Salariile celor mai mulţi dintre români vor creşte, a afirmat vineri premierul Mihai Tudose, precizând că, în anumite domenii, va exista ‘o echilibrare’, iar ‘excesele’ nu se vor mai regăsi.

‘Nu putem vorbi de Legea salarizării unitare fără să vorbim de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, bineînţeles, repet, ele fiind plătite în continuare de către angajator. Paradigma în care această lege a fost scrisă şi trecută prin Parlament, pe care Guvernul acum este obligat să o aplice ca şi executiv, este o echilibrare şi o justiţie socială, fiindcă în anumite domenii anumite lefuri – care da, vor scădea – au luat-o razna complet. (…) Angajaţi la stat, care aveau lefuri de două, de trei, de patru ori cât preşedintele României’, a declarat Tudose, la România TV.

El a precizat că, datorită măsurilor adoptate, lucrurile se vor aşeza ‘pe o normalitate’.

‘Acolo unde exista normalitate, la cei mai mulţi dintre români, marea majoritate de fapt, salariile vor creşte. O să ajungă până în 2022 la plafonul stabilit prin lege. (…) La unii cresc cu 5% începând cu ianuarie, 4,7%, apoi din martie cu încă 25%, la alţii cresc de la începutul anului cu 25%, în funcţie de categoriile sociale. Important este că la toată lumea va creşte, repet, cu excepţiile stabilite prin lege, (…) unde anumite excese nu se mai regăsesc’, a spus Tudose.

El a dat exemplu şefii de la APIA: ‘Angajaţii de la APIA, şefii erau nemulţumiţi cu 120 de milioane de lei pe lună, în lei vechi (…) Haideţi să rămână un pic nemulţumiţi, să revină cu picioarele pe pământ’.

De asemenea, şeful Executivului a dat asigurări că salariile nu vor scădea ca urmare a trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat.

‘Dacă vorbim despre angajaţii la stat, lucrurile sunt foarte clare. Statul evident că va respecta logica şi spiritul legii. Dacă vorbim de angajatul la privat, acolo este foarte simplu. Legea îi dă posibilitatea ca, păstrând cheltuielile cu angajatul, angajatorul să mărească salariul angajatului. Chiar dacă pentru început, în unele cazuri, este vorba despre sume foarte mici, 2, 3, 10, 15 lei. Cel mai mare câştig (…) îl vor avea pe termen lung, în sensul că va creşte contribuţia la fondul de pensii, la Casa de Asigurări Sociale, şi va beneficia de o pensie cu 10, 15, 20% mai mare’, a arătat Tudose.

Totodată, şeful Guvernului a precizat că în bugetul pentru 2018 ‘lucrurile încep să se echilibreze’.

‘Nu mai există acea gaură fără fund a bugetului de pensii al României care trebuia tot timpul alimentat din alte venituri. (…) Ne-a ajutat foarte mult şi dezvoltarea României, creşterea economiei’, a mai afirmat Tudose.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

„Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

„Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

„Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

„Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

„Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

„În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

Bucureștiul lui Gabi Firea și-a tras partea leului din bugetul de Transporturi, 900 milioane de euro, iar Brăila premierului Mihai Tudose are alocate 500 milioane de euro, de patru ori mai mult decât toată Regiunea Nord-Est!  Practic, Moldova e scoasă în afara granițelor României. Parlamentarii ieșeni sunt stupefiați și încearcă s-o dreagă în comisii.

Ministerul Transporturilor a anunțat pentru Iași, în 2018, un credit angajament pentru Șoseaua de Centură de două milioane de lei. Suma nu este suficientă nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate. În dreptul creditelor bugetare, suma alocată Iașului este zero, adică bani alocați efectiv Iașul nu are absolut nimic.

Cele două milioane prevăzute pentru Iași este rizibilă comparativ cu sumele alocate pentru Ilfov și București, spre exemplu, care are credite angajament de aproape 3 miliarde de lei pentru centura Bucureștiului.

