Vineri, 20 07 2018
Deputatul Marius Bodea, împreună cu aleșii locali PNL Iași, au participat ieri, 12 aprilie, la protestul de pe Esplanada Oancea inițiat de către cetățenii din zonă, nemulțumiți că acolo urmează să se construiască trei blocuri care vor distruge spațiile verzi, spațiile de joacă pentru copii și care vor sufoca întreaga zonă.
Aproape 200 de oameni au ieșit joi după-amiază pe esplanada Oancea pentru a protesta împotriva construirii a trei noi blocuri în partea de sud a zonei. Locuitorii au o listă întreagă de motive pentru ca aceste imobile să nu mai fie ridicate. Aglomerația, poluarea, distrugerea spațiilor verzi sunt doar câteva dintre ele.
Aproape 200 de oameni au ieșit joi după-amiază pe esplanada Oancea pentru a protesta împotriva construirii a trei noi blocuri în partea de sud a zonei. Locuitorii au o listă întreagă de motive pentru ca aceste imobile să nu mai fie ridicate. Aglomerația, poluarea, distrugerea spațiilor verzi sunt doar câteva dintre ele.

Astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, Marius Bodea, Preşedintele Biroului Politic Local al PNL Iaşi, împreună cu Răzvan Timofciuc şi Etienne Ignat, consilieri locali, au adus în discutie subiectul poluării din Municipiul Iasi. Această conferință de presă vine în urma şedinţei de Consiliu Local de ieri în care “primarul Mihai Chirica a proferat mai multe minciuni și chiar enormități cu privire la subiectul poluării”.

“Înainte de toate, e important de precizat că România a fost inclusă de către Comisia Europeană într-un grup de nouă ţări care încalcă normele de calitate a aerului. Într-o comunicare oficială de ieri, purtătorul de cuvânt al Comisiei a transmis ultimul avertisment înainte de aplicarea sancţiunii financiare. România este în această situaţie din cauza Iaşului, în primul rând. Suntem singurul oraș mare din ţară care, în acest moment, nici măcar nu avem în dezbatere un Plan de Calitate al Aerului, spre deosebire de Bucureşti sau Braşov”, a spus Marius Bodea.

Planul de Calitate al Aerului întocmit de catre Primărie a fost respins de trei ori de catre Agenția pentru Protecția Mediului. În acest moment, România riscă o amendă de circa 1,7 milioane euro în cazul în care Iaşul, Braşovul şi Bucureştiul nu implementează planuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. Suma este o estimare din martie 2015 a Ministerului Mediului, dar la aceasta se adaugă penalităţi de întârziere ce variază între 2.000 şi 124.000 euro/zi.

“Cei de la Ministerul Mediului au spus clar că sunt direct răspunzători cei din Primării dacă nu reuşesc până la sfârşitul primului trimestru al anului viitor să aprobe prin hotărâre de CL acest plan. Înainte de toate, se pare că sunt două abordă  ri total opuse: primarul și cei din conducerea Primăriei au identificat doar cauze externe cu privire la poluarea din Iasi, multe dintre ele hilare, care au și fost enuntațe în ședința de CL. Noi, liberalii, spunem că majoritatea cauzelor pentru nivelul ridicat de poluare țin de lipsa de iniţiativă a Primăriei Iași si, parţial, de cauze externe”, a spus Marius Bodea.

Acesta a precizat că este “ridicol” ca primarul să dea vina pe “curenţii de aer poluat aduşi din Ucraina”, pe ”poziţionarea staţiilor de măsurare” sau pe ”privatizările făcute în exces”.

“Mihai Chirica a spus în 2015 că depășirile au fost cauzate de lucrările de la Aeroport din anul 2014. În 2016 a venit cu povestea aberantă că o shaormerie a viciat măsurătorile de la stațiile de monitorizare a aerului pe parcursul anului 2015. În 2017 a spus că este ”sabotat” de cei de la APM și că mașinile Second-Hand sunt principalul factor poluator. În 2018 a spus că în 2017 au fost curenții de aer din Ucraina și...că au fost privatizări excesive în Iași care au cauzat poluare. Există o lipsă totală de coerență a Primăriei cu privire la problema poluării”, a spus Marius Bodea.

