Miercuri, 19 09 2018

S-au deschis șampanii la SAJ Iași la ultimul salariu. Asistentele iau peste 7.000 de lei, iar un ambulanțier 5.000-6.000 de lei. Au fost medici care au luat între 15.000 și 17.000 de lei salariu net. De la 1 martie, Guvernul mai promite o majorare, un medic primar pe Ambulanță ajunge la 30.000 de lei brut, la nivel de Franța, Anglia sau Germania. Cea mai săracă țară europeană plătește la același nivel cu bogații Europei, fără să economisească nimic și fără să facă infrastructură.

La Serviciul de Ambulanță se dau în acest moment cele mai mari salarii din țară. Nu e vorba de SAJ Iași, ci de veniturile pe ramură, fixate de Guvernul României. Veniturile sunt uriașe raportate cu orice alt sector bugetar din România, putând fi depășite doar la nivel de top management în sistemul bancar și în industria IT. Să spunem doar că un asistent pe ambulanță a ajuns să ia 7.000 de lei net. Iar din martie, conform Guvernului, mai urmează o mărire.

 

Plângeau de bucurie

Surse autorizate din interiorul SAJ Iași spun că în ziua de salariu din ianuarie s-au auzit chiote. Creșterea este substanțială. „Majorările în sector au fost exponențiale cam de la 1 iulie 2017 și urmează alte creșteri”, afirmă unul din experții SAJ consultați de REPORTER DE IAȘI, care a preferat să-și păstreze anonimatul.

În multe servicii de Ambulanță din țară s-au organizat petreceri ad-hoc în ziua de salariu. Toate așteptările au fost depășite. S-au aduc fursecuri și șampanie, oamenii au plâns de bucurie. Alții au reacționat invers, s-au speriat. „Un medic mi-a spus că îi este frică să bage cardul în bancomat, pentru că nu-i vine să creadă că acest salariu este real și pentru că îi este frică de faptul că minunea nu va dura prea mult”, a povestit o angajată de la SAJ Iași.

 

Rezidentul ia mia de euro/lună

Concret, un șofer pe ambulanță a ajuns în acest moment la 5.200-5.700 de lei, salariu net. Iar de la 1 martie, dacă Guvernul se ține de cuvânt, venitul unui șofer va mai crește cu 20%. „Confirm, au fost salarii la ambulanțieri de 6.000 de lei net. Atenție, aceștia nu sunt simpli șoferi, ci au cursul de specialitate, pot interveni în teren. Se ajunge la acest salariu la cei care depășesc o normă de 160 de ore lucrate pe lună. Unii ajung la 200-220 de ore lunar”, declară expertul consultat de REPORTER DE IAȘI.

Asistentele au luat între 6.000 și 7.000 de lei net, și acestea fiind împărțite în două categorii: principale, cu studii superioare, și asistente cu studii medii.

În Serviciul de Ambulanță, salariul unui medic rezident din anul 1 a ajuns la 3.500 de lei net, la care se mai adaugă 1.000 de lei net pentru câteva gărzi. 4.500 de lei din primul an de muncă. „Noi la Iași nu avem rezidenți”, a precizat expertul.

 

Toți medicii, peste 10.000 de lei

Salariile năucitoare le iau medicii. Sunt trei categorii: primar, specialist și de medicină generală, fără concurs pe specializare. La Iași sunt în total 24 de medici. Un medic primar a câștigat în luna ianuarie între 15.000 și 17.000 de lei sumă netă! „Sunt angajați atât pe contract de gărzi cât și cu contract de muncă normal, cel de bază. Acești bani s-au plătit pe fluturașul pentru luna ianuarie, bani în mână”, precizează sursa REPORTER DE IAȘI.

Un medic specialist a luat în ianuarie între 11.000 și 12.000 de lei net, iar un medic generalist circa 10.000 de lei.

 

Creștere și mai mare din martie

Salariile medicilor de la Ambulanță vor fi și mai mari de la 1 martie. „Se aplică grilele maxime din Legea-cadru a salarizării. Sunt cele mai mari salarii din România”, confirmă expertul consultat de REPORTER. „Vom avea salariu brut de 16.000 de lei, fixat prin lege, la care se adaugă 75% sporul de periculozitate și 15% pentru weekend-uri, vor fi medici care vor avea pe fluturași 30.000 de lei salariu brut lunar. Asta înseamnă 20.000 de lei în mână”, adaugă acesta.

Acesta va fi un salariu de 4.350 de euro pentru un medic de Ambulanță din România. Practic se ajunge aproape de nivelul din Europa Occidentală, unde un medic cu toate gradele, pe același domeniu, poate lua 5.000-5.500 de euro/lună. Dar vorbim de Franța, Germania, Anglia, al căror PIB pe cap de locuitor este de 4-5 ori mai mare decât cel din România.