Toți primesc, numai noi nu

Peste 400 de milioane de lei sunt creditele angajament pentru Centura ocolitoare a Bacăului, pe lângă cele 17 milioane de lei credite bugetare, iar peste 350 milioane de lei sunt creditele angajament pentru Șoseaua de Centură a Timișoarei plus aproape 12 milioane lei creditele bugetare.

Până și Vasluiul are credite bugetare de aproape șase milioane și credite angajament de peste 185 de milioane de lei pentru Șoseaua de Centură a Bârladului.

Într-un top al alocărilor bugetare, Iașul se află pe locul 28, sume mult mai mari primind pentru șosele de centură județe precum Dolj – 150 milioane lei credite bugetare și încă 170 de milioane lei credite angajament, Sibiu – 173 de milioane lei credite bugetare și încă tot atât credite angajament, Giurgiu – 365 milioane lei credite bugetare și încă 167 de milioane lei credite angajament, sau Galați – 333 milioane lei credite bugetare și încă 163 de milioane lei credite angajament.

Pesediștii sunt nemulțumiți

Senatorul PSD Victorel Lupu susțșine că parlamentarii ieșeni au depus amendate la acest proiect de buget și speră ca sumele alocate Iașului să fie crescute.

„Am văzut proiectul de buget și suntem nemulțumiți de alocarea bugetară pentru Iași. Toți parlamentarii PSD am depus amendamente ce vor fi dezbătute săptămâna aceasta în Comisia Buget Finanțe. Pentru autostradă nu s-a stabilit niciun buget. Dar încă sunt discuții și sperăm că ne vom putea impune amendamnetele“, spune Victorel Lupu.

Și deputatul PSD Vasile Axinte susține că sumele alocate pentru județul Iași sunt foarte mici: „Într-adevăr suma este foarte mică. Am depus niște amendamente pentru Șoseaua de Centură. Vom susține în fața Comisiei aceste amendamente și sperăm să reușim să ne impunem punctul de vedere.“

„Dezamăgitor, dar există și rectificări“

Deputatul PSD Camelia Gavrilă susține că suma ar putea crește în urma unor rectificări bugetare.

„Din câte știu eu, încă sunt discuții legate de buget. Orice proiect suportă modificări. Am depus amendamente pentru că noi am considerat Șoseaua de Centură un element extrem de important pentru județul nostru. Suma nu este mare, într-adevăr, ca în cazul altor județe, dar o poziție bugetară este prinsă și se poate începe demersul de proiectare. Este un punct de plecare și suma poate crește în urma unor rectificări bugetare. Ne dorim ca proiectele mari ale Iașului să fie bugetate în primul rând, pentru că la consistență se mai poate umbla. Este, într-adevăr, dezamăgitor când vezi sumele alocate altor județe, dar această sumă trebuie privită ca un început“, zice Camelia Gavrilă.

„Iașul nu contează pentru PSD“

Deputatul PMP Petru Movilă consideră că toate investițiile în zona Iașului nu sunt prioritare pentru guvernarea PSD.

„Este rușinos pentru PSD Iași ce se întâmplă. De la primul tronson făcut de Boc nu s-a mai făcut nimic. Anul trecut erau prinși bani la buget, dar nu au mai ajuns la Iași. La adăpostul voturilor, amendamentele parlamentarilor PSD Iași sunt respinse în bloc. Și eu am depus amendamente și toate au fost respinse. Aceste probleme importante pentru Iași nu contează. E clar că Iașul nu se află pe lista de priorități a celor de la PSD. Singurii bani care vin la Iași vin pe fonduri europene, dar nici aceea nu se știe când, iar pe PNDL lucrurile sunt mult tergiversate și nu s-a semnat niciun contract“, menționează Petru Movilă.

