Luni, 17 12 2018
Cu tot cu norma didactică de la UMF, un doctor de la un spital mare din Iași câștigă până la 5.000 de euro net/lună. Salarii foarte mari iau și medicii din micile orașe: minim 3.000 de euro. La Tecuci, cei 21 de medici de la Spitalul Municipal au câștigat în medie, în luna iulie, aproape 17.000 de lei net. Salarii foarte mari sunt și la Vaslui, Reșița sau Alexandria. În Iași, centru universitar, cadrele medicale își rotunjesc venitul cu norma de la UMF: practic un salariu de 12.000 de lei la spital se dublează prin orele didactice. Costurile la UPU Spiridon și Sf. Maria sunt în schimb mult mai mici, raportat la cazurile rezolvate, decât la Centrele de Permanență, unde medicii de familie câștigă până la 10.000 de lei lunar.


Fix 21 de medici au fost pe statul de plată aferent lunii iulie 2018 la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci. Media netă a lefurilor acestor doctori a fost de 16.902 lei. Adică, echivalentul a 3.600 de euro, bani în mână. Este una dintre cele mai mari valori salariale din sistemul național de sănătate.

Cu tot cu norma didactică de la UMF, un doctor de la un spital mare din Iași câștigă până la 5.000 de euro net/lună. Salarii foarte mari iau și medicii din micile orașe: minim 3.000 de euro. La Tecuci, cei 21 de medici de la Spitalul Municipal au câștigat în medie, în luna iulie, aproape 17.000 de lei net. Salarii foarte mari sunt și la Vaslui, Reșița sau Alexandria. În Iași, centru universitar, cadrele medicale își rotunjesc venitul cu norma de la UMF: practic un salariu de 12.000 de lei la spital se dublează prin orele didactice. Costurile la UPU Spiridon și Sf. Maria sunt în schimb mult mai mici, raportat la cazurile rezolvate, decât la Centrele de Permanență, unde medicii de familie câștigă până la 10.000 de lei lunar.


Fix 21 de medici au fost pe statul de plată aferent lunii iulie 2018 la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci. Media netă a lefurilor acestor doctori a fost de 16.902 lei. Adică, echivalentul a 3.600 de euro, bani în mână. Este una dintre cele mai mari valori salariale din sistemul național de sănătate.

Cea mai mare performanţă din 2017, pe pieţele externe, pentru producătorul ieşean de medicamente Antibiotice a fost înregistrată în Statele Unite ale Americii (SUA), cu produsul Nistatină. Conform unui comunicat al companiei, emis pe baza situaţiilor financiare auditate ale anului financiar trecut, „Volumul exportat a fost cu 50% mai mare decat în anul precedent. Creşterea cotei de piaţă în SUA este un obiectiv strategic al companiei, iar autorizările obţinute în ultimii ani de la utilizatorii finali creează premizele ca Antibiotice să devină principalul furnizor al acestui produs pe piaţa Statelor Unite ale Americii.”

 

Proiectul privind Legea pensiilor este finalizat, dar se va lucra la legislaţia subsecventă, iar în acest moment se fac simulări pe 3 formule de calcul pentru a vedea care este mai avantajoasă, a anunţat, astăzi, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

Ea a precizat că legea din 2009 ‘nu ar fi fost atât de proastă, dar au fost corecţii în Parlament care nu au făcut altceva decât să adâncească inechităţile din sistem’.

Lia Olguţa Vasilescu a participat, astăzi, la reuniunea pentru semestrul I 2018 a Plenului Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.

Potrivit acesteia, pensia minimă din România este 520 lei de anul trecut, iar anul acesta, din iulie, va urca la 640 lei.

Companiile din mediul privat mai pot apela la varianta acordării de bonusuri, în loc de mărire salarială, până la 31 martie 2018, iar, ulterior, aceşti angajatori trebuie să înregistreze în Revisal contractele cu actele adiţionale care să prevadă noul brut, a anunţat, astăzi, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la finalul Consiliului Naţional al CNSLR Frăţia.