 

Asistentele se duc în 7.000 de lei lunar

De la 1 martie, o creștere semnificativă a salariului o vor simți și asistentele din Serviciul de Ambulanță, în special cele cu studii superioare, în timp ce șoferii și ambulanțierii vor rămâne pe la 5.000-6.000 de lei, ghinioniștii!

La SAJ Iași lucrează 24 de medici, 210 asistenți și 200 de ambulanțieri, la care se adaugă personalul TESA, ale căror venituri, deși nu sunt foarte mici, nu vor cunoaște creșteri spectaculoase. Un economist gradul 1A nu va lua mai mult decât un ambulanțier, de exemplu.

Este efortul angajaților de la Salvare unul supraomenesc, care să justifice aceste salarii de mii de euro în penultima țară din UE, ca valoare a PIB-ului? „Greul acestei munci cade pe asistente. Sunt femei care au căpătat experiență și rezolvă 80-90% din intervenții. La circa 11.000 de intervenții lunare, sub 5% sunt de competența medicilor, asistentele fac, în general, toată treaba”, afirmă surse autorizate din SAJ Iași.

Directorul Ambulanței Iași, Radu Calistru, un pic jenat: „Guvernul fixează salariile, nu noi”

Ce faci ca să meriți 10.000 de lei/lună, lucrând la stat

 

Directorul SAJ Iași, Radu Calistru, explică oficial ce fac angajații Salvării pentru salariile primite: „Medicii au program legal de şapte ore pe zi, cinci zile pe săptămână, în timp ce asistenţii, ambulanţierii şi operatorii au program de opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Pentru a fi acoperit programul de turnus, se fac ore suplimentare pentru a se asigura permanentizarea asistenţei. Aşa se explică de ce angajaţii sunt nevoiţi în unele cazuri să-şi ia ore suplimenatre, iar medicii să facă gărzi. Şi o gardă în sistemul de urgenţă nu se compară cu una, eventual de sâmbătă noaptea, într-un spital. Şi acolo garda este plătită dublu, pe când la noi este plătită la fel. Într-adevăr, din vara anului trecut lucrurile s-au schimbat şi gărzile sunt mai bine plătite”.

 

Multe urgențe, puține grave

Echipajele medicale ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Iaşi au avut în luna ianuarie 11.439 de solicitări. Aproape 6.000 au fost urgenţe de medicale cod roşu şi galben, alte 2.800 au fost urgenţe de cod verde. 570 au reprezentat transporturi medicale asistate sau neasistate, iar restul au reprezentat cazuri care pot fi încadrate în alte specialităţi.

Chiar dacă procentul solicitărilor pentru urgenţe medicale de cod verde şi galben a scăzut faţă de anul trecut, când era de aproape 70%, în continuare mai bine de jumătate dintre solicitări nu necesită intervenţia imediată a ambulanţei, multe cazuri putând fi rezolvate la medicul de familie sau în alte moduri.

 

Maşini învechite, personal puţin

Parcul auto al SAJ Iaşi are în momentul de faţă 66 de ambulanţe înregistrate, dintre care 86% îndeplinesc normele legale de a fi casate din cauza vechimii, cât şi a numărului mare de kilometri. „De obicei, cinci-şase ambulanţe pe tură sunt defecte şi merg la atelier pentru reparaţii sau întreţinere, ce pot dura şi câteva ore“, precizează Radu Calistru.

Din 2014, Serviciul nu a primit nicio ambulanţă nouă, deşi este pe locul al doilea la nivel naţional, după Bucureşti, la numărul de solicitări.

În ceea ce priveşte angajaţii, aceştia ar trebui să lucreze în ture de 12 ore cu 24 ore pauză, urmată de o tură de 12 ore şi 48 pauză. Acest lucru nu se poate respecta dat fiind numărul mic de angajaţi. La SAJ Iaşi sunt în prezent 24 de medici, deşi ar trebui să fie cel puţin 36, deficit de personal fiind şi în privinţa asistenţilor şi al ambulanţierilor. Dintre cei 24 de medici, lunar cel puţin doi sunt în concediu.

Salariile din România le surclasează chiar și pe cele din Vest

 

Potrivit site-ului glassdoor.co.uk, în Marea Britanie, un medic pe ambulanţă are un salariu lunar de 1.833 de lire sterline, adică 9.600 lei. În schimb, un paramedic la Serviciul de Ambulanţă din Londra are un salariu lunar de 3.583 de lire sterline, adică aproape 18.800 lei.

Potrivit site-ului nationalcareersservice.direct.gov.uk, salariul unui asistent pe ambulanţă porneşte de la 1.270 de lire, adică aproximativ 6.671 lei şi poate ajunge în cazul unui asistent cu experienţă la 1.645 de lire sterline, adică 8.640 lei.