„În Primul Război Mondial populația Moldovei s-a triplat din cauza refugiaților, iar tifosul a făcut sute de mii de victime, tocmai din cauza supraaglomerării. După 100 de ani, moldovenii au vrut echitate, nu o recompensă specială pentru acel sacrificiu. Primim însă doar 2,32% din bugetul Transporturilor la nivel național, este o umilință. Se redesenează granițele României pe marea infrastructură.”

Marius Bodea, deputat PNL

În 2017, ni s-au promis 152 milioane lei și am primit ZERO

În ianuarie, în bugetul național aprobat în Parlament, Iașului i se acordau 152 milioane de lei pentru Centura de trafic ușor, sub formă de credit de angajament la Ministerul Transporturilor. Costul total al Centurii este de 250 milioane de lei, deci în doi ani, aceasta putea fi bugetată complet.

În aprilie, ministrul Transporturilor a recunoscut în scris, răspunzând unei interpelări parlamentare, că finanțarea pentru Centura Iașului a fost tăiată, neexistând fonduri suficiente. În județele-fiefuri ale conducerii PSD, alocările au rămas însă în picioare.

În Teleorman, județul lui Liviu Dragnea, suma creditelor de angajament a fost de 356,566 milioane de lei, la care s-au adăugat sume de credit bugetar de 4,13 milioane de lei. Constanța, județ în care investițiile majore în șosele sunt finalizate, suma prevăzută la credite de angajament a fost de 168 milioane de lei, iar cea de la credite bugetare de 188 milioane de lei.

Suma cea mai mare pentru investiții a fost prinsă la București și Ilfov: 7,1 miliarde de lei Bucureștiul, sumă în mare parte doar promisă, și 201 milioane de lei Ilfovul, tot sumă promisă, nu alocată efectiv.

Deputatul PNL de Iași, Marius Bodea, a prezentat azi în Comisia de Transporturi a Camerei Deputatilor, în care se discută proiectul de buget pe 2018, marile inegalități ale alocării de fonduri pe infrastructură, între sudul țării și Regiunea Nord-Est. La 100 de ani de la Marea Unire, recunoștința guvernanților din București, aparținând coaliției PSD-ALDE, se manifestă prin alocarea celui mai mic buget din țară exact Regiunii Nord-Est.

„Le-am amintit celor prezenţi că, în anii Primului Război Mondial, Moldova a fost “locul rezistenţei până la capăt” a României neocupate, locuitorii regiunii primind în casele lor un număr de refugiați români de 3 ori mai mare decât toata populația regiunii. Regiunea a găsit, însă, puterea de a rezista, deşi nu mai era decât un petec de pâmânt neocupat, bântuit de tifosul răspândit din cauza  supraaglomerării, a lipsurilor pe care moldovenii le-au acceptat alături de ceilalți, poate datorită celorlalți, tifos ce a făcut sute de mii de morţi în regiune. Din suferinţa aceea s-a născut România mare. Cei din Moldova nu au așteptat însă niciodată o recompensă specială pentru acel sacrificiu, nu au cerut nimic mai mult ca alţii. Au vrut echitate și atât”, a spus deputatul liberal.

Marius Bodea a atras atenţia că Regiunea de Nord-Est este tratată cu ignoranţă, de către Guvern, ajungând cea mai săracă regiune a României și, anul acesta, din nou, ajungând cea mai săracă regiune a Uniunii Europene. Deputatul liberal argumentează că acest lucru este din cauza faptului că Guvernul nu a alocat fonduri  pentru infrastructura mare, singurul "miracol" al dezvoltării teritoriale.

“Deși în mod sfidător, Ministrul Transporturilor a lipsit, am prezentat delegației ministerului, graficul  cu alocările pe regiuni de dezvoltare, cu datele din proiectul de buget  propus pentru 2018. Moldova urmează să primească doar  2.32% din bugetul Ministerului Transporturilor pentru investiţii. Este o umilință, nu se poate asa ceva. Aceste grafice spun tot. Am cerut imperativ regândirea alocărilor pe regiuni, în așa fel încât să existe echitate!”, a spus deputatul Bodea.

