A doua rectificare bugetară din 2018 are loc luna aceasta. Ministerele Muncii, Afacerilor Interne, Transporturilor, Sănătății, Justiției și Educației vor primi bani în plus.

Diminuări ale fondurilor se vor înregistra la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Culturii și Ministerul Mediului, informează MFP, printr-un comunicat citat de Agerpres.

"Ministerul Finanțelor Publice anunță că rectificarea bugetară finalizată în luna noiembrie a acestui an este una pozitivă, are la bază consultări premergătoare cu toate ministerele și s-a realizat cu încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creșteri economice de 6,1% față de 5,6% cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare și de 5,2%, estimare avută în vedere la elaborarea bugetului pe anul 2017. Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la 837,2 miliarde de lei la 842,5 miliarde de lei", se menționează în comunicat.

Conform sursei citate, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 280,2 milioane de lei.

"Bugetele componente ale bugetului general consolidat au înregistrat majorări ale veniturilor (spre exemplu: bugetele asigurărilor sociale +325,0 milioane lei, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate +269,7 milioane lei, bugetele locale +1.020,8 milioane lei), iar alte bugete diminuări ale veniturilor (spre exemplu: bugetul de stat—655,5 milioane lei)", se precizează în comunicat.

De asemenea, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 503,8 milioane lei.

Reprezentanții MFP precizează că s-au asigurat fonduri suplimentare la bugetele locale, 611,9 milioane lei, pentru plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unitățile de învățământ preuniversitar de stat (+550 de milioane de lei), finanțarea sistemului de protecție a copilului (+ 61 milioane lei), finanțarea învățământului particular sau confesional acreditat (0,9 milioane de lei).

Potrivit MFP, Ministerul Muncii și Justiției Sociale va primi în plus 630,9 milioane de lei per sold. S-au asigurat suplimentar 537 de milioane de lei pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap, alocațiilor de stat pentru copii, a indemnizațiilor pentru creșterea copilului și a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate aferente indemnizațiilor și 115,9 milioane de lei pentru majorarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat. Au fost identificate și economii la unele naturi de cheltuieli și prin urmare s-au redus 22 milioane lei.

La Ministerul Afacerilor Interne va fi un plus de 363,5 milioane de lei per sold. S-a asigurat suplimentar suma de 400 de milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat cuvenite cadrelor militare trecute în rezervă și polițiștilor cărora le-au încetat raporturile de serviciu în anul 2017, precum și pentru plata diferențelor rezultate în urma recalculării drepturilor de pensii și s-a redus suma de 36,5 milioane lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli.

De asemenea, la Ministerul Transporturilor va fi un plus de 293,9 milioane de lei per sold (s-a asigurat suplimentar suma de 345,6 milioane lei pentru asigurarea cofinanțării naționale și a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente perioadei 2014-2020 și s-a redus suma de 51,7 milioane de lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli), iar la Ministerul Sănătății de 281 milioane de lei per sold (s-a asigurat suplimentar suma de 287,2 milioane de lei, în principal, pentru acțiunile și programele de sănătate, pentru plata salariilor medicilor rezidenți, personalului medical din structurile de primiri urgențe, precum și pentru majorarea transferurilor către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și s-a redus suma de 6,2 milioane de lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli).

Plusul per sold la Ministerul Justiției este de 232,1 milioane de lei. Astfel, s-a asigurat suplimentar suma de 240,2 milioane lei pentru achitarea tranșelor aferente anului 2017 pentru hotărârile judecătorești care au ca obiect drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției și s-a redus suma de 8,1 milioane lei aferenta economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli.

Și la Ministerul Educației Naționale va fi la rectificare un plus de 30 milioane de lei per sold. S-au asigurat 50 de milioane de lei pentru plata hotărârilor judecătorești având ca obiect drepturi salariale pentru personalul din instituțiile de învățământ universitar de stat și s-a redus suma de 20 de milioane de lei aferentă economiilor înregistrate la unele naturi de cheltuieli.