Atenție, acestea sunt salariile de bază, în anunțurile de angajare, la care se adaugă sporuri ca și în România.

În Franţa, conform site-ului tindeed.fr, salariul mediu al unui medic ambulanţier este de 2.053 de euro, adică 9.546 lei, în timp ce salariul net al unui asistent, cu ani de experienţă, este de 1.529 de euro, adică 7.109 lei.

Conform site-ului neuvoo.ca, în Canada, un medic pe ambulanţă are un salariu lunar mediu de 4.965 dolari canadieni, adică 14.897 lei, în timp ce un asistent are un salariu mediu de 4.428 dolari canadieni, adică 13.284 lei, iar un şofer pe ambulanţă ia 2.176 dolari canadieni, adică 6.529 lei.

Țară foarte săracă, bugetari plătiți ca în Germania

România este a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, la diferență mică de Bulgaria. Efortul bugetar pentru plata medicilor la nivelul economiilor avansate din UE este uriaș. Scopul declarat: să nu mai plece medicii din țară.

Problema este că România, în ciuda creșterii economice, nu economisește nimic, ba chiar se și împrumută. Nu se construiesc autostrăzi, nu se fac centuri în jurul orașelor mari și medii, numărul spitalelor reabilitate numără anual cât degetele de la o mână, școlile rurale arată ca acum 100 de ani, iar la țară oamenii se îneacă în glod din noiembrie până în aprilie.

Guvernul PSD-ALDE, condus de facto de Liviu Dragnea a ales să plătească medicii la nivelul Uniunii Europene, deși suntem practic cea mai săracă țară europeană.

Medicii din România vor avea salarii apropiate de ale omologilor din Occident, dar PIB-ul României este de 4-5 ori mai mic. România este pe locul 70 la nivel mondial în privința PIB/cap de locuitor. Practic, din bani mult mai puțini se plătesc salarii ca într-o țară foarte bogată.

 

TOP MONDIAL PIB/CAP DE LOCUITOR (2015)

1. Luxemburg – 101.994 dolari

13. Marea Britanie – 43.902

14. Austria – 43.724

16. Canada – 43.413

18. Germania – 40.952

21. Franța - 37.653

26. Italia – 29.867

29. Spania – 26.823

40. Cehia – 17.570

70. România – 8.956

I-au surclasat pe profesori

În urma ultimelor creşteri salariale, în învăţământul universitar, un profesor universitar are un salariu net între 3.173 lei-6.901 lei. Un conferenţiar universitar are un salariu maxim de 4.348 de lei, iar asistentul universitar ia între 1.978 şi 2.715 lei.

În preuniversitar, un profesor debutant are un salariu net de aproximativ 2.000 de lei, iar un profesor cu 40 de ani de experienţă la catedră şi grad I are între 2.045 lei şi 3.948 lei. Cei care au gradul II au un salariu maxim de 3.324 de lei. Un director de şcoală ia aproximativ 4.800 de lei, iar inspectorul şcolar general ia cel mult 6.100 de lei pe lună.

 

Salariile sunt stabilite de Ministerul Sănătăţii, iar bugetul este tot de minister avizat. Noi nu stabilim salarii.”

Radu Calistru, manager general Ambulanţa Iaşi

S-au deschis șampanii la SAJ Iași la ultimul salariu. Asistentele iau peste 7.000 de lei, iar un ambulanțier 5.000-6.000 de lei. Au fost medici care au luat între 15.000 și 17.000 de lei salariu net. De la 1 martie, Guvernul mai promite o majorare, un medic primar pe Ambulanță ajunge la 30.000 de lei brut, la nivel de Franța, Anglia sau Germania. Cea mai săracă țară europeană plătește la același nivel cu bogații Europei, fără să economisească nimic și fără să facă infrastructură.

La Serviciul de Ambulanță se dau în acest moment cele mai mari salarii din țară. Nu e vorba de SAJ Iași, ci de veniturile pe ramură, fixate de Guvernul României. Veniturile sunt uriașe raportate cu orice alt sector bugetar din România, putând fi depășite doar la nivel de top management în sistemul bancar și în industria IT. Să spunem doar că un asistent pe ambulanță a ajuns să ia 7.000 de lei net. Iar din martie, conform Guvernului, mai urmează o mărire.

 

Plângeau de bucurie

Surse autorizate din interiorul SAJ Iași spun că în ziua de salariu din ianuarie s-au auzit chiote. Creșterea este substanțială. „Majorările în sector au fost exponențiale cam de la 1 iulie 2017 și urmează alte creșteri”, afirmă unul din experții SAJ consultați de REPORTER DE IAȘI, care a preferat să-și păstreze anonimatul.