Totodată, Marius Bodea atrage atenţia că, la 100 de ani de la constituirea României Mari, Ministerul Transporturilor, practic, redesenează granițele unei Românii a infrastructurii mari, a autostrăzilor și drumurilor expres.

“Din lista de investiţii lipseşte Regiunea de Nord-Est care acum 100 de ani a avut ospitalitatea și solidaritatea să susțină toti românii refugiați aflați în nevoi mari atunci. Iar peste ani, constatăm că în realitate moldovenii sunt pedepsiți! Acesta este adevărul la 100 de ani de la acel uriaș sacrificiu, asta celebram noi la anul. Am făcut un apel la guvernanţi să schimbe această uriașă nedreptate. Am făcut apel să echilibreze alocările bugetare, să dea Moldovei fonduri pentru investiții pentru că, vorba cărturarului, "Nasc și la Moldova oameni", a conchis Marius Bodea.

Proiecţia bugetară pe anul viitor a ajuns pe masa comisiilor reunite de buget-finanţe ale Parlamentului.

Votul final asupra documentului este programat în plenul reunit pe 21 decembrie.

Liberalii au depus peste 300 de amendamente, iar principalele domenii vizate sunt educaţia, sănătatea şi administraţia locală.

Alte amendamente ale liberalilor se referă la revenirea accizei la combustibil, la nivelul anterior majorării şi renunţarea la Split TVA.

Şi USR a depus peste 200 de amendamente la proiectul de buget pe anul viitor. Formaţiunea vrea mai mulţi bani pentru investiţii concrete în infrastructură şi mai puţine resurse pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Nu mai puţin de 3.000 de amendamente au depus parlamentarii de la PMP, ei doresc alocarea de resurse suplimentare pentru continuarea lucrărilor la Centura Bucureştiului, dar şi construirea a 1.400 de grădiniţe în principalele localităţi din România.

PSD susţine că proiecţîa pentru 2018 este una echilibrată şi bine construită, se bazează pe o creştere economică de 5,5% şi prevede fonduri mai mari pentru sănătate, educaţie şi agricultură. De o creştere substanţială de peste 40% ar urma să beneficieze şi infrastructura. Cheltuielile de personal cresc cu 11,6 miliarde de lei faţă de anul acesta, pe fondul aplicării legii salarizării, dar şi cheltuielile cu investiţiile vor fi mai mari cu 13 miliarde. (Rador/ FOTO adevarul.ro)

Construcţia bugetară pentru anul viitor se bazează pe o creştere economică de 5,5%, un deficit bugetar de sub 3 procente din Produsul Intern Brut şi o inflatie medie anuală de 3,1%.

Ministrul de finanţe, Ionuţ Mişa, susţine că priorităţile Executivului pentru 2018 sunt sănătatea, educaţia şi investiţiile:

Ionuţ Mişa: În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru majorările salariale care au fost discutate şi promise, potrivit calendarului stabilit prin Legea salarizării unitare şi angajamentul creşterii punctului de pensie cu 10%. Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde de lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetarilor în anul 2018 le înregistrează contribuţiile, cu 10,1%, urmate de TVA, cu 6,8%, accize, 3,3%, impozit pe salarii şi impozit pe venit de 2,3% din Produsul Intern Brut.

Proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2018 vor fi transmise Parlamentului.

Mâine, conducerea Legislativului va stabili calendarul dezbaterii şi aprobării documentelor. (Rador/ FOTO rador.ro)

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri că așteaptă un buget pe 2018 echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică.

„Așteptarea mea este ușor de definit. Aștept un buget echilibrat, sustenabil și care poate fi pus în practică și care poate fi executat. Sunt și câteva așteptări foarte concrete. Bunăoară, mi se pare obligatoriu să avem 2% alocat pentru Apărare, de asemenea mi se pare obligatoriu să avem o sumă suficient de mare pentru educație, pentru sănătate, dar sper ca, altfel ca în 2017, să avem în 2018 bani nu doar alocați pentru investiții publice, ci să fie și executate aceste investiții”, a spus șeful statului întrebat ce așteptări are privind construcția bugetului României pe anul viitor.