Totodată, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate va fi majorat cu 269,7 milioane lei, pentru servicii medicale și medicamente, iar Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat cu 323 milioane lei pentru asigurarea necesarului pentru plata pensiilor de asigurări sociale.

Rectificarea din noiembrie prevede diminuări la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-78,5 milioane lei), Ministerul Finanțelor Publice (-51,9 milioane lei), Ministerul Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene (-43,7 milioane lei per sold, dar s-a alocat suplimentar 71,5 milioane lei pentru PNDL), Ministerul Culturii și Identității Naționale (-27,8 milioane lei), Ministerul Mediului (-27,4 milioane lei), având în vedere, în principal, gradul de execuție a cheltuielilor.

În cărţi pentru preluarea conducerii trupei au fost patru membri sau foşti membri n Până la urmă, trupa are un regizor, dar acesta se află în conflict cu un alt membru care dorea postul n Tabăra „contra” reproşează faptul că alesul ar fi un apropiat al lui Gabriel Harabagiu, fost director al Casei de Cultură a Studenţilor n S-a ajuns la stadiul trimiterii de scrisori la Ministerul Tineretului şi Sporturilor, cel care are în subordine instituţia.

La finalul lunii septembrie, fondatorul, imaginea şi conducătorul trupei studenţeşti a Teatrului Ludic, regizorul Aurel Luca, a murit. A lăsat în urmă cea mai apreciată trupă de teatru studenţesc din ţară şi peste 500 de premii în vitrina Casei de Cultură a Studenţilor. Şi a mai lăsat ceva: marea problemă a înlocuitorului. Cele mai recente veşti dinspre Teatrul Ludic nu sunt încurajatoare: acolo „se ascut cuţitele” pentru un conflict, în vreme ce actorii ţipă să se facă linişte.

Trupă serioasă, căutăm regizor

Patru nume au fost vehiculate pentru a prelua conducerea trupei din scaunul de regizor: „A fost vorba Ionuţ Nacu, Radu Mihoc, s-a mai discutat despre Bogdan Marian Burlăcianu – Bobo de la Fără Zahăr, dar şi despre un alt membru mai vechi, Florin Ciocănaru”, explică unul dintre actorii trupei.

Bobo fusese actor la Ludic între 1999 şi 2004, Ionuţ Nacu era printre cei mai vechi membri – are 19 ani în trupă, Florin Ciocănaru – 16, iar Radu Mihoc – 12. Alegerea regizorului, spun actorii, a făcut-o, până la urmă, conducerea Casei de Cultură a Studenţilor, în baza unei singur criteriu: vechimea. Astfel, a fost ales Ionuţ Nacu. Actor, regizor tehnic al pieselor, apropiat al lui Aurel Luca. „Şi apropiat al viceprimarului Gabriel Harabagiu, care a fost director aici”, mai spun actorii, sugerând un alt posibil criteriu pentru alegere. Ulterior, a început scandalul.

A fi sau a nu fi urmaşul regretatului Aurel Luca? Nacu (stânga) şi Mihoc (dreapta) sunt epigonii regizorului-fondator

Nacu, contestat de Mihoc

După ce a fost anunţat numele lui Ionuţ Nacu drept succesor al regizorului Aurel Luca, trupa s-a scindat în două tabere: una pro Radu Mihoc, alt actor şi regizor ca pregătire, şi pro Ionuţ Nacu, actor şi inginer absolvent de Electrotehnică. „S-a ajuns la acuzaţii că Ionuţ Nacu nu are pregătirea necesară pentru a fi regizorul teatrului şi că Radu Mihoc ar avea-o, fiind absolvent de regie, la Universitatea de Arte George Enescu. Ceea ce au uitat amândoi, însă, este că trupa este studenţească, compusă din amatori. Şi că nu este un criteriu dacă ai făcut sau nu regie”, explică una dintre actriţele Ludicului.

S-a ajuns atât de departe încât la Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a fost trimisă o scrisoare de protest împotriva numirii lui Ionuţ Nacu, document în care se vorbeşte despre faptul că unicul criteriu al alegerii a fost vechimea în trupă, fiind neglijată pregătirea. Până acum, MTS nu a reacţionat, iar Radu Mihoc nu mai vrea să discute subiectul. „Este un subiect încheiat pentru mine, nu mai am ce comentarii să mai fac”, a explicat Mihoc.