În multe servicii de Ambulanță din țară s-au organizat petreceri ad-hoc în ziua de salariu. Toate așteptările au fost depășite. S-au aduc fursecuri și șampanie, oamenii au plâns de bucurie. Alții au reacționat invers, s-au speriat. „Un medic mi-a spus că îi este frică să bage cardul în bancomat, pentru că nu-i vine să creadă că acest salariu este real și pentru că îi este frică de faptul că minunea nu va dura prea mult”, a povestit o angajată de la SAJ Iași.

 

Rezidentul ia mia de euro/lună

Concret, un șofer pe ambulanță a ajuns în acest moment la 5.200-5.700 de lei, salariu net. Iar de la 1 martie, dacă Guvernul se ține de cuvânt, venitul unui șofer va mai crește cu 20%. „Confirm, au fost salarii la ambulanțieri de 6.000 de lei net. Atenție, aceștia nu sunt simpli șoferi, ci au cursul de specialitate, pot interveni în teren. Se ajunge la acest salariu la cei care depășesc o normă de 160 de ore lucrate pe lună. Unii ajung la 200-220 de ore lunar”, declară expertul consultat de REPORTER DE IAȘI.

Asistentele au luat între 6.000 și 7.000 de lei net, și acestea fiind împărțite în două categorii: principale, cu studii superioare, și asistente cu studii medii.

În Serviciul de Ambulanță, salariul unui medic rezident din anul 1 a ajuns la 3.500 de lei net, la care se mai adaugă 1.000 de lei net pentru câteva gărzi. 4.500 de lei din primul an de muncă. „Noi la Iași nu avem rezidenți”, a precizat expertul.

 

Toți medicii, peste 10.000 de lei

Salariile năucitoare le iau medicii. Sunt trei categorii: primar, specialist și de medicină generală, fără concurs pe specializare. La Iași sunt în total 24 de medici. Un medic primar a câștigat în luna ianuarie între 15.000 și 17.000 de lei sumă netă! „Sunt angajați atât pe contract de gărzi cât și cu contract de muncă normal, cel de bază. Acești bani s-au plătit pe fluturașul pentru luna ianuarie, bani în mână”, precizează sursa REPORTER DE IAȘI.

Un medic specialist a luat în ianuarie între 11.000 și 12.000 de lei net, iar un medic generalist circa 10.000 de lei.

 

Creștere și mai mare din martie

Salariile medicilor de la Ambulanță vor fi și mai mari de la 1 martie. „Se aplică grilele maxime din Legea-cadru a salarizării. Sunt cele mai mari salarii din România”, confirmă expertul consultat de REPORTER. „Vom avea salariu brut de 16.000 de lei, fixat prin lege, la care se adaugă 75% sporul de periculozitate și 15% pentru weekend-uri, vor fi medici care vor avea pe fluturași 30.000 de lei salariu brut lunar. Asta înseamnă 20.000 de lei în mână”, adaugă acesta.

Acesta va fi un salariu de 4.350 de euro pentru un medic de Ambulanță din România. Practic se ajunge aproape de nivelul din Europa Occidentală, unde un medic cu toate gradele, pe același domeniu, poate lua 5.000-5.500 de euro/lună. Dar vorbim de Franța, Germania, Anglia, al căror PIB pe cap de locuitor este de 4-5 ori mai mare decât cel din România.

 

Asistentele se duc în 7.000 de lei lunar

De la 1 martie, o creștere semnificativă a salariului o vor simți și asistentele din Serviciul de Ambulanță, în special cele cu studii superioare, în timp ce șoferii și ambulanțierii vor rămâne pe la 5.000-6.000 de lei, ghinioniștii!

La SAJ Iași lucrează 24 de medici, 210 asistenți și 200 de ambulanțieri, la care se adaugă personalul TESA, ale căror venituri, deși nu sunt foarte mici, nu vor cunoaște creșteri spectaculoase. Un economist gradul 1A nu va lua mai mult decât un ambulanțier, de exemplu.

Este efortul angajaților de la Salvare unul supraomenesc, care să justifice aceste salarii de mii de euro în penultima țară din UE, ca valoare a PIB-ului? „Greul acestei munci cade pe asistente. Sunt femei care au căpătat experiență și rezolvă 80-90% din intervenții. La circa 11.000 de intervenții lunare, sub 5% sunt de competența medicilor, asistentele fac, în general, toată treaba”, afirmă surse autorizate din SAJ Iași.