Potrivit ministrului Muncii, angajatorii din mediul privat au recunoscut că nu au fost probleme cu transferul contribuţiilor, în sensul că fie nu au scăzut salariile nete, fie au rămas ca în 2017. Ea a precizat, totodată, că reprezentanţii CNSLR Frăţia i-au cerut ‘câteva corecţii legislative şi, în special, este vorba despre Legea 62 pe care toate sindicatele o aşteaptă cu mare nerăbdare’.

Pe de altă parte, ministrul Muncii a dat asigurări că, de la 1 martie 2018, salariile profesorilor vor creşte cu 20%, iar cele ale medicilor şi asistentelor vor urca pe grila din 2022. Membrii organizaţiei sindicale s-au declarat nemulţumiţi de aplicarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 79/2017, referitoare la trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. (Agerpres/FOTO: ziaruldeiasi.ro)

Cel mai mare salt este în Sănătate. Salariile profesorilor au crescut mult mai puțin decât s-a promis. E bine și la Poliția Locală: cu norma de hrană, salariul se apropie de 1.000 de euro. Coșul lunar al unei familii a crescut cu circa 20% în 10 ani, dar inflația în 2018 va mai înghiți din creșterile salariale. Un ieșean a ajuns în medie la 500 de euro net lunar, cu 40-50% mai puțin decât în Cehia, Grecia sau Ungaria, dar PIB-ul pe cap de locuitor în România este de două ori mai mic. Din acest motiv, creșterile s-ar putea să nu fie sustenabile.

Salariul mediu în România aproape s-a dublat în ultimii 10 ani, conforn Institutului Național de Statistică (INS), în timp ce valoarea „coșului lunar” al unei familii cu doi adulți și un copil a crescut cu doar 20%. În 2008, la Iași salariul mediu brut era de 1.709 lei, iar acum este dat de INS la 3.310 lei. Oficial, românii respiră, au mai mulți bani, iar prețurile, chiar dacă au crescut, nu anulează majorările salariale.

Criticile vin însă din partea economiei private, care acuză că majoritatea creșterilor salariale sunt în mediul bugetar, acoperit de stat prin tăierea investițiilor, și că această presiune salarială nu se reflectă în creșterea randamentului economic. Astfel, bula nu va ține prea mult.

REPORTER DE IAȘI a făcut recensământul principalelor creșteri: cele mai mari salarii se dau în Sănătate, sector strategic pentru actualul Guvern, iar în administrație lefurile s-au mărit, de asemenea, consistent. Salariile profesorilor au crescut prea puțin față de cât li s-a promis, dar se așteapta majorarea de 20% din martie.

 

Un șef de clinică ajunge la 3.000 de euro

În urma majorărilor din ianuarie, un şef de clinică de la Spitalul de Copii „Sf. Maria“ are un salariu net, cu tot cu sporuri şi cu gărzi, de peste 12.000 lei. Un medic de la Terapie intensivă sau de la blocul operator are un venit lunar net, cu tot cu sporuri şi cu gărzi de 10.800 – 11.000 lei.

Venituri nete lunare de aproximativ 8.500 – 9.000 lei au şi ceilalţi medici primari. Doar rezidenţii au salarii mult mai mici, ce pot ajunge la cel mult 2.500 lei, cu tot cu gărzi. Un asistent debutant are un salariu, cu tot cu gărzi, de aproximativ 2.200 lei, în timp ce un asistent grad III ia, cu tot cu sporuri şi cu gărzi, 3.700 lei, iar un asistent grad V ajunge la aproape 5.000 lei.

 

Diferență mare față de 2008

Salariile nu au crescut foarte mult de la 1 ianuarie. Practic bonurile de masă au fost incluse în salariu şi s-au mai majorat nişte sporuri. E vorba de 200-300 lei în plus la un asistent şi de 500-600 lei în cazul doctorilor. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă în martie“, ne-a spus un asistent de la unitatea spitalicească cu aluzie la faptul că luna viitoare salariile medicilor şi asistenţilor urmează să fie din nou majorate, cu 20%.

În 2008, un medic primar avea un salariu net de cel mult 2.300 de lei, un asistent medical 1.300 de lei, o infirmieră lua 700 de lei, iar un medic rezident putea ajunge la cel mult 1.500 de lei.