Miza: postul se transformă în unul de funcţionar

Care este miza scandalului, în afară de faima de a fi conducătorul unei trupe studenţeşti cunoscute? Faptul că, în câteva luni, postul de regizor al Trupei Ludic va fi transformat în post de referent al Casei de Cultură a Studenţilor. Cu alte cuvinte, regizorul trupei va fi remunerat de stat, direct. În trecut, regizorul nu era plătit de Casă, deşi trupa aparţine instituţiei. Toţi membrii ei erau consideraţi amatori. „Am auzit zvonuri cu privire la transformarea postului în referent, dar, din ce ştiu, nu s-a făcut această schimbare până acum”, a spus Mihoc.

Prima propunere: soția lui Nacu

Directorul Casei de Cultură a Studenților, Bogdan Crucianu, spune că noul regizor ar fi fost ales și cu acordul familiei lui Aurel Luca. „A fost o întâlnire cu membrii familiei regizorului și cu cei care au activat în Teatrul Ludic. I-am rugat să vină cu o propunere ca cineva să preia interimar postul de regizor. Fata domnului Luca, Natalie, a spus că tatăl său ar fi spus că Vera Pântea, soția lui Ionuț Nacu, ar putea conduce trupa. Am luat numele în considerare, dar la o a doua întâlnire a fost propus Ionuț Nacu, ca fiind cel mai vechi acolo și un apropiat al regizorului Luca. A fost singurul criteriu aplicat, nu cunosc o apropiere dintre Nacu și Harabagiu. Faptul că Ionuț Nacu nu ar avea studii de regie este adevărat, dar să nu uităm că este un teatru amator, nu unul profesionist", a explicat Bogdan Crucianu.
Ionuț Nacu a fost zgârcit în declarații. A spus că nu știe nimic de vreo contestare a preluării postului de regizor.

Naum, un creator de actori

Situaţie identică

Teatrul Studenţesc Podul, de la Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti, l-a avut regizor, între 1970 şi 2013, pe Cătălin Naum. A fost cel care a educat mai multe generaţii de actori la acest teatru, printre care Adrian Titieni, Dragoş Bucur, Dan Bordeianu, Gheorghe Visu, Claudiu Bleonţ, Oana Pelea, Ilinca Goia, Mihai Călin sau Bogdan Dumitrache.

Naum a fost o legendă a teatrului şi, în perioada în care a condus trupa de amatori, aceştia au câştigat numeroase premii la festivaluri. „După moartea sa, produsă în 2013, trupa nu a mai fost la fel. Spectacolele au slăbit, sunt din ce în ce mai puţin prezenţi la festivaluri, nu au mai luat premii. Asta simţim că se va întâmpla şi aici”, spun actorii Teatrului Ludic. Sunt în aceeaşi situaţie: şi-au pierdut regizorul-lider.

Sală cu numele lui Aurel Luca

Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi va denumi sala de spectacole după numele regizorului Teatrului Ludic. La ceremonia programată vineri, 3 noiembrie, vor participa toţi foştii şi actualii componenţi ai trupei.

Un teatru de 40 de ani

În 2018, Teatrul Ludic din Iaşi va împlini 40 de ani de activitate: a fost creat de Aurel Luca în 1978. Regizorul a înfiinţat prima trupă în cadrul Facultăţii de Filosofie, în 1973 - Eidos, care a funcţionat 4 ani, cu performanţe notabile în cadrul festivalurilor de artă studenţească. În anul 1978, a creat o nouă formaţie de teatru în cadrul Casei de Cultură a Studenţilor, numită Vorba. Denumirea, considerată provocatoare, nu a rezistat decât un an: în 1979, numele a fost schimbat în Teatrul Ludic. Din 1993, trupa este membră a Asociaţiei Mondiale de Teatru Amator. Componenţii săi sunt actori amatori, având cu totul alte calificări sau fiind studenţi.