”Voi deschide în instanță un proces împotriva primarului, obligându-l să mă despăgubească pentru că respir un aer poluat. Invit alături de mine orice ieșean în acest demers. Acțiunea în justiție este perfect legitimă. A fost practicată și de alte țări ale UE și a fost câștigată tot  timpul. Totodată, PNL Iași va începe o campanie de conștientizare a ieșenilor asupra riscurilor la care sunt supuși pentru că respiră mai mult praf decît aer”, a spus Marius Bodea.

Etienne Ignat, consilier local, a declarat că, de când Mihai Chirica este la conducerea Primăriei, din 2015, s-au triplat depăşirile la particulele în suspensie PM10.

“În 2017, am avut 183 de depăşiri. Asta înseamnă de 5 ori peste limita maximă admisă. Condamn lipsa măsurilor care ar trebui întreprinse de către Primăria Iaşi. În 2017, Iaşul a fost un magnet pentru praful venit din Ucraina, nu un magnet pentru investiţii. Evident, dacă luăm de bună enormitatea celor din Primărie că poluarea este din cauza curenţilor de aer poluat din Ucraina… De fapt, cauzele pentru nivelul de poluare sunt generate de lipsa de investiții și inițiativă a primarului, care a ajuns să copieze sub nume propriu până şi iniţiativele consilierilor locali din Opoziţie. Îi aduc în vedere domnului primar că județele învecinate Iașului au depășiri ale nivelului de poluare în 2017 mult mai puține. De exemplu, Suceava are 24 depășiri, Botoșaniul 18 depășiri, Neamțul o singură depășire, iar Vasluiul 0, în condițiile în care legea permite maximum 35 depășiri într-un an. Aceste orașe nu au încălcat prevederile legale. Acest lucru arată că afirmația cu curenții de aer poluat din Ucraina nu stă în picioare”, a declarat Etienne Ignat, consilier local.

 Marius Bodea a argumentat că poluarea din Iași este datorată, în mare parte, de lipsa de inițiativă a Primăriei pe problemele mari, sistemice ale Iașului. Acesta a oferit câteva exemple:

  • Lipsa unui de plan de sistematizare urbanistică și de circulație a orașului în lipsa unui nou PUG, adaptat la realitățile economice și sociale ale orașului, duce la construcția haotică în oraș, fără locuri de parcare, spații verzi și condiții urbanistice minimale. Această dezvoltare urbanistică haotică, întreținută premeditat de Primărie, generează trafic sufocant, creează situații în care mașinile sunt parcate pe fâșiile de pământ.
  • Lipsa unui transport public metropolitan pentru a oferi o alternativă celor care rezidențiază în localitățile din proximitatea Iașului, duce la situația în care aproximativ 30.000 de ieșeni vin cu mașinile zi de zi în oraș, din aceste localități limitrofe.
  • lipsa unor ”magistrale” de piste de biciclete funcționale, nefragmentate.
  • transport public predictibil, modern, care să ofere siguranță și confort.
  • park & ride la intrările din oraș, corelat cu transport public metropolitan, pentru a încuraja ieşenii din zona metropolitană să îşi lase maşinile la intrarea in oras.
  • optimizarea sistemului de management al traficului. Este responsablitatea directă a primarului Chirica, ca președinte al Comisiei de Circulație.
  • lipsa spațiilor verzi! În prezent, Iaşul are o suprafaţă de spaţiu verde de maximum 10 mp/locuitor, în condițiile în care legea ne obligă să avem minim 20 mp/locuitor.

 Răzvan Timofciuc, consilier local, a prezentat un Proiect de hotărâre de Consiliul Local pentru a crește suprafața de spațiu verde în Iași.