Directorul Ambulanței Iași, Radu Calistru, un pic jenat: „Guvernul fixează salariile, nu noi”

Ce faci ca să meriți 10.000 de lei/lună, lucrând la stat

 

Directorul SAJ Iași, Radu Calistru, explică oficial ce fac angajații Salvării pentru salariile primite: „Medicii au program legal de şapte ore pe zi, cinci zile pe săptămână, în timp ce asistenţii, ambulanţierii şi operatorii au program de opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Pentru a fi acoperit programul de turnus, se fac ore suplimentare pentru a se asigura permanentizarea asistenţei. Aşa se explică de ce angajaţii sunt nevoiţi în unele cazuri să-şi ia ore suplimenatre, iar medicii să facă gărzi. Şi o gardă în sistemul de urgenţă nu se compară cu una, eventual de sâmbătă noaptea, într-un spital. Şi acolo garda este plătită dublu, pe când la noi este plătită la fel. Într-adevăr, din vara anului trecut lucrurile s-au schimbat şi gărzile sunt mai bine plătite”.

 

Multe urgențe, puține grave

Echipajele medicale ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Iaşi au avut în luna ianuarie 11.439 de solicitări. Aproape 6.000 au fost urgenţe de medicale cod roşu şi galben, alte 2.800 au fost urgenţe de cod verde. 570 au reprezentat transporturi medicale asistate sau neasistate, iar restul au reprezentat cazuri care pot fi încadrate în alte specialităţi.

Chiar dacă procentul solicitărilor pentru urgenţe medicale de cod verde şi galben a scăzut faţă de anul trecut, când era de aproape 70%, în continuare mai bine de jumătate dintre solicitări nu necesită intervenţia imediată a ambulanţei, multe cazuri putând fi rezolvate la medicul de familie sau în alte moduri.

 

Maşini învechite, personal puţin

Parcul auto al SAJ Iaşi are în momentul de faţă 66 de ambulanţe înregistrate, dintre care 86% îndeplinesc normele legale de a fi casate din cauza vechimii, cât şi a numărului mare de kilometri. „De obicei, cinci-şase ambulanţe pe tură sunt defecte şi merg la atelier pentru reparaţii sau întreţinere, ce pot dura şi câteva ore“, precizează Radu Calistru.

Din 2014, Serviciul nu a primit nicio ambulanţă nouă, deşi este pe locul al doilea la nivel naţional, după Bucureşti, la numărul de solicitări.

În ceea ce priveşte angajaţii, aceştia ar trebui să lucreze în ture de 12 ore cu 24 ore pauză, urmată de o tură de 12 ore şi 48 pauză. Acest lucru nu se poate respecta dat fiind numărul mic de angajaţi. La SAJ Iaşi sunt în prezent 24 de medici, deşi ar trebui să fie cel puţin 36, deficit de personal fiind şi în privinţa asistenţilor şi al ambulanţierilor. Dintre cei 24 de medici, lunar cel puţin doi sunt în concediu.

Salariile din România le surclasează chiar și pe cele din Vest

 

Potrivit site-ului glassdoor.co.uk, în Marea Britanie, un medic pe ambulanţă are un salariu lunar de 1.833 de lire sterline, adică 9.600 lei. În schimb, un paramedic la Serviciul de Ambulanţă din Londra are un salariu lunar de 3.583 de lire sterline, adică aproape 18.800 lei.

Potrivit site-ului nationalcareersservice.direct.gov.uk, salariul unui asistent pe ambulanţă porneşte de la 1.270 de lire, adică aproximativ 6.671 lei şi poate ajunge în cazul unui asistent cu experienţă la 1.645 de lire sterline, adică 8.640 lei.

Atenție, acestea sunt salariile de bază, în anunțurile de angajare, la care se adaugă sporuri ca și în România.

În Franţa, conform site-ului tindeed.fr, salariul mediu al unui medic ambulanţier este de 2.053 de euro, adică 9.546 lei, în timp ce salariul net al unui asistent, cu ani de experienţă, este de 1.529 de euro, adică 7.109 lei.

Conform site-ului neuvoo.ca, în Canada, un medic pe ambulanţă are un salariu lunar mediu de 4.965 dolari canadieni, adică 14.897 lei, în timp ce un asistent are un salariu mediu de 4.428 dolari canadieni, adică 13.284 lei, iar un şofer pe ambulanţă ia 2.176 dolari canadieni, adică 6.529 lei.

Țară foarte săracă, bugetari plătiți ca în Germania

România este a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, la diferență mică de Bulgaria. Efortul bugetar pentru plata medicilor la nivelul economiilor avansate din UE este uriaș. Scopul declarat: să nu mai plece medicii din țară.

Problema este că România, în ciuda creșterii economice, nu economisește nimic, ba chiar se și împrumută. Nu se construiesc autostrăzi, nu se fac centuri în jurul orașelor mari și medii, numărul spitalelor reabilitate numără anual cât degetele de la o mână, școlile rurale arată ca acum 100 de ani, iar la țară oamenii se îneacă în glod din noiembrie până în aprilie.

Guvernul PSD-ALDE, condus de facto de Liviu Dragnea a ales să plătească medicii la nivelul Uniunii Europene, deși suntem practic cea mai săracă țară europeană.

