul principal de credite are obligaţia de a susţine şi aceste cheltuieli”, se arată în acţiunea depusă de IRO la Curtea de Apel Iaşi.

 

Riscau poprirea conturilor

Unitatea sanitară susţine în acţiune că a făcut numeroase demersuri la minister pentru ca plata celor aproape 14 milioane de lei să fie făcută în timp util. Demersuri care însă nu au avut rezultat.

În cele din urmă, IRO a plătit integral cei 784.846 de lei penalităţi către Iasicon, în aprilie acest an, după ce firma a câştigat definitiv procesul prin care solicita plata datoriilor. „În cazul în care nu am fi efectuat plata, creditoarea se putea adresa executorului judecătoresc în vederea popririi conturilor institutului nostru, punând în dificultate activitatea medicală”, explică reprezentanţii IRO în cererea adresată instanţei. Curtea de Apel Iaşi urmează să ia o decizie în acest caz, cel mai probabil anul viitor.

 

Aproape 800.000 de lei cere în instanţă Institutul Regional de Oncologie de la Ministerul Sanataţii, penalităţi plătite de spital către firma de construcţii Iasicon SA n Datoria s-a acumulat pentru că lucrările efectuate la un centru de cercetare medicală nu au fost achitate la timp.

Institutul Regional de Oncologie (IRO) a fost nevoit să plătească penalităţi unei societăţi de construcţii, din fonduri proprii, după ce a pierdut definitiv un proces. La rândul său, unitatea sanitară a dat în judecată Ministerul Sănătăţii, susţinând că acesta este vinovat de acumularea datoriei pentru că nu a virat la timp cei aproape 14 milioane de lei pentru plata lucrărilor.

 

Lucrări de 14 milioane de lei

Reprezentanţii IRO au încheiat, în martie anul trecut, cu societatea Iasicon, un contract ce viza consolidarea, modernizarea şi dotarea clădirii pentru centrul de cercetare medicală „Transcend”, investiţie din fonduri europene pentru care cei mai mulţi bani trebuiau să vină de la Ministerul Sănătăţii. Lucrările au fost finalizate în iunie 2016, dar ministerul ar fi virat către spital suma de 13,87 milioane lei de-abia pe 23 decembrie 2016. Astfel, s-ar fi acumulat penalităţi de întârziere, care nu au fost achitate de minister. „Întrucât întârzierea la plată nu ni se datorează (spitalul fiind pus în situaţia de achita penalităţile din propriul buget destinat asigurării serviciilor medicale pentru pacienţi), apreciem faptul că ordonatorul principal de credite are obligaţia de a susţine şi aceste cheltuieli”, se arată în acţiunea depusă de IRO la Curtea de Apel Iaşi.

 

Riscau poprirea conturilor

Unitatea sanitară susţine în acţiune că a făcut numeroase demersuri la minister pentru ca plata celor aproape 14 milioane de lei să fie făcută în timp util. Demersuri care însă nu au avut rezultat.

În cele din urmă, IRO a plătit integral cei 784.846 de lei penalităţi către Iasicon, în aprilie acest an, după ce firma a câştigat definitiv procesul prin care solicita plata datoriilor. „În cazul în care nu am fi efectuat plata, creditoarea se putea adresa executorului judecătoresc în vederea popririi conturilor institutului nostru, punând în dificultate activitatea medicală”, explică reprezentanţii IRO în cererea adresată instanţei. Curtea de Apel Iaşi urmează să ia o decizie în acest caz, cel mai probabil anul viitor.

 

Directorul interimar sugerează că toată funcționarea Aeroportului poate fi paralizată. Maricel Popa a găsit soluția: concurs nou pentru postul de director general. Șeful CA, Mitică Rebegea nu spune nici „pâs”. De un an se stă cu cuțitele pe masă, iar acum au început să se taie între ei. Aeroportul poate fi dinamitat de acest război.

E oficial. Alexandru Anghel, directorul interimar al Aeroportului, și Maricel Popa, șeful Consiliului Județean (CJ), sunt la cuțite. Anghel a contestat la Tribunal procedura de selecție a Consiliului de Administrație (CA) de la Aeroport, dar și modificarea organigramei.

