Cunoscuta familie de oameni de afaceri Canschi din Iași și cunoscuta familie Pârlog din Popricani, combinați în afaceri pe picior mare. Gabriela Canschi e asociată în firma Euro-Elmar cu Paul Pârlog, feciorul primarului din Popricani. Canschi a împrumutat firma cu 160.000 de euro, Pârlog a refuzat să plătească, s-au judecat, până la urmă a achitat și au rămas parteneri.
Cunoscuta familie de oameni de afaceri Canschi din Iași și cunoscuta familie Pârlog din Popricani, combinați în afaceri pe picior mare. Gabriela Canschi e asociată în firma Euro-Elmar cu Paul Pârlog, feciorul primarului din Popricani. Canschi a împrumutat firma cu 160.000 de euro, Pârlog a refuzat să plătească, s-au judecat, până la urmă a achitat și au rămas parteneri.
Organizatorul protestului, Daniel Grădinaru, susține că primarul Valeriu Pârlog nu a făcut nimic timp de șase ani pentru comuna aflată în zona metropolitană.
Organizatorul protestului, Daniel Grădinaru, susține că primarul Valeriu Pârlog nu a făcut nimic timp de șase ani pentru comuna aflată în zona metropolitană.
Peste câteva zile începe dezgheţul şi partea a doua a unui coşmar: valuri de noroi de 5-10 centimetri adâncime de pe sute de kilometri de drumuri de pământ sau, cel mult, pietruite, din satele judeţului. Este o imagine comună a fiecărei primăveri în România, dintotdeauna. Nici măcar primii 10 ani de UE nu au schimbat nimic. În mijlocul oraşului, la doi paşi de Iaşi sau la 40-50 de kilometri, oamenii sunt disperaţi că nu mai au pe unde călca. Există cauze obiective – bugete mici de investiţii, ordinea priorităţilor, dar de cele mai multe ori este nepăsarea celor care conduc comunităţile. Dacă se duceau la bancă acum 10 ani şi cereau credite, în prezent măcar o parte dintre drumuri ar fi avut asfalt, şanţuri de scurgere a apei şi trotuare. Totul ţine de priorităţi.
Peste câteva zile începe dezgheţul şi partea a doua a unui coşmar: valuri de noroi de 5-10 centimetri adâncime de pe sute de kilometri de drumuri de pământ sau, cel mult, pietruite, din satele judeţului. Este o imagine comună a fiecărei primăveri în România, dintotdeauna. Nici măcar primii 10 ani de UE nu au schimbat nimic. În mijlocul oraşului, la doi paşi de Iaşi sau la 40-50 de kilometri, oamenii sunt disperaţi că nu mai au pe unde călca. Există cauze obiective – bugete mici de investiţii, ordinea priorităţilor, dar de cele mai multe ori este nepăsarea celor care conduc comunităţile. Dacă se duceau la bancă acum 10 ani şi cereau credite, în prezent măcar o parte dintre drumuri ar fi avut asfalt, şanţuri de scurgere a apei şi trotuare. Totul ţine de priorităţi.