Protestul locuitorilor din zona Oancea a convins conducerea Primăriei să nu mai dea avize pentru construirea de noi blocuri pe esplanadă. Într-un comunicat dat publicității sâmbătă, Mihai Chirica spune că „va veghea personal” ca drepturile cetățenilor să fie respectate.
Câteva zeci de persoane s-au adunat joi pe esplanada Oancea pentru a protesta din nou împotriva construirii a trei noi blocuri în partea de sud a zonei.
Deputatul Marius Bodea, împreună cu aleșii locali PNL Iași, au participat ieri, 12 aprilie, la protestul de pe Esplanada Oancea inițiat de către cetățenii din zonă, nemulțumiți că acolo urmează să se construiască trei blocuri care vor distruge spațiile verzi, spațiile de joacă pentru copii și care vor sufoca întreaga zonă.
Acesta e capacul la toate scandalurile imobiliare. Se intră cu blocurile în zona Pădurii-Eternitate, acolo unde niciodată n-au fost decât case.
Proiectul e aberant şi aparţine grupului favorit de imobiliari din jurul primarului. Absurd e şi faptul că proiectul e semnat de arhitectul Chiriţă, iar acesta participă şi la votul din Comisia de Oportunitate a Primăriei. O situaţie neschimbată de ani de zile, deşi imediat ce-a devenit interimar, Mihai Chirica se bătea cu pumnii în piept ca va distruge mafia de la Urbanism aflată sub controlul fostului primar, Nichita. Mafia a rămas exact aceeaşi.
Şi tot de foarte mulţi ani, Iaşul nu avansează cu PUG, care ar fi putut reglementa că niciodată nu se vor construi blocuri în zona Eternitate-Pădurii. Că acea zonă înverzită poate fi înfrumuseţată cu vile cochete, cu asfalt şi trotuare noi.
Obsesia unei mâini de investitori imobiliari de a intra în inima cartierelor de case este motivată de faptul că vânzările cele mai rapide au loc în perimetrul central al Iaşului, deja supraaglomerat. E interesul personal împotriva unui oraş întreg. Se vând apartamente şi la periferii, şi în suburbii, dar marja de profit e un pic mai mică şi viteza de întoarcere a profitului este mai lentă.
Astfel, suntem teatrul de război al unei gherile care sapă tranşee şi aruncă bombe imobiliare în toate cartierele. E anarhie. Sunt oameni care mor de inimă rea în asemenea cazuri. Oameni care se revoltă şi se simt ignoraţi. Oameni care n-au o înţelegere cuprinzătoare a dezvoltării urbane durabile, care se lasă călcalți în picioare, dar care au dreptul de a fi protejaţi şi ai căror copii merită o calitate a vieţii mai bună în viitor.
Citește și O crimă pe masa primarului: blocul care distruge ultima zonă de case a Iașului
Iaşul se poate dezvolta urbanistic perfect pe Şesul Bahluiului. De la Cicoarei până în Podu Iloaei, zona e perfectă pentru construcţii. Se pot face proiecte mari, integrate, se pot trasa bulevarde, dezvoltatorii au unde să se ducă. Cu amendamentul că solul e mai dificil şi investiţia în fundaţie este mai mare. Dar profitul se face. PUG-ul blocat cel puţin din 2015, de când a venit Mihai Chirica la Putere, ar fi putut da Iaşului această şansă de dezvoltare pentru următorii 100 de ani. Ai platforma liberă Terom, despre care vizionarii spun că se poate transforma în noul Centru al Iaşului, cu un bulevard pe mijloc şi cu cartiere pe stânga şi pe dreapta. În prelungirea sa ai capătul Metalurgiei, unde se termină blocurile ANL şi poţi construi zeci de clădiri rezidenţiale pe Splaiurile Bahluiului, integrând zona cu una dintre cele mai dinamice platforme economice a Iaşului - Trei Fântâni-Chicerea-Holboca. Pe acolo va trece inelul estic al Centurii şi tot acolo va fi Centrul Intermodal.
Se poate construi în prostie în Iaşi. Dar nu poţi distruge un oraş pentru profiturile unui grup de interese, cât degetele de la o singură mână. Nu poţi face experimente pe viaţa oamenilor, nu poţi testa rezistența versanţilor, nu poţi sufoca viitorul copiilor în betoane şi praf, nu poţi dansa pe mese cu imobiliarii, sfidând pe toată lumea.
Poţi face afaceri şi poţi lua decizii înţelepte care să te ridice la nivelul celei mai importante funcţii într-unul dintre cele mai mari oraşe din România, sau poţi trage tunuri şi poţi trăi în propria ta bulă, consumându-ţi gloria vremelnică şi hrănindu-te cu discursul paralel.