Cel mai bine discutăm la final, când vom avea decizia și motivarea”, a afirmat Anghel.

La rândul său, Maricel Popa a declarat că membrii noului CA colaborează foarte bine. Actualul CA a alcătuit un plan de management al Aeroportului. În acest moment, dezvoltarea proiectelor nu este influențată de opoziția pe care o adoptă Alexandru Anghel, directorul general provizoriu”, a spus Popa.

 

Reprezentanții PNL din CJ susțin că au deslușit intenția șefului județului. „Miza e schimbarea oamenilor pentru că se vede foarte clar intenția de politizare a conducerii Aeroportului”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL.

A contestat schimbarea organigramei

Alexandru Anghel a cerut la Tribunalul Iași suspendarea efectelor a două hotărâri de Consiliu Județean. Una din mai 2017, privind selecția membrilor Consiliului de Administrație al RA Aeroportul Iași, și alta din octombrie, care privește aprobarea organigramei, statutului de funcții și regulamentului de organizare și funcționare ale RA Aeroportul Iași.

Pe 17 noiembrie, Anghel a înregistrat o plângere prelabilă prin care a solicitat revocarea hotărârilor de către CJ. „Regulamentul de organizare și funcționare aprobat de CJ (...) nu are aprobarea prealabilă a Autorității Aeronautice Civile Române, nu este redactat și semnat de directorul general. Modificările privind structura organizatorică și funcțională Iași, modalitatea de contractare a personalului care are în atribuții siguranța activității aeroportuare fără aprobarea prealabilă a autorității aeronautice competente conduce la pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR punând în pericol activitatea Regiei Autonome Aeroportul Iași”, se arată în acțiunea depusă la Tribunalul Iași.

 

Oprirea activității, riscul maxim
Anghel a refuzat să vorbească despre proces, însă a acceptat să explice, strict tehnic, ce ar însemna, pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR. „
Riscul este să se oprească activitatea pe Aeroport. Lipsa certificatului înseamnă că asiguratorii nu mai despăgubesc compania aeriană în caz de accident. Nu a mai rămas niciun aeroport fără certificat de operare. Certificatul a fost obținut pe infrastructură și pe management. Avem o procedură care tratează schimbările organizaționale. Nu se face nicio schimbare organizațională până nu se parcurg câțiva pași obligatorii”, a spus directorul Anghel.


Răspunsul lui Maricel Popa, președintele CJ, a fost prompt și sec:
„În data de 7 decembrie, Consiliul de Administrație al RA Aeroportul Internațional Iași va anunța scoaterea la concurs a postului de director. În ceea ce priveste plângerile pe care dl. Anghel le-a înaintat cu privire la modul de selecție al actualului Consiliu de Administrație și noua organigramă, instituțiile abilitate își vor spune cuvântul. Din punctul de vedere

al Consiliului Județean, au fost respectate toate condițiile legale”.

 

Rebegea se ascunde de presă

Opoziția din CJ, adică liberalii, contestă selecția membrilor din Consiliul de Administrație. Astfel, în cazul a doi membri (printre care și Mitică Rebegea, președintele CA), liberalii spun că nu s-ar fi îndeplinit condițiile de studii. Adică, cele două persoane nu au făcut dovadă echivalării studiilor de la școlile militare absolvite cu cele superioare de lungă durată, așa cum au fost regulile concursului.

Până la închiderea ediției, Mitică Rebegea nu a putut fi contactat pentru a-și spune propriul punct de vedere, de la izbucnirea scandalului acesta refuzând să facă declarații de presă.

Potrivit liberalilor, nici modificarea organigramei nu e legală. „Știți ce presupune noua organigramă? Redenumește două posturi și înființează un post de director tehnic. Directorul operațional este redenumit ca director de operațiuni aeroportuare, iar directorul comercial este redenumit ca director economic, dar atribuțiile rămân aceleași. Or, desființarea unui post nu se poate face, conform Codului Muncii, decât dacă este efectiv”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL, în cadrul emisiunii City Puls de la Antena 1 Moldova.

Acesta a adăugat că în spatele acestor modificări de organigramă e încercarea a-i înlocui pe cei din conducerea executivă a Aeroportului.