Klaus Iohannis se află vineri la Bruxelles, unde participă la Summitul Parteneriatului Estic.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Ministrul Educaţiei Naţionale, Liviu Marian Pop, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă susţinută duminică la Iaşi, că pentru anul 2018 învăţământul va avea pregătit cel mai mare buget din ultimii 10 ani.

Aflat la Iaşi pentru a lua parte la întrunirea Consiliului Naţional a Rectorilor (CNR), ministrul Educaţiei a declarat că bugetul pentru educaţie în 2018 va fi cel mai mare din ultimii 10 ani şi că vor fi asigurate toate creşterile salariale promise.

‘Avem un buget maximal, dacă îl pot numi aşa. Cel mai mare buget din ultimii 10 ani. Eu cred că e important şi pe zona universitară să eficientizăm costurile, să asigurăm toate costurile salariale. Aşa cum bine ştiţi, la rectificarea bugetară am alocat o parte din sentinţele judecătoreşti, tot ce înseamnă creştere salarială am acoperit. Rămâne să ne vedem anul viitor cu un buget mult mai consistent şi mult mai eficient folosit. În rest, toate lucrurile punctate de Consiliul Naţional al Rectorilor sunt preluate de MEN, şi alături de ei vom desfăşura toate activităţile în special pe zona universitară’, a declarat presei ministrul Liviu Marian Pop.

Întrebat fiind cu cât va fi mai mare bugetul de anul viitor, acesta a declarat că nu poate da cifre precise, însă a menţionat că depinde foarte mult şi de proiectele europene pe care ministerul le-a depus.

‘Urmează să se semneze contractele de finanţare. Mai avem şi proiectele mari, biblioteca şcolară virtuală, catalogul electronic cu evidenţa elevilor, internet în toate unităţile şcolare. Proiecte care înseamnă încă 100 milioane de euro’, a declarat ministrul Pop.

Conform declaraţiilor sale, în cel mult trei săptămâni ministerul va avea ‘datele clare’ din perspectiva bugetului anului 2018.

Prezent la conferinţă, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), Sorin Cîmpeanu, a declarat că pentru 2018 universităţile solicită o majorare cu 40% a finanţării de bază, şi 50 de procente în plus la investiţii faţă de acest an.

‘Sunt convins că se va respecta angajamentul privind finanţarea Educaţiei. Ca să ajungem la şase la sută din PIB în 2020 se discută de patru creşteri anuale de 11%. Sunt convins că va fi o creştere anuală mai mare de 11% pe Educaţie. Din păcate, în pofida eforturilor Ministerului Cercetării, nu acelaşi lucru se va întâmpla cu bugetul Cercetării. În 2015, bugetul alocat acestui domeniu a fost 0,32 la sută din PIB, a scăzut la 0,29 % în 2016, va scădea la 0,27% anul acesta. În 2018 şi în anii următori ar trebui să ajungă la 1%, dar vedem că pe partea de cercetare bugetul scade. Există opinia în rândul universităţilor că dacă era împreună cu Educaţia, Cercetarea s-ar fi înscris în trendul pozitiv de creştere’, a declarat preşedintele CNR, Sorin Cîmpeanu. (Agerpres/FOTO arhiva antena3)

A doua rectificare bugetară din 2018 are loc luna aceasta. Ministerele Muncii, Afacerilor Interne, Transporturilor, Sănătății, Justiției și Educației vor primi bani în plus.

Diminuări ale fondurilor se vor înregistra la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Culturii și Ministerul Mediului, informează MFP, printr-un comunicat citat de Agerpres.