Medicii din România vor avea salarii apropiate de ale omologilor din Occident, dar PIB-ul României este de 4-5 ori mai mic. România este pe locul 70 la nivel mondial în privința PIB/cap de locuitor. Practic, din bani mult mai puțini se plătesc salarii ca într-o țară foarte bogată.

 

TOP MONDIAL PIB/CAP DE LOCUITOR (2015)

1. Luxemburg – 101.994 dolari

13. Marea Britanie – 43.902

14. Austria – 43.724

16. Canada – 43.413

18. Germania – 40.952

21. Franța - 37.653

26. Italia – 29.867

29. Spania – 26.823

40. Cehia – 17.570

70. România – 8.956

I-au surclasat pe profesori

În urma ultimelor creşteri salariale, în învăţământul universitar, un profesor universitar are un salariu net între 3.173 lei-6.901 lei. Un conferenţiar universitar are un salariu maxim de 4.348 de lei, iar asistentul universitar ia între 1.978 şi 2.715 lei.

În preuniversitar, un profesor debutant are un salariu net de aproximativ 2.000 de lei, iar un profesor cu 40 de ani de experienţă la catedră şi grad I are între 2.045 lei şi 3.948 lei. Cei care au gradul II au un salariu maxim de 3.324 de lei. Un director de şcoală ia aproximativ 4.800 de lei, iar inspectorul şcolar general ia cel mult 6.100 de lei pe lună.

 

Salariile sunt stabilite de Ministerul Sănătăţii, iar bugetul este tot de minister avizat. Noi nu stabilim salarii.”

Radu Calistru, manager general Ambulanţa Iaşi

Salariile celor mai mulţi dintre români vor creşte, a afirmat vineri premierul Mihai Tudose, precizând că, în anumite domenii, va exista ‘o echilibrare’, iar ‘excesele’ nu se vor mai regăsi.

‘Nu putem vorbi de Legea salarizării unitare fără să vorbim de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, bineînţeles, repet, ele fiind plătite în continuare de către angajator. Paradigma în care această lege a fost scrisă şi trecută prin Parlament, pe care Guvernul acum este obligat să o aplice ca şi executiv, este o echilibrare şi o justiţie socială, fiindcă în anumite domenii anumite lefuri – care da, vor scădea – au luat-o razna complet. (…) Angajaţi la stat, care aveau lefuri de două, de trei, de patru ori cât preşedintele României’, a declarat Tudose, la România TV.

El a precizat că, datorită măsurilor adoptate, lucrurile se vor aşeza ‘pe o normalitate’.

‘Acolo unde exista normalitate, la cei mai mulţi dintre români, marea majoritate de fapt, salariile vor creşte. O să ajungă până în 2022 la plafonul stabilit prin lege. (…) La unii cresc cu 5% începând cu ianuarie, 4,7%, apoi din martie cu încă 25%, la alţii cresc de la începutul anului cu 25%, în funcţie de categoriile sociale. Important este că la toată lumea va creşte, repet, cu excepţiile stabilite prin lege, (…) unde anumite excese nu se mai regăsesc’, a spus Tudose.

El a dat exemplu şefii de la APIA: ‘Angajaţii de la APIA, şefii erau nemulţumiţi cu 120 de milioane de lei pe lună, în lei vechi (…) Haideţi să rămână un pic nemulţumiţi, să revină cu picioarele pe pământ’.

De asemenea, şeful Executivului a dat asigurări că salariile nu vor scădea ca urmare a trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat.

‘Dacă vorbim despre angajaţii la stat, lucrurile sunt foarte clare. Statul evident că va respecta logica şi spiritul legii. Dacă vorbim de angajatul la privat, acolo este foarte simplu. Legea îi dă posibilitatea ca, păstrând cheltuielile cu angajatul, angajatorul să mărească salariul angajatului. Chiar dacă pentru început, în unele cazuri, este vorba despre sume foarte mici, 2, 3, 10, 15 lei. Cel mai mare câştig (…) îl vor avea pe termen lung, în sensul că va creşte contribuţia la fondul de pensii, la Casa de Asigurări Sociale, şi va beneficia de o pensie cu 10, 15, 20% mai mare’, a arătat Tudose.

Totodată, şeful Guvernului a precizat că în bugetul pentru 2018 ‘lucrurile încep să se echilibreze’.

‘Nu mai există acea gaură fără fund a bugetului de pensii al României care trebuia tot timpul alimentat din alte venituri. (…) Ne-a ajutat foarte mult şi dezvoltarea României, creşterea economiei’, a mai afirmat Tudose.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

 

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

 

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

 

Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

 

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

 

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

 

Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

Deputatul PNL de Iași, Marius Bodea, a prezentat azi în Comisia de Transporturi a Camerei Deputatilor, în care se discută proiectul de buget pe 2018, marile inegalități ale alocării de fonduri pe infrastructură, între sudul țării și Regiunea Nord-Est. La 100 de ani de la Marea Unire, recunoștința guvernanților din București, aparținând coaliției PSD-ALDE, se manifestă prin alocarea celui mai mic buget din țară exact Regiunii Nord-Est.