Acest CA nu a făcut nimic de când a fost selectat. El a fost aprobat de CJ pe 26 septembrie. Au promis în luna octombrie că vor veni la ședința de plen din noiembrie cu un plan de management. N-au venit. În schimb au venit cu schimbarea organigramei. Vor să schimbe conducerea care a dus Aeroportul la 1 milion de pasageri, la peste două milioane de euro profit anul acesta. Deci, o conducere performantă.”

Romeo Vatră, liderul consilierilor județeni ai PNL

Directorul interimar sugerează că toată funcționarea Aeroportului poate fi paralizată. Maricel Popa a găsit soluția: concurs nou pentru postul de director general. Șeful CA, Mitică Rebegea nu spune nici „pâs”. De un an se stă cu cuțitele pe masă, iar acum au început să se taie între ei. Aeroportul poate fi dinamitat de acest război.

E oficial. Alexandru Anghel, directorul interimar al Aeroportului, și Maricel Popa, șeful Consiliului Județean (CJ), sunt la cuțite. Anghel a contestat la Tribunal procedura de selecție a Consiliului de Administrație (CA) de la Aeroport, dar și modificarea organigramei.

Cel mai bine discutăm la final, când vom avea decizia și motivarea”, a afirmat Anghel.

La rândul său, Maricel Popa a declarat că membrii noului CA colaborează foarte bine. Actualul CA a alcătuit un plan de management al Aeroportului. În acest moment, dezvoltarea proiectelor nu este influențată de opoziția pe care o adoptă Alexandru Anghel, directorul general provizoriu”, a spus Popa.

 

Reprezentanții PNL din CJ susțin că au deslușit intenția șefului județului. „Miza e schimbarea oamenilor pentru că se vede foarte clar intenția de politizare a conducerii Aeroportului”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL.

A contestat schimbarea organigramei

Alexandru Anghel a cerut la Tribunalul Iași suspendarea efectelor a două hotărâri de Consiliu Județean. Una din mai 2017, privind selecția membrilor Consiliului de Administrație al RA Aeroportul Iași, și alta din octombrie, care privește aprobarea organigramei, statutului de funcții și regulamentului de organizare și funcționare ale RA Aeroportul Iași.

Pe 17 noiembrie, Anghel a înregistrat o plângere prelabilă prin care a solicitat revocarea hotărârilor de către CJ. „Regulamentul de organizare și funcționare aprobat de CJ (...) nu are aprobarea prealabilă a Autorității Aeronautice Civile Române, nu este redactat și semnat de directorul general. Modificările privind structura organizatorică și funcțională Iași, modalitatea de contractare a personalului care are în atribuții siguranța activității aeroportuare fără aprobarea prealabilă a autorității aeronautice competente conduce la pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR punând în pericol activitatea Regiei Autonome Aeroportul Iași”, se arată în acțiunea depusă la Tribunalul Iași.

 

Oprirea activității, riscul maxim
Anghel a refuzat să vorbească despre proces, însă a acceptat să explice, strict tehnic, ce ar însemna, pierderea valabilității Certificatului de Aerodrom eliberat de AACR. „
Riscul este să se oprească activitatea pe Aeroport. Lipsa certificatului înseamnă că asiguratorii nu mai despăgubesc compania aeriană în caz de accident. Nu a mai rămas niciun aeroport fără certificat de operare. Certificatul a fost obținut pe infrastructură și pe management. Avem o procedură care tratează schimbările organizaționale. Nu se face nicio schimbare organizațională până nu se parcurg câțiva pași obligatorii”, a spus directorul Anghel.


Răspunsul lui Maricel Popa, președintele CJ, a fost prompt și sec:
„În data de 7 decembrie, Consiliul de Administrație al RA Aeroportul Internațional Iași va anunța scoaterea la concurs a postului de director. În ceea ce priveste plângerile pe care dl. Anghel le-a înaintat cu privire la modul de selecție al actualului Consiliu de Administrație și noua organigramă, instituțiile abilitate își vor spune cuvântul. Din punctul de vedere

al Consiliului Județean, au fost respectate toate condițiile legale”.