În cărţi pentru preluarea conducerii trupei au fost patru membri sau foşti membri n Până la urmă, trupa are un regizor, dar acesta se află în conflict cu un alt membru care dorea postul n Tabăra „contra” reproşează faptul că alesul ar fi un apropiat al lui Gabriel Harabagiu, fost director al Casei de Cultură a Studenţilor n S-a ajuns la stadiul trimiterii de scrisori la Ministerul Tineretului şi Sporturilor, cel care are în subordine instituţia.

La finalul lunii septembrie, fondatorul, imaginea şi conducătorul trupei studenţeşti a Teatrului Ludic, regizorul Aurel Luca, a murit. A lăsat în urmă cea mai apreciată trupă de teatru studenţesc din ţară şi peste 500 de premii în vitrina Casei de Cultură a Studenţilor. Şi a mai lăsat ceva: marea problemă a înlocuitorului. Cele mai recente veşti dinspre Teatrul Ludic nu sunt încurajatoare: acolo „se ascut cuţitele” pentru un conflict, în vreme ce actorii ţipă să se facă linişte.

Trupă serioasă, căutăm regizor

Patru nume au fost vehiculate pentru a prelua conducerea trupei din scaunul de regizor: „A fost vorba Ionuţ Nacu, Radu Mihoc, s-a mai discutat despre Bogdan Marian Burlăcianu – Bobo de la Fără Zahăr, dar şi despre un alt membru mai vechi, Florin Ciocănaru”, explică unul dintre actorii trupei.

Bobo fusese actor la Ludic între 1999 şi 2004, Ionuţ Nacu era printre cei mai vechi membri – are 19 ani în trupă, Florin Ciocănaru – 16, iar Radu Mihoc – 12. Alegerea regizorului, spun actorii, a făcut-o, până la urmă, conducerea Casei de Cultură a Studenţilor, în baza unei singur criteriu: vechimea. Astfel, a fost ales Ionuţ Nacu. Actor, regizor tehnic al pieselor, apropiat al lui Aurel Luca. „Şi apropiat al viceprimarului Gabriel Harabagiu, care a fost director aici”, mai spun actorii, sugerând un alt posibil criteriu pentru alegere. Ulterior, a început scandalul.

A fi sau a nu fi urmaşul regretatului Aurel Luca? Nacu (stânga) şi Mihoc (dreapta) sunt epigonii regizorului-fondator

Nacu, contestat de Mihoc

După ce a fost anunţat numele lui Ionuţ Nacu drept succesor al regizorului Aurel Luca, trupa s-a scindat în două tabere: una pro Radu Mihoc, alt actor şi regizor ca pregătire, şi pro Ionuţ Nacu, actor şi inginer absolvent de Electrotehnică. „S-a ajuns la acuzaţii că Ionuţ Nacu nu are pregătirea necesară pentru a fi regizorul teatrului şi că Radu Mihoc ar avea-o, fiind absolvent de regie, la Universitatea de Arte George Enescu. Ceea ce au uitat amândoi, însă, este că trupa este studenţească, compusă din amatori. Şi că nu este un criteriu dacă ai făcut sau nu regie”, explică una dintre actriţele Ludicului.

S-a ajuns atât de departe încât la Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a fost trimisă o scrisoare de protest împotriva numirii lui Ionuţ Nacu, document în care se vorbeşte despre faptul că unicul criteriu al alegerii a fost vechimea în trupă, fiind neglijată pregătirea. Până acum, MTS nu a reacţionat, iar Radu Mihoc nu mai vrea să discute subiectul. „Este un subiect încheiat pentru mine, nu mai am ce comentarii să mai fac”, a explicat Mihoc.

Miza: postul se transformă în unul de funcţionar

Care este miza scandalului, în afară de faima de a fi conducătorul unei trupe studenţeşti cunoscute? Faptul că, în câteva luni, postul de regizor al Trupei Ludic va fi transformat în post de referent al Casei de Cultură a Studenţilor. Cu alte cuvinte, regizorul trupei va fi remunerat de stat, direct. În trecut, regizorul nu era plătit de Casă, deşi trupa aparţine instituţiei. Toţi membrii ei erau consideraţi amatori. „Am auzit zvonuri cu privire la transformarea postului în referent, dar, din ce ştiu, nu s-a făcut această schimbare până acum”, a spus Mihoc.