"Ministerul Finanțelor Publice anunță că rectificarea bugetară finalizată în luna noiembrie a acestui an este una pozitivă, are la bază consultări premergătoare cu toate ministerele și s-a realizat cu încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creșteri economice de 6,1% față de 5,6% cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare și de 5,2%, estimare avută în vedere la elaborarea bugetului pe anul 2017. Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la 837,2 miliarde de lei la 842,5 miliarde de lei", se menționează în comunicat.

Conform sursei citate, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 280,2 milioane de lei.

"Bugetele componente ale bugetului general consolidat au înregistrat majorări ale veniturilor (spre exemplu: bugetele asigurărilor sociale +325,0 milioane lei, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate +269,7 milioane lei, bugetele locale +1.020,8 milioane lei), iar alte bugete diminuări ale veniturilor (spre exemplu: bugetul de stat—655,5 milioane lei)", se precizează în comunicat.

De asemenea, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 503,8 milioane lei.

Reprezentanții MFP precizează că s-au asigurat fonduri suplimentare la bugetele locale, 611,9 milioane lei, pentru plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unitățile de învățământ preuniversitar de stat (+550 de milioane de lei), finanțarea sistemului de protecție a copilului (+ 61 milioane lei), finanțarea învățământului particular sau confesional acreditat (0,9 milioane de lei).

Potrivit MFP, Ministerul Muncii și Justiției Sociale va primi în plus 630,9 milioane de lei per sold. S-au asigurat suplimentar 537 de milioane de lei pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap, alocațiilor de stat pentru copii, a indemnizațiilor pentru creșterea copilului și a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate aferente indemnizațiilor și 115,9 milioane de lei pentru majorarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat. Au fost identificate și economii la unele naturi de cheltuieli și prin urmare s-au redus 22 milioane lei.

La Ministerul Afacerilor Interne va fi un plus de 363,5 milioane de lei per sold. S-a asigurat suplimentar suma de 400 de milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat cuvenite cadrelor militare trecute în rezervă și polițiștilor cărora le-au încetat raporturile de serviciu în anul 2017, precum și pentru plata diferențelor rezultate în urma recalculării drepturilor de pensii și s-a redus suma de 36,5 milioane lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli.

De asemenea, la Ministerul Transporturilor va fi un plus de 293,9 milioane de lei per sold (s-a asigurat suplimentar suma de 345,6 milioane lei pentru asigurarea cofinanțării naționale și a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente perioadei 2014-2020 și s-a redus suma de 51,7 milioane de lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli), iar la Ministerul Sănătății de 281 milioane de lei per sold (s-a asigurat suplimentar suma de 287,2 milioane de lei, în principal, pentru acțiunile și programele de sănătate, pentru plata salariilor medicilor rezidenți, personalului medical din structurile de primiri urgențe, precum și pentru majorarea transferurilor către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și s-a redus suma de 6,2 milioane de lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli).

Plusul per sold la Ministerul Justiției este de 232,1 milioane de lei. Astfel, s-a asigurat suplimentar suma de 240,2 milioane lei pentru achitarea tranșelor aferente anului 2017 pentru hotărârile judecătorești care au ca obiect drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției și s-a redus suma de 8,1 milioane lei aferenta economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli.

Și la Ministerul Educației Naționale va fi la rectificare un plus de 30 milioane de lei per sold. S-au asigurat 50 de milioane de lei pentru plata hotărârilor judecătorești având ca obiect drepturi salariale pentru personalul din instituțiile de învățământ universitar de stat și s-a redus suma de 20 de milioane de lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli.

Totodată, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate va fi majorat cu 269,7 milioane lei, pentru servicii medicale și medicamente, iar Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat cu 323 milioane lei pentru asigurarea necesarului pentru plata pensiilor de asigurări sociale.