„Le-am amintit celor prezenţi că, în anii Primului Război Mondial, Moldova a fost “locul rezistenţei până la capăt” a României neocupate, locuitorii regiunii primind în casele lor un număr de refugiați români de 3 ori mai mare decât toata populația regiunii. Regiunea a găsit, însă, puterea de a rezista, deşi nu mai era decât un petec de pâmânt neocupat, bântuit de tifosul răspândit din cauza  supraaglomerării, a lipsurilor pe care moldovenii le-au acceptat alături de ceilalți, poate datorită celorlalți, tifos ce a făcut sute de mii de morţi în regiune. Din suferinţa aceea s-a născut România mare. Cei din Moldova nu au așteptat însă niciodată o recompensă specială pentru acel sacrificiu, nu au cerut nimic mai mult ca alţii. Au vrut echitate și atât”, a spus deputatul liberal.

Marius Bodea a atras atenţia că Regiunea de Nord-Est este tratată cu ignoranţă, de către Guvern, ajungând cea mai săracă regiune a României și, anul acesta, din nou, ajungând cea mai săracă regiune a Uniunii Europene. Deputatul liberal argumentează că acest lucru este din cauza faptului că Guvernul nu a alocat fonduri  pentru infrastructura mare, singurul "miracol" al dezvoltării teritoriale.

“Deși în mod sfidător, Ministrul Transporturilor a lipsit, am prezentat delegației ministerului, graficul  cu alocările pe regiuni de dezvoltare, cu datele din proiectul de buget  propus pentru 2018. Moldova urmează să primească doar  2.32% din bugetul Ministerului Transporturilor pentru investiţii. Este o umilință, nu se poate asa ceva. Aceste grafice spun tot. Am cerut imperativ regândirea alocărilor pe regiuni, în așa fel încât să existe echitate!”, a spus deputatul Bodea.

Totodată, Marius Bodea atrage atenţia că, la 100 de ani de la constituirea României Mari, Ministerul Transporturilor, practic, redesenează granițele unei Românii a infrastructurii mari, a autostrăzilor și drumurilor expres.

“Din lista de investiţii lipseşte Regiunea de Nord-Est care acum 100 de ani a avut ospitalitatea și solidaritatea să susțină toti românii refugiați aflați în nevoi mari atunci. Iar peste ani, constatăm că în realitate moldovenii sunt pedepsiți! Acesta este adevărul la 100 de ani de la acel uriaș sacrificiu, asta celebram noi la anul. Am făcut un apel la guvernanţi să schimbe această uriașă nedreptate. Am făcut apel să echilibreze alocările bugetare, să dea Moldovei fonduri pentru investiții pentru că, vorba cărturarului, "Nasc și la Moldova oameni", a conchis Marius Bodea.

Proiecţia bugetară pe anul viitor a ajuns pe masa comisiilor reunite de buget-finanţe ale Parlamentului.

Votul final asupra documentului este programat în plenul reunit pe 21 decembrie.

Liberalii au depus peste 300 de amendamente, iar principalele domenii vizate sunt educaţia, sănătatea şi administraţia locală.

Alte amendamente ale liberalilor se referă la revenirea accizei la combustibil, la nivelul anterior majorării şi renunţarea la Split TVA.

Şi USR a depus peste 200 de amendamente la proiectul de buget pe anul viitor. Formaţiunea vrea mai mulţi bani pentru investiţii concrete în infrastructură şi mai puţine resurse pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Nu mai puţin de 3.000 de amendamente au depus parlamentarii de la PMP, ei doresc alocarea de resurse suplimentare pentru continuarea lucrărilor la Centura Bucureştiului, dar şi construirea a 1.400 de grădiniţe în principalele localităţi din România.

PSD susţine că proiecţîa pentru 2018 este una echilibrată şi bine construită, se bazează pe o creştere economică de 5,5% şi prevede fonduri mai mari pentru sănătate, educaţie şi agricultură. De o creştere substanţială de peste 40% ar urma să beneficieze şi infrastructura. Cheltuielile de personal cresc cu 11,6 miliarde de lei faţă de anul acesta, pe fondul aplicării legii salarizării, dar şi cheltuielile cu investiţiile vor fi mai mari cu 13 miliarde. (Rador/ FOTO adevarul.ro)

Construcţia bugetară pentru anul viitor se bazează pe o creştere economică de 5,5%, un deficit bugetar de sub 3 procente din Produsul Intern Brut şi o inflatie medie anuală de 3,1%.