 

Salariile profesorilor, mai mari cu 20%

Potrivit liderului de sindicat al Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi, Laviniu Lăcustă, salariile cadrelor didactice au crescut de la 1 ianuarie 2018 cu 4%. „Un profesor debutant are un salariu mediu net de 1.500 lei, un profesor cu grad didactic II – 1.600 lei, iar un profesor cu cadru didactic I, adică are vechime de cel puţin 10-15 ani – 1.800 lei“, spune Laviniu Lăcustă.

Conform sindicalistului, raportat la anul 2008, salariile cadrelor didactice din preuniversitar au crescut cu aproximativ 20-25%: „În 2008, un profesor debutant avea un salariu mediu de net de aproximativ 1.200 lei.“

Şi profesorii vor beneficia de la 1 martie de o majorare cu 20% a salariilor.

 

Polițist local superior: 3.500 lei

La Poliţia Locală Iaşi, directorul general adjunct are de la 1 ianuarie un salariu net de 7.817 lei, un şef serviciu – 5.846 lei, iar un şef birou – 5.140 lei. Salariul net al unui poliţist local debutant variază între 1.374 lei şi 1.684 lei, în timp ce un poliţist local asistent are între 2.014 lei şi 2.500 lei, unul principal ia între 2.236 lei şi 2.785 lei, în timp ce un poliţist local superior are între 2.769 lei şi 3.442 lei.

În 2008, un poliţist comunitar avea un salariu de 800-900 lei, un şef birou lua aproximativ 1.200 lei, iar un şef serviciu, cel mult 1.600 lei.

 

Primari de comune, peste 1.600 euro

În topul salariilor nete încasate de primarii din comunele ieşene, pe primul loc este edilul din Deleni, Dumitru Prigoreanu, cu 7.641 lei. Pe poziţia a doua este edilul din Moşna, Georgel Popa, cu aproximativ 7.500 de lei. Salarii de aproape 7.000 de lei au şi primarii din Lespezi (Ioan Lazăr), Ruginoasa (Dănuţ Nechifor), Tătăruşi (Costel Iosub) şi Ion Neculce (Gheorghe Văleanu), toţi cu 6.946 lei.

Urmează primarul din Gorban, Dănuţ Rotaru, cu 6.251 lei. Interesant este faptul că doi primari din zona metropolitană - Tomeşti şi Holboca, au salarii mai mici, de 6.113 lei.

Restul primarilor din comunele ieşene încasează lunar între 4.900 şi 5.500 lei. Cele mai mici salarii au primarii din Dolheşti (Gelu Iacob), Drăguşeni (Viorel Ciobotaru), Alexandru Iaon Cuza (Vasile Baciu), Ţuţora (Cristinel Albu) şi Fântânele (Sorin Chelariu) – 4.400 lei.

În anul 2008, salariile primarilor din comunele ieşene erau de cel mult 1.200 lei.

 

Venituri de 14.000 lei în IT

În domeniul IT din Iaşi, salariile nu au suferit mari modificări faţă de anul trecut. Trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat i-a determinat pe primii să majoreze lefurile în aşa fel încât acestea să fie la nivelul anului trecut. „Nu ne permitem să pierdem angajaţi şi de aceea am majorat salariile în aşa fel încât angajatul să nu sufere din cauza acestei treceri. Toată vânzoleala creată de scutirea de impozit în domeniul IT cred că va duce până la urmă la anularea acesteia şi la afectarea firmelor româneşti din domeniu“, spune Dorin Cristea, patronul firmei Romsoft.

În momentul de faţă, un „junior level“ în domeniul IT are un salariu net de aproximativ 3.000 lei. Media salariilor pe piaţa IT din Iaşi este de 8-9.000 lei, dar un angajat cu ani de experienţă poate ajunge la venituri lunare de aproximativ 14.000 lei.

5-6.000 lei, salariul unui inginer în construcţii

Pe piaţa construcţiilor din Iaşi salariile sunt la nivelul anului trecut sau chiar mai mari