”Vegetaţia -„plămânii oraşelor” - are capacitatea de a elimina praful şi gazele nocive, captând 50% din praful atmosferic, funcţionând ca o barieră biologică de epurare microbiană a aerului. Iașul are o suprafață de spațiu verde de maximum 10 mp/locuitor în zonele cu densitate mare de locuitori. Este o statistică alarmantă, în condițiile legea națională prevede minimum 20 mp/locuitori, directivele europene 26 mp/locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății 50 mp/locuitor. Suntem mult în urma marilor orașe. La Cluj există o suprafață de 25,3 mp/locuitor, la Oradea  de 25 mp/locuitor, la Craiova de 33 mp/locuitor, pentru a da numai câteva exemple”, a spus Răzvan Timofciuc.

Acesta a prezentat un proiect de hotărâre privind stabilirea suprafeţelor minimale de spaţii verzi pentru lucrările de construcţii şi amenajări autorizate pe raza municipiul Iaşi.

Mai exact, consilierii locali vor să reglementeze ca dezvoltatorii imobiliari care construiesc pe raza Municipiului Iași să construiască minim 10mp de spațiu verde/locuitor, și nu 2 mp, cât prevede legea în acest moment.

”Noutatea pe care noi o aducem este că oferim posibilitatea dezvoltatorilor imobiliari să amenajeze suprafațe de spaţii verzi din categoria parcurilor, scuarurilor, aliniamentelor plantate, acoperișului verde, atriumului, balconului verde, perete verde sau să amenajeze noi spaţii plantate într-o zonă indicată de către Primărie prin autorizaţia de construire (exclusiv spaţiile verzi amenajate existente pe domeniul public). Costurile pentru amenajanarea noilor spatii plantate vor fi suportate de catre solicitantul autorizației de construcție”, a spus Răzvan Timofciuc, consilier local.

Astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, Marius Bodea, preşedintele Biroului Politic Local al PNL Iaşi, împreună cu vicepreşedinţii organizaţiei municipale, au prezentat, public, un fals grosolan la nivelul Primăriei Municipiului Iaşi. Mai exact, în dezbaterea publică la un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) a fost o anumită documentaţie, cu nişte indicatori clari specificaţi în schiţe, iar în Consiliu Local (CL) au fost puse alte schiţe la fundamentarea proiectului de hotărâre de CL pentru acel PUZ. Terenul la care face referire la acest PUZ este pe partea dreaptă a drumului Iaşi – Voinești, între ieşirea din Iaşi si intrarea în Miroslava.

 

Soţia lui Mihai Chirica a intrat în  afaceri cu „căpuşele” Primăriei: este asociată în Lactate Han Prod cu Dragoș Gafița, partenerul de vacanțe al primarului. După anchetele echipei REPORTER DE IAȘI, din martie-aprilie 2016, Dragoș Gafița a oprit livrările către Servicii Publice, unde directorul general și directoarea economică îi sunt naș și soacră. În iunie-iulie 2016, Gafița se asociază cu Cristina Popa (Chirica) în altă firmă și brusc redevine furnizorul de casă al SPI, cu 21 de atribuiri directe, plus altele către Salubris și Ateneul Tătărași. Asociat în Vivai Guagno, Gafița a livrat inclusiv teii de pe Ștefan cel Mare. Firma soției lui Chirica are același sediu social cu celelelte firme ale lui Gafița, în Tomești.

 

Omul cu care edilul Iaşului îşi împarte prosopul de baie în concediile petrecute la mare, continuă să căpuşeze bugetele publice ale societăţilor din subordinea Primăriei. Dragoş Gafiţa este asociat, de anul trecut, cu soţia lui Mihai Chirica, într-o societate cu sediul în Tomeşti, care nu şi-a depus bilanţul contabil şi nu a plătit un leu către stat. Edilul a omis să treacă această firmă în declaraţia sa de interese, ceea ce contravine normelor Agenției Naționale de Integritate. De la momentul asocierii cu soţia primarului, Gafiţa a jucat pe degete peste 30 de contracte cu societăţile primăriei, întietate având SPI, societatea condusă de naşul şi soacra sa.