 

Rebegea se ascunde de presă

Opoziția din CJ, adică liberalii, contestă selecția membrilor din Consiliul de Administrație. Astfel, în cazul a doi membri (printre care și Mitică Rebegea, președintele CA), liberalii spun că nu s-ar fi îndeplinit condițiile de studii. Adică, cele două persoane nu au făcut dovadă echivalării studiilor de la școlile militare absolvite cu cele superioare de lungă durată, așa cum au fost regulile concursului.

Până la închiderea ediției, Mitică Rebegea nu a putut fi contactat pentru a-și spune propriul punct de vedere, de la izbucnirea scandalului acesta refuzând să facă declarații de presă.

Potrivit liberalilor, nici modificarea organigramei nu e legală. „Știți ce presupune noua organigramă? Redenumește două posturi și înființează un post de director tehnic. Directorul operațional este redenumit ca director de operațiuni aeroportuare, iar directorul comercial este redenumit ca director economic, dar atribuțiile rămân aceleași. Or, desființarea unui post nu se poate face, conform Codului Muncii, decât dacă este efectiv”, a declarat Romeo Vatră, consilier județean PNL, în cadrul emisiunii City Puls de la Antena 1 Moldova.

Acesta a adăugat că în spatele acestor modificări de organigramă e încercarea a-i înlocui pe cei din conducerea executivă a Aeroportului.

Acest CA nu a făcut nimic de când a fost selectat. El a fost aprobat de CJ pe 26 septembrie. Au promis în luna octombrie că vor veni la ședința de plen din noiembrie cu un plan de management. N-au venit. În schimb au venit cu schimbarea organigramei. Vor să schimbe conducerea care a dus Aeroportul la 1 milion de pasageri, la peste două milioane de euro profit anul acesta. Deci, o conducere performantă.”

Romeo Vatră, liderul consilierilor județeni ai PNL

Maricel Popa este paralel cu statul. De doi ani s-au facut demersuri la Ministerul Sanatatii pentru infiintarea unor substatii de ambulanta la Gropnita si Schitu Duca, insa rezultatele au fost zero pentru ca ISU si Ministerul Santatii spun ca nu sunt bani.

Peste jumatate din numarul masinilor de la Serviciul Judetean de Ambulanta Iasi pot fi date spre casare si maine, iar Ministerul Sanatatii nu a mai achizitionat nicio ambulanta nou in ultimii ani.

La substatia de la Tibanesti, cea mai indepartata substatie de ambulanta de un spital, numarul de ambulante este foarte mic raportat la necesitati. Am facut de ani de zile demersuri la Inspectoratul pentu Situatii de Urgenta Iasi pentru infiintarea unei subunitati ISU – SMURD la Tibanesti insa nu s-a concretizat din cauza lipsei de fonduri.

Consilierul judetean cu atributii de presedinte, Maricel Popa, in loc sa aplice solutia implementata cu succes in celelalte judete ale tarii, de infiintare a unei asociatii prin libera exprimare a vointei de asociere a autoritatilor administratiei publice locale si institutii publice, cu scopul de a asigura asistenta medicala calificata de urgenta, mai ales in zonele greu accesibile de pe raza teritorială a județului, presedintele Consiliului Judetean prezinta iesenilor o minciuna anuntand ca va infiinta un numar de 44 de statii de salvare in judet.

Consilierii PMP au venit mereu cu solutii pentru rezolvarea problemelor judetului insa presedintele Consiliului Judetean le-a tratat cu neseriozitate si in bataie de joc, fie ca vorbim de proiectele initiate de liderul consilierilor judeteni PMP, dl Alin Aivanoaei, sau cele depuse de ceilalti consilieri PMP, dl Marian Uscatu si dna Camelia Ciornia.

In ceea ce priveste proiectul initiat de dl consilier Marian Uscatu si sustinut si de ceilalti consilieri PMP, deasemenea sustinut si de seful ISU Iasi, dl general de brigadă Dan Paul Iamandi si de coordonatorul SMURD Iasi, dna Prof. Dr. Diana Cimpoiesu, pe un model aplicat cu succes in multe judete ale tarii, in loc sa-l analizeze si aprobe, dl presedinte l-a ignorat si a venit cu minciuni caracteristice de genul 44 de substatii de ambulanta.