Prima propunere: soția lui Nacu

Directorul Casei de Cultură a Studenților, Bogdan Crucianu, spune că noul regizor ar fi fost ales și cu acordul familiei lui Aurel Luca. „A fost o întâlnire cu membrii familiei regizorului și cu cei care au activat în Teatrul Ludic. I-am rugat să vină cu o propunere ca cineva să preia interimar postul de regizor. Fata domnului Luca, Natalie, a spus că tatăl său ar fi spus că Vera Pântea, soția lui Ionuț Nacu, ar putea conduce trupa. Am luat numele în considerare, dar la o a doua întâlnire a fost propus Ionuț Nacu, ca fiind cel mai vechi acolo și un apropiat al regizorului Luca. A fost singurul criteriu aplicat, nu cunosc o apropiere dintre Nacu și Harabagiu. Faptul că Ionuț Nacu nu ar avea studii de regie este adevărat, dar să nu uităm că este un teatru amator, nu unul profesionist", a explicat Bogdan Crucianu.
Ionuț Nacu a fost zgârcit în declarații. A spus că nu știe nimic de vreo contestare a preluării postului de regizor.

Naum, un creator de actori

Situaţie identică

Teatrul Studenţesc Podul, de la Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti, l-a avut regizor, între 1970 şi 2013, pe Cătălin Naum. A fost cel care a educat mai multe generaţii de actori la acest teatru, printre care Adrian Titieni, Dragoş Bucur, Dan Bordeianu, Gheorghe Visu, Claudiu Bleonţ, Oana Pelea, Ilinca Goia, Mihai Călin sau Bogdan Dumitrache.

Naum a fost o legendă a teatrului şi, în perioada în care a condus trupa de amatori, aceştia au câştigat numeroase premii la festivaluri. „După moartea sa, produsă în 2013, trupa nu a mai fost la fel. Spectacolele au slăbit, sunt din ce în ce mai puţin prezenţi la festivaluri, nu au mai luat premii. Asta simţim că se va întâmpla şi aici”, spun actorii Teatrului Ludic. Sunt în aceeaşi situaţie: şi-au pierdut regizorul-lider.

Sală cu numele lui Aurel Luca

Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi va denumi sala de spectacole după numele regizorului Teatrului Ludic. La ceremonia programată vineri, 3 noiembrie, vor participa toţi foştii şi actualii componenţi ai trupei.

Un teatru de 40 de ani

În 2018, Teatrul Ludic din Iaşi va împlini 40 de ani de activitate: a fost creat de Aurel Luca în 1978. Regizorul a înfiinţat prima trupă în cadrul Facultăţii de Filosofie, în 1973 - Eidos, care a funcţionat 4 ani, cu performanţe notabile în cadrul festivalurilor de artă studenţească. În anul 1978, a creat o nouă formaţie de teatru în cadrul Casei de Cultură a Studenţilor, numită Vorba. Denumirea, considerată provocatoare, nu a rezistat decât un an: în 1979, numele a fost schimbat în Teatrul Ludic. Din 1993, trupa este membră a Asociaţiei Mondiale de Teatru Amator. Componenţii săi sunt actori amatori, având cu totul alte calificări sau fiind studenţi.

Direcţia de Asistenţă Socială din Vaslui, cel mai mare angajator din judeţ, nu mai are bani pentru salarii. Peste 2.500 de oameni îşi aşteaptă lefurile de o săptămână. Bugetul alocat la începutul anului a fost insuficient, mai ales că la mijlocul verii salariile angajaţilor statului au fost majorate.

2.512 oameni lucrează la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din Vaslui. Mai mult de jumătate sunt asistenţi maternali.