Ministrul de finanţe, Ionuţ Mişa, susţine că priorităţile Executivului pentru 2018 sunt sănătatea, educaţia şi investiţiile:

Ionuţ Mişa: În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru majorările salariale care au fost discutate şi promise, potrivit calendarului stabilit prin Legea salarizării unitare şi angajamentul creşterii punctului de pensie cu 10%. Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde de lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetarilor în anul 2018 le înregistrează contribuţiile, cu 10,1%, urmate de TVA, cu 6,8%, accize, 3,3%, impozit pe salarii şi impozit pe venit de 2,3% din Produsul Intern Brut.

Proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2018 vor fi transmise Parlamentului.

Mâine, conducerea Legislativului va stabili calendarul dezbaterii şi aprobării documentelor. (Rador/ FOTO rador.ro)

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri că așteaptă un buget pe 2018 echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică.

„Așteptarea mea este ușor de definit. Aștept un buget echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică și care poate fi executat. Sunt și câteva așteptări foarte concrete. Bunăoară, mi se pare obligatoriu să avem 2% alocat pentru Apărare, de asemenea mi se pare obligatoriu să avem o sumă suficient de mare pentru educație, pentru sănătate, dar sper ca, altfel ca în 2017, să avem în 2018 bani nu doar alocați pentru investiții publice, ci să fie și executate aceste investiții”, a spus șeful statului întrebat ce așteptări are privind construcția bugetului României pe anul viitor.

Klaus Iohannis se află vineri la Bruxelles, unde participă la Summitul Parteneriatului Estic.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Ministrul Educaţiei Naţionale, Liviu Marian Pop, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă susţinută duminică la Iaşi, că pentru anul 2018 învăţământul va avea pregătit cel mai mare buget din ultimii 10 ani.

Aflat la Iaşi pentru a lua parte la întrunirea Consiliului Naţional a Rectorilor (CNR), ministrul Educaţiei a declarat că bugetul pentru educaţie în 2018 va fi cel mai mare din ultimii 10 ani şi că vor fi asigurate toate creşterile salariale promise.

‘Avem un buget maximal, dacă îl pot numi aşa. Cel mai mare buget din ultimii 10 ani. Eu cred că e important şi pe zona universitară să eficientizăm costurile, să asigurăm toate costurile salariale. Aşa cum bine ştiţi, la rectificarea bugetară am alocat o parte din sentinţele judecătoreşti, tot ce înseamnă creştere salarială am acoperit. Rămâne să ne vedem anul viitor cu un buget mult mai consistent şi mult mai eficient folosit. În rest, toate lucrurile punctate de Consiliul Naţional al Rectorilor sunt preluate de MEN, şi alături de ei vom desfăşura toate activităţile în special pe zona universitară’, a declarat presei ministrul Liviu Marian Pop.

Întrebat fiind cu cât va fi mai mare bugetul de anul viitor, acesta a declarat că nu poate da cifre precise, însă a menţionat că depinde foarte mult şi de proiectele europene pe care ministerul le-a depus.

‘Urmează să se semneze contractele de finanţare. Mai avem şi proiectele mari, biblioteca şcolară virtuală, catalogul electronic cu evidenţa elevilor, internet în toate unităţile şcolare. Proiecte care înseamnă încă 100 milioane de euro’, a declarat ministrul Pop.

Conform declaraţiilor sale, în cel mult trei săptămâni ministerul va avea ‘datele clare’ din perspectiva bugetului anului 2018.

Prezent la conferinţă, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), Sorin Cîmpeanu, a declarat că pentru 2018 universităţile solicită o majorare cu 40% a finanţării de bază, şi 50 de procente în plus la investiţii faţă de acest an.

‘Sunt convins că se va respecta angajamentul privind finanţarea Educaţiei. Ca să ajungem la şase la sută din PIB în 2020 se discută de patru creşteri anuale de 11%. Sunt convins că va fi o creştere anuală mai mare de 11% pe Educaţie. Din păcate, în pofida eforturilor Ministerului Cercetării, nu acelaşi lucru se va întâmpla cu bugetul Cercetării. În 2015, bugetul alocat acestui domeniu a fost 0,32 la sută din PIB, a scăzut la 0,29 % în 2016, va scădea la 0,27% anul acesta. În 2018 şi în anii următori ar trebui să ajungă la 1%, dar vedem că pe partea de cercetare bugetul scade. Există opinia în rândul universităţilor că dacă era împreună cu Educaţia, Cercetarea s-ar fi înscris în trendul pozitiv de creştere’, a declarat preşedintele CNR, Sorin Cîmpeanu. (Agerpres/FOTO arhiva antena3)

Pagina 3 din 11

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30

Clipul zilei

Go to top