Domnule Maricel Popa treziti-va si nu m-ai mintiti, ati promis ca salvati SMURD Podu Iloaiei si nu s-a intamplat nimic.

 

 

Procurorii DNA au emis în urmă cu scurt timp un comunicat în care arată motivele pentru care este cercetat şeful Consiliului Judeţean:

„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iași au dispus  continuarea urmăririi penală față de suspecții:  

POPA MARICEL, la data faptelor și în prezent preşedinte al Consiliului Judeţean(C.J.) Iaşi, pentru săvârșirea a trei infracțiuni deabuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

ACHIŢEI DANIEL-IOAN, la data faptelordirector al Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (D.J.A.D.P.) Iaşi și consilier personal al președintelui C.J. Iași,pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (2 fapte),

 - complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

ECHIMOV ION, administrator al S.C.Eky Sam S.R.L., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,

S.C. EKY SAM S.R.L.pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Din ordonanțele întocmite de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia:

În perioada 2016-2017, suspectulPopa Maricel, în calitate depreşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, beneficiind de ajutorul suspectuluiAchiţei Daniel-Ioan,a încălcat prevederile legaleprivind desfășurarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii  judeţene, în sensul că, direct sau prin intermediar, a sistatîn mod abuziv trei contracte care aveau ca obiect întreținerea drumurilor județene.

Concret, în contextul unui scandal mediatic creat în legătură cu lucrările de întreţinere ce se efectuau pe drumul judeţean 248 A(Iași –Voinești - Țibănești), suspectul Popa Maricel a stopat lucrărilerespectivepe motiv că ar exista nereguli la efectuarea lucrărilor, fără ca această hotărâre să aibă la bază vreo expertiză tehnică.

În plus, procedând în aceeași manieră, suspectul Popa Maricel a determinat excluderea unei societăți din cadrul asocierilor de firme care au câștigat două din contractele amintite mai sus  și înlocuirea acesteia cu una “agreată”.Într-unul dintre cazuri, ca urmare a conduitei infracționale a suspectului Popa Maricel a fost produs un prejudiciu firmeirespectiveîn sumă de 717.898 lei.

În celălalt caz, beneficiind de ajutorul acordat de suspectul Achiţei Daniel-Ioan, activitatea de dezăpezirea drumurilor județene pentru perioada 1 ianuarie – 15 martie 2017a fost retrasă din sarcina aceleiași firme și preluată în mare parte de către SC Eky Sam SRL. Prin acest demers a fost creat folos patrimonial necuvenit către S.C Eky Sam S.RL în valoare de 1.127.563 lei.

Suspecților li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.

Dosarul deschis de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi în urma percheziţiilor de la Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi se îndreaptă spre etapa punerilor sub acuzare. Procurorul de caz Gabriela Chiriac a solicitat ieri, printr-o adresă oficială adresată municipalităţii, lista bunurilor deţinute de către preşedintele CJ, Maricel Popa. În documentul respectiv, obţinut de „Ziarul de Iaşi“, se solicită „de urgenţă“ lista cu bunurile mobile şi imobile de­ţinute de Popa, precum şi datele de identificare ale acestora şi valoarea de impozitare. Pe lângă Popa, în solicitarea către direcţia de finanţe procurorii au mai adăugat şi numele lui Daniel Achiţei - şef al Direcţiei Judeţene de Drumuri din ianuarie până în iulie 2017, precum şi pe cel al lui Ion Echimov, patronul firmei „Eky-Sam“ Târgu Frumos şi unul dintre constructorii apropiaţi de CJ în ultimii ani. 

Punere sub acuzare?

Potrivit unor voci din sistemul judiciar, solicitarea de către o unitate de Parchet a listei bunurilor unei persoane se face, de regulă, atunci când procurorii intenţionează să dispună măsuri asiguratorii pe numele acelei persoane. Aceleaşi voci avizate ne-au precizat că punerea sub sechestru a averii unei persoane se realizează de regulă după ce aceasta este pusă sub acuzare, fiind informată că are calitatea de suspect sau inculpat. Din informaţiile ziarului, confirmate ieri atât de Achiţei, cât şi de Echimov, cei doi sunt aşteptaţi şi la sediul DNA Iaşi, pentru a discuta cu procurorul de caz. Audierile ar urma să înceapă chiar de azi. Întrebat explicit dacă este şi el chemat la DNA Iaşi, Maricel Popa a refuzat, în cursul zilei de ieri, dialogul.