Campania electorală pentru alegerile locale parțiale care vor avea loc pe 5 noiembrie în localități din 13 județe începe astăzi, urmând să se încheie sâmbătă, 4 noiembrie, la ora 7,00.

150 de autocare ambalându-și motoarele și 6.000 de oameni dornici să se urce în ele și să pornească spre Iași, la moaștele Sfintei Parascheva, s-au aliniat luni seara, în centrul Voluntariului. Un nor de motorină arsă și un val de entuziasm s-au întins peste oraș, oferind o imagine greu de descris în cuvinte, scrie recorder.ro.

O decizie privind raporturile PSD- Guvern, dar şi lista remanierilor va fi luată în Comitetul Executiv Naţional al PSD, au anunţat marţi, la unison, premierul Mihai Tudose şi liderul PSD Liviu Dragnea, după o discuție aproape trei ore, la sediul central al PSD. Interesant este un subiect care va fi luat în dezbatere în ședința forului statutar de conducere: „implicarea unor structuri din partid în activitatea Executivului”.

„Am avut o discuţie destul de lămuritoare domnul prim ministru ne-a prezentat câteva măsuri care trebuiesc luate pentru a nu fi probleme în ceea ce înseamnă programul de guvernare şi ceea ce înseamnă Programul de guvernare. Bineînţeles că asta a fost o discuţie nestatutară, Vom discuta aceste lucruri în Comitetul Executiv”, a spus Dragnea, după discuția cu Mihai Tudose. 

Prejudiciu de peste un milion şi jumătate de lei adus statului de către ieşenii care au încercat să păcălească anul trecut, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi (AJPIS). În această categorie, cele mai multe persoane sunt cu ajutor social.

Citiţi şi vă cruciţi: un primar din mediul rural are un salariu de peste 7.000 de lei pe lună. Ca în vorba ţăranului: „Au pus carul înaintea boilor”. Mai mulţi primari din mediul rural au mărit nebuneşte salariile angajaţilor şi au rămas fără bani. Aşteaptă izbăvirea de la Guvern, dar premierul a anunţat că nu-i va ajuta. În aceste condiţii, primarilor nu le mai rămâne decât să pună lacăt.

După ce Guvernul a dat liber la creşterile salariile în administraţie, multe primării din judeţul Iaşi şi-au votat imediat lefuri mai mari, în unele cazuri chiar duble, fără a ţine cont de faptul că bugetul nu le permite să facă asemenea majorări. Dacă luna trecută au mai fost bani pentru a plăti aceste salarii majorate, de luna aceasta sunt deja multe primării din judeţul Iaşi care nu mai au de unde cu ce să achite datoriile curente şi nici de unde să le dea banii angajaţilor. În apărarea lor, edilii spun că le-a permis legea, dar evită să spună că, lacomi, au ales să majoreze lefurile cu plafonul maxim. Alţi primari au socotit şi au majorat cu cât le-a permis bugetul.

Citiţi şi vă cruciţi: un primar din mediul rural are un salariu de peste 7.000 de lei pe lună. Ca în vorba ţăranului: „Au pus carul înaintea boilor”. Mai mulţi primari din mediul rural au mărit nebuneşte salariile angajaţilor şi au rămas fără bani. Aşteaptă izbăvirea de la Guvern, dar premierul a anunţat că nu-i va ajuta. În aceste condiţii, primarilor nu le mai rămâne decât să pună lacăt.

După ce Guvernul a dat liber la creşterile salariile în administraţie, multe primării din judeţul Iaşi şi-au votat imediat lefuri mai mari, în unele cazuri chiar duble, fără a ţine cont de faptul că bugetul nu le permite să facă asemenea majorări. Dacă luna trecută au mai fost bani pentru a plăti aceste salarii majorate, de luna aceasta sunt deja multe primării din judeţul Iaşi care nu mai au de unde cu ce să achite datoriile curente şi nici de unde să le dea banii angajaţilor. În apărarea lor, edilii spun că le-a permis legea, dar evită să spună că, lacomi, au ales să majoreze lefurile cu plafonul maxim. Alţi primari au socotit şi au majorat cu cât le-a permis bugetul.