 

Soţia lui Mihai Chirica a intrat în  afaceri cu „căpuşele” Primăriei: este asociată în Lactate Han Prod cu Dragoș Gafița, partenerul de vacanțe al primarului. După anchetele echipei REPORTER DE IAȘI, din martie-aprilie 2016, Dragoș Gafița a oprit livrările către Servicii Publice, unde directorul general și directoarea economică îi sunt naș și soacră. În iunie-iulie 2016, Gafița se asociază cu Cristina Popa (Chirica) în altă firmă și brusc redevine furnizorul de casă al SPI, cu 21 de atribuiri directe, plus altele către Salubris și Ateneul Tătărași. Asociat în Vivai Guagno, Gafița a livrat inclusiv teii de pe Ștefan cel Mare. Firma soției lui Chirica are același sediu social cu celelelte firme ale lui Gafița, în Tomești.

 

Omul cu care edilul Iaşului îşi împarte prosopul de baie în concediile petrecute la mare, continuă să căpuşeze bugetele publice ale societăţilor din subordinea Primăriei. Dragoş Gafiţa este asociat, de anul trecut, cu soţia lui Mihai Chirica, într-o societate cu sediul în Tomeşti, care nu şi-a depus bilanţul contabil şi nu a plătit un leu către stat. Edilul a omis să treacă această firmă în declaraţia sa de interese, ceea ce contravine normelor Agenției Naționale de Integritate. De la momentul asocierii cu soţia primarului, Gafiţa a jucat pe degete peste 30 de contracte cu societăţile primăriei, întietate având SPI, societatea condusă de naşul şi soacra sa.

 

În luna mai, inspectorii Serviciului Corp Control Primar au întocmit 76 procese verbale de contravenţie. Amenzile acordate au fost în sumă totală de 101.260 lei. Cele mai multe amenzi, anume 67, au fost acordate pentru lipsa autorizaţiilor de funcţionare, nerespectarea obiectului de activitate autorizat, lipsa contractelor de folosință a domeniului public și expunerea mărfurilor în afara spațiilor de vânzare.

 

Cum anul de inaugurare este, în cel mai bun caz, 2030, nimic nu pare prea îndrăzneţ pentru autostrada Iaşi-Tg. Mureş. Un expert în domeniul geologiei propune ca viitoarea autostradă să nu ocolească Iaşul prin Ungheni şi Leţcani, ci să treacă chiar prin oraş. Mădălin Văleanu crede că traseul ar putea fi îngropat parţial în albia Bahluiului. Astfel s-ar face economii de bani şi s-ar câştiga mai multe zeci de hectare de spaţii verzi.

 

Studiul de fezabilitate pentru autostrada Iaşi-Târgu Mureş arată că din cei 40 de kilometri de pe raza judeţului nostru, 12 kilometri sunt ocupaţi de tuneluri şi 6 kilometri de poduri şi viaducte. Un specialist propune, nici mai mult nici mai puţin, decât trasarea autostrăzii prin albia râului Bahlui. Rezultatul: s-ar economisi enorm de mulţi bani, s-ar reduce autostrada cu 11 kilometri şi s-ar amenaja peste 50 de hectare de spaţii verzi.  

 

Cum anul de inaugurare este, în cel mai bun caz, 2030, nimic nu pare prea îndrăzneţ pentru autostrada Iaşi-Tg. Mureş. Un expert în domeniul geologiei propune ca viitoarea autostradă să nu ocolească Iaşul prin Ungheni şi Leţcani, ci să treacă chiar prin oraş. Mădălin Văleanu crede că traseul ar putea fi îngropat parţial în albia Bahluiului. Astfel s-ar face economii de bani şi s-ar câştiga mai multe zeci de hectare de spaţii verzi.

 

Studiul de fezabilitate pentru autostrada Iaşi-Târgu Mureş arată că din cei 40 de kilometri de pe raza judeţului nostru, 12 kilometri sunt ocupaţi de tuneluri şi 6 kilometri de poduri şi viaducte. Un specialist propune, nici mai mult nici mai puţin, decât trasarea autostrăzii prin albia râului Bahlui. Rezultatul: s-ar economisi enorm de mulţi bani, s-ar reduce autostrada cu 11 kilometri şi s-ar amenaja peste 50 de hectare de spaţii verzi.  

 

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Go to top