Acţiunea de ieri a procurorilor DNA Iaşi vine după ce, în luna mai, aceştia au descins în Casa Pătrată ridicând mai multe documente referitoare la contractele derulate de CJ, unele având legătură cu Direcţia de Drumuri. Daniel Achiţei, de altfel, şi-a dat demisia ulterior descinderilor. La momentul respectiv, DNA anunţa printr-o informare oficială că dosarul „vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2016-2017“. 15 descinderi au avut loc la acel moment, inclusiv în judeţul Suceava.

Misterul acuzaţiilor

La acel moment, Consiliul Judeţean informa oficial că percheziţiile ar fi vizat „contracte de execuţie a lucrărilor de întreţinere a drumului judeţean 248 A (Iaşi - Voineşti - Ţibăneşti) încheiate cu firma SC Con Ted Company, contracte de servicii şi întreţinere curentă a drumurilor pe timp de iarnă, contractul având ca obiect «Lucrări de întreţinere pe timp de vară la drumurile judeţene pentru perioada 2015-2016, inclusiv corespondenţa cu firmele SC Enviro SRL, SC Con Ted Company şi SC Ted Company»“. Aceeaşi sursă preciza că au mai fost vizate documente referitoare la „acţiunile de Audit Public Intern dispuse de preşedintele Consiliului Judeţean, referitoare la lucrările de întreţinere la drumul judetean 248A precum şi la acţiunea de Audit a CJ pentru «Lucrări de întreţinere pe timp de vară a tronsonului de drum DJ 282 limita Iaşi - Movileni - Gropniţa»“. Nu se amintea la acel moment însă de firma sau contractele derulate de „Eky-Sam“.

Trioul Popa - Achiţei - Echimov apare pe un document

În cursul zilei de ieri, reporterii noştri au solicitat oficial informaţii de la DNA, cu privire la acuzaţiile ce li s-ar putea aduce lui Maricel Popa, Daniel Achiţei şi Ion Echimov. Anchetatorii nu ne-au furnizat un răspuns până la închiderea ediţiei. În trecut, „Eky-Sam“ a derulat atât contracte de deszăpezire, cât şi de lucrări la unele segmente de drumuri judeţene. De pildă, în primele trei luni ale acestui an, „Eky-Sam“ a primit prin încredinţare directă, de la Direcţia de Drumuri din subordinea CJ, contracte pentru deszăpezirea drumurilor judeţene. Tot la începutul acestui an, printr-o adresă semnată de Achiţei şi confirmată de Maricel Popa, consilierii judeţeni au aprobat atribuirea sumei de 615.000 de lei în cadrul contractului de modernizare a DJ Trifeşti - Hermeziu, derulat de acelaşi „Eky-Sam“, încă din 2014. Săptămâna trecută, după eşuarea licitaţiei pentru atribuirea unui contract de dezăpezire în actualul sezon rece, reprezentanţii „Eky-Sam“ declarau că firma nu va mai colabora în nicio situaţie, nici chiar de urgenţă, cu autorităţile judeţului.

Daniel Achiţei şi Ion Echimov nu ne-au putut oferi ieri informaţii concrete despre ce ar viza procurorii, în timp ce Popa a refuzat dialogul, scuzându-se că se află la Bucureşti. „Nu ştiu nimic“, ne-a declarat, aseară, patronul „Eky-Sam“. „Trebuie să mă prezint mâine (astăzi - n.r.), să-mi dea… să mă anunţe… că am fost… Nu ştiu procedura… pentru un dosar penal, dar nu cunosc amănunte“, a spus omul de afaceri, care a adăugat că se va prezenta la Parchet însoţit de avocatul său. Nici fostul director al DJADP, Daniel Achiţei, nu a ştiut ieri să ne spună care este motivul pentru care procurorii se interesează de bunurile sale mobile şi imobile, dar a confirmat că va merge la Parchet.

Sursa: ziaruldeiasi

Pagina 1 din 13

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top