Acesta e capacul la toate scandalurile imobiliare. Se intră cu blocurile în zona Pădurii-Eternitate, acolo unde niciodată n-au fost decât case.
Proiectul e aberant şi aparţine grupului favorit de imobiliari din jurul primarului. Absurd e şi faptul că proiectul e semnat de arhitectul Chiriţă, iar acesta participă şi la votul din Comisia de Oportunitate a Primăriei. O situaţie neschimbată de ani de zile, deşi imediat ce-a devenit interimar, Mihai Chirica se bătea cu pumnii în piept ca va distruge mafia de la Urbanism aflată sub controlul fostului primar, Nichita. Mafia a rămas exact aceeaşi.
Şi tot de foarte mulţi ani, Iaşul nu avansează cu PUG, care ar fi putut reglementa că niciodată nu se vor construi blocuri în zona Eternitate-Pădurii. Că acea zonă înverzită poate fi înfrumuseţată cu vile cochete, cu asfalt şi trotuare noi.
Obsesia unei mâini de investitori imobiliari de a intra în inima cartierelor de case este motivată de faptul că vânzările cele mai rapide au loc în perimetrul central al Iaşului, deja supraaglomerat. E interesul personal împotriva unui oraş întreg. Se vând apartamente şi la periferii, şi în suburbii, dar marja de profit e un pic mai mică şi viteza de întoarcere a profitului este mai lentă.
Astfel, suntem teatrul de război al unei gherile care sapă tranşee şi aruncă bombe imobiliare în toate cartierele. E anarhie. Sunt oameni care mor de inimă rea în asemenea cazuri. Oameni care se revoltă şi se simt ignoraţi. Oameni care n-au o înţelegere cuprinzătoare a dezvoltării urbane durabile, care se lasă călcalți în picioare, dar care au dreptul de a fi protejaţi şi ai căror copii merită o calitate a vieţii mai bună în viitor.
Citește și O crimă pe masa primarului: blocul care distruge ultima zonă de case a Iașului
Iaşul se poate dezvolta urbanistic perfect pe Şesul Bahluiului. De la Cicoarei până în Podu Iloaei, zona e perfectă pentru construcţii. Se pot face proiecte mari, integrate, se pot trasa bulevarde, dezvoltatorii au unde să se ducă. Cu amendamentul că solul e mai dificil şi investiţia în fundaţie este mai mare. Dar profitul se face. PUG-ul blocat cel puţin din 2015, de când a venit Mihai Chirica la Putere, ar fi putut da Iaşului această şansă de dezvoltare pentru următorii 100 de ani. Ai platforma liberă Terom, despre care vizionarii spun că se poate transforma în noul Centru al Iaşului, cu un bulevard pe mijloc şi cu cartiere pe stânga şi pe dreapta. În prelungirea sa ai capătul Metalurgiei, unde se termină blocurile ANL şi poţi construi zeci de clădiri rezidenţiale pe Splaiurile Bahluiului, integrând zona cu una dintre cele mai dinamice platforme economice a Iaşului - Trei Fântâni-Chicerea-Holboca. Pe acolo va trece inelul estic al Centurii şi tot acolo va fi Centrul Intermodal.
Se poate construi în prostie în Iaşi. Dar nu poţi distruge un oraş pentru profiturile unui grup de interese, cât degetele de la o singură mână. Nu poţi face experimente pe viaţa oamenilor, nu poţi testa rezistența versanţilor, nu poţi sufoca viitorul copiilor în betoane şi praf, nu poţi dansa pe mese cu imobiliarii, sfidând pe toată lumea.
Poţi face afaceri şi poţi lua decizii înţelepte care să te ridice la nivelul celei mai importante funcţii într-unul dintre cele mai mari oraşe din România, sau poţi trage tunuri şi poţi trăi în propria ta bulă, consumându-ţi gloria vremelnică şi hrănindu-te cu discursul paralel.
Comuna din coasta Iașului are PUG din 2014, ceea ce la noi nu există: fără blocuri între case. La buget intră investiții din fonduri proprii: drumuri, gaz și apă. Apoi sunt fondurile europene: opt drumuri comunale și trotuare. La urmă, banii din PNDL: canalizări. Cu câteva sute de mii de lei se fac terenuri de sport și parcuri, arătând că aceste investiții sunt rapide și la îndemână chiar și pentru o comună.
Pentru 2018, Primăria Tomești are planuri mari. Pe lângă proiectele începute anul trecut, a căror bugetare se duce și în 2018, vor fi începute altele. „La Tomești ne gândim în primul rând la calitatea vieții oamenilor care trăiesc aici. De aceea investim cu prioritate în infrastructură, în parcuri, în terenuri de sport. Din același motiv nu permitem și nu vom permite niciodată construirea de blocuri în apropierea caselor”, spune primarul Ștefan Timofte.
Comuna din coasta Iașului are PUG din 2014, ceea ce la noi nu există: fără blocuri între case. La buget intră investiții din fonduri proprii: drumuri, gaz și apă. Apoi sunt fondurile europene: opt drumuri comunale și trotuare. La urmă, banii din PNDL: canalizări. Cu câteva sute de mii de lei se fac terenuri de sport și parcuri, arătând că aceste investiții sunt rapide și la îndemână chiar și pentru o comună.
Pentru 2018, Primăria Tomești are planuri mari. Pe lângă proiectele începute anul trecut, a căror bugetare se duce și în 2018, vor fi începute altele. „La Tomești ne gândim în primul rând la calitatea vieții oamenilor care trăiesc aici. De aceea investim cu prioritate în infrastructură, în parcuri, în terenuri de sport. Din același motiv nu permitem și nu vom permite niciodată construirea de blocuri în apropierea caselor”, spune primarul Ștefan Timofte.
Secretele din spatele scandalului Oancea: 4.000 mp dați cu scandal în 2010 printr-o sentință a aceleiași judecătoare care acum e asociata imobiliarului Vasile Filip. Acesta a cumpărat drepturile litigioase ale unei comori din Copou: 4.000 mp mai jos de Penitenciar, lângă blocurile Bellevue. Vânzătorul a spus că a semnat de frică și a contestat tranzacția. Titlul s-a eliberat pe seama declarațiilor a doi martori, fără niciun act de proprietate, fără alte dovezi. Judecătoarea Cerasela Cazacu a dat sentința de împroprietărire. Peste 8 ani, Cazacu și Filip sunt asociați la turnul din Oancea, judecătoare urmând să primească 25% din totalul locuințelor, vreo 20 de apartamente.
Arc peste timp. Marile spirite se întâlnesc și la interval de câțiva ani. Așa este și cazul controversatului investitor în imobiliare, Vasile Filip, și al judecătoarei Cerasela Cazacu. Spre exemplu, în februarie 2010, judecătoarea a pronunțat o sentință prin care Filip a devenit stăpân peste 4.000 de metri pătrați în Copou, în apropierea Penitenciarului. Prima paranteză: retrocedare de milioane făcută doar pe baza declarațiilor a doi martori.
Secretele din spatele scandalului Oancea: 4.000 mp dați cu scandal în 2010 printr-o sentință a aceleiași judecătoare care acum e asociata imobiliarului Vasile Filip. Acesta a cumpărat drepturile litigioase ale unei comori din Copou: 4.000 mp mai jos de Penitenciar, lângă blocurile Bellevue. Vânzătorul a spus că a semnat de frică și a contestat tranzacția. Titlul s-a eliberat pe seama declarațiilor a doi martori, fără niciun act de proprietate, fără alte dovezi. Judecătoarea Cerasela Cazacu a dat sentința de împroprietărire. Peste 8 ani, Cazacu și Filip sunt asociați la turnul din Oancea, judecătoare urmând să primească 25% din totalul locuințelor, vreo 20 de apartamente.
Arc peste timp. Marile spirite se întâlnesc și la interval de câțiva ani. Așa este și cazul controversatului investitor în imobiliare, Vasile Filip, și al judecătoarei Cerasela Cazacu. Spre exemplu, în februarie 2010, judecătoarea a pronunțat o sentință prin care Filip a devenit stăpân peste 4.000 de metri pătrați în Copou, în apropierea Penitenciarului. Prima paranteză: retrocedare de milioane făcută doar pe baza declarațiilor a doi martori.
Arhitectul-șef al Iașului vinde cu 100.000 de euro un teren familiei care construise trei blocuri fără autorizație, în cea mai scandaloasă afacere imobiliară din Iași a ultimilor ani. Blocurile din Aurel Vlaicu 49 au fost construite fără autorizație. Poliția Locală a pierdut procesul dintr-un motiv stupefiant: lipsa calității procesuale. De trei ani, primarul Mihai Chirica n-a numit un director general la Poliția Locală. S-au pierdut peste 20 de procese din cauza acestei chichițe procedurale în dosare imobiliare. Colac peste pupăză, Alexandru Mustiață, fostul arhitect-șef, a vândut un teren familiei care construise cele trei blocuri din Aurel Vlaicu. La aceste imobile n-a existat niciodată PUZ și nici autorizație de construcție.
Alexandru Mustiață a venit de nicăieri, a stat un an șef la Urbanism și a plecat din nou în anonimat. Mustiață a picat penibil de două ori concursul de arhitect-șef al Iașului, examenele având loc la București, și apoi și-a cerut transferul la Inspectoratul de Stat în Construcții, altă sinecură călduță.