Rectificarea din noiembrie prevede diminuări la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-78,5 milioane lei), Ministerul Finanțelor Publice (-51,9 milioane lei), Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene (-43,7 milioane lei per sold, dar s-a alocat suplimentar 71,5 milioane lei pentru PNDL), Ministerul Culturii și Identității Naționale (-27,8 milioane lei), Ministerul Mediului (-27,4 milioane lei), având în vedere, în principal, gradul de execuție a cheltuielilor.

În cărţi pentru preluarea conducerii trupei au fost patru membri sau foşti membri n Până la urmă, trupa are un regizor, dar acesta se află în conflict cu un alt membru care dorea postul n Tabăra „contra” reproşează faptul că alesul ar fi un apropiat al lui Gabriel Harabagiu, fost director al Casei de Cultură a Studenţilor n S-a ajuns la stadiul trimiterii de scrisori la Ministerul Tineretului şi Sporturilor, cel care are în subordine instituţia.

La finalul lunii septembrie, fondatorul, imaginea şi conducătorul trupei studenţeşti a Teatrului Ludic, regizorul Aurel Luca, a murit. A lăsat în urmă cea mai apreciată trupă de teatru studenţesc din ţară şi peste 500 de premii în vitrina Casei de Cultură a Studenţilor. Şi a mai lăsat ceva: marea problemă a înlocuitorului. Cele mai recente veşti dinspre Teatrul Ludic nu sunt încurajatoare: acolo „se ascut cuţitele” pentru un conflict, în vreme ce actorii ţipă să se facă linişte.

Trupă serioasă, căutăm regizor

Patru nume au fost vehiculate pentru a prelua conducerea trupei din scaunul de regizor: „A fost vorba Ionuţ Nacu, Radu Mihoc, s-a mai discutat despre Bogdan Marian Burlăcianu – Bobo de la Fără Zahăr, dar şi despre un alt membru mai vechi, Florin Ciocănaru”, explică unul dintre actorii trupei.

Bobo fusese actor la Ludic între 1999 şi 2004, Ionuţ Nacu era printre cei mai vechi membri – are 19 ani în trupă, Florin Ciocănaru – 16, iar Radu Mihoc – 12. Alegerea regizorului, spun actorii, a făcut-o, până la urmă, conducerea Casei de Cultură a Studenţilor, în baza unei singur criteriu: vechimea. Astfel, a fost ales Ionuţ Nacu. Actor, regizor tehnic al pieselor, apropiat al lui Aurel Luca. „Şi apropiat al viceprimarului Gabriel Harabagiu, care a fost director aici”, mai spun actorii, sugerând un alt posibil criteriu pentru alegere. Ulterior, a început scandalul.

A fi sau a nu fi urmaşul regretatului Aurel Luca? Nacu (stânga) şi Mihoc (dreapta) sunt epigonii regizorului-fondator

Nacu, contestat de Mihoc

După ce a fost anunţat numele lui Ionuţ Nacu drept succesor al regizorului Aurel Luca, trupa s-a scindat în două tabere: una pro Radu Mihoc, alt actor şi regizor ca pregătire, şi pro Ionuţ Nacu, actor şi inginer absolvent de Electrotehnică. „S-a ajuns la acuzaţii că Ionuţ Nacu nu are pregătirea necesară pentru a fi regizorul teatrului şi că Radu Mihoc ar avea-o, fiind absolvent de regie, la Universitatea de Arte George Enescu. Ceea ce au uitat amândoi, însă, este că trupa este studenţească, compusă din amatori. Şi că nu este un criteriu dacă ai făcut sau nu regie”, explică una dintre actriţele Ludicului.

S-a ajuns atât de departe încât la Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a fost trimisă o scrisoare de protest împotriva numirii lui Ionuţ Nacu, document în care se vorbeşte despre faptul că unicul criteriu al alegerii a fost vechimea în trupă, fiind neglijată pregătirea. Până acum, MTS nu a reacţionat, iar Radu Mihoc nu mai vrea să discute subiectul. „Este un subiect încheiat pentru mine, nu mai am ce comentarii să mai fac”, a explicat Mihoc.

Miza: postul se transformă în unul de funcţionar

Care este miza scandalului, în afară de faima de a fi conducătorul unei trupe studenţeşti cunoscute? Faptul că, în câteva luni, postul de regizor al Trupei Ludic va fi transformat în post de referent al Casei de Cultură a Studenţilor. Cu alte cuvinte, regizorul trupei va fi remunerat de stat, direct. În trecut, regizorul nu era plătit de Casă, deşi trupa aparţine instituţiei. Toţi membrii ei erau consideraţi amatori. „Am auzit zvonuri cu privire la transformarea postului în referent, dar, din ce ştiu, nu s-a făcut această schimbare până acum”, a spus Mihoc.

Prima propunere: soția lui Nacu

Directorul Casei de Cultură a Studenților, Bogdan Crucianu, spune că noul regizor ar fi fost ales și cu acordul familiei lui Aurel Luca. „A fost o întâlnire cu membrii familiei regizorului și cu cei care au activat în Teatrul Ludic. I-am rugat să vină cu o propunere ca cineva să preia interimar postul de regizor. Fata domnului Luca, Natalie, a spus că tatăl său ar fi spus că Vera Pântea, soția lui Ionuț Nacu, ar putea conduce trupa. Am luat numele în considerare, dar la o a doua întâlnire a fost propus Ionuț Nacu, ca fiind cel mai vechi acolo și un apropiat al regizorului Luca. A fost singurul criteriu aplicat, nu cunosc o apropiere dintre Nacu și Harabagiu. Faptul că Ionuț Nacu nu ar avea studii de regie este adevărat, dar să nu uităm că este un teatru amator, nu unul profesionist", a explicat Bogdan Crucianu.
Ionuț Nacu a fost zgârcit în declarații. A spus că nu știe nimic de vreo contestare a preluării postului de regizor.

Naum, un creator de actori

Situaţie identică

Teatrul Studenţesc Podul, de la Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti, l-a avut regizor, între 1970 şi 2013, pe Cătălin Naum. A fost cel care a educat mai multe generaţii de actori la acest teatru, printre care Adrian Titieni, Dragoş Bucur, Dan Bordeianu, Gheorghe Visu, Claudiu Bleonţ, Oana Pelea, Ilinca Goia, Mihai Călin sau Bogdan Dumitrache.

Naum a fost o legendă a teatrului şi, în perioada în care a condus trupa de amatori, aceştia au câştigat numeroase premii la festivaluri. „După moartea sa, produsă în 2013, trupa nu a mai fost la fel. Spectacolele au slăbit, sunt din ce în ce mai puţin prezenţi la festivaluri, nu au mai luat premii. Asta simţim că se va întâmpla şi aici”, spun actorii Teatrului Ludic. Sunt în aceeaşi situaţie: şi-au pierdut regizorul-lider.

Sală cu numele lui Aurel Luca

Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi va denumi sala de spectacole după numele regizorului Teatrului Ludic. La ceremonia programată vineri, 3 noiembrie, vor participa toţi foştii şi actualii componenţi ai trupei.

Un teatru de 40 de ani

În 2018, Teatrul Ludic din Iaşi va împlini 40 de ani de activitate: a fost creat de Aurel Luca în 1978. Regizorul a înfiinţat prima trupă în cadrul Facultăţii de Filosofie, în 1973 - Eidos, care a funcţionat 4 ani, cu performanţe notabile în cadrul festivalurilor de artă studenţească. În anul 1978, a creat o nouă formaţie de teatru în cadrul Casei de Cultură a Studenţilor, numită Vorba. Denumirea, considerată provocatoare, nu a rezistat decât un an: în 1979, numele a fost schimbat în Teatrul Ludic. Din 1993, trupa este membră a Asociaţiei Mondiale de Teatru Amator. Componenţii săi sunt actori amatori, având cu totul alte calificări sau fiind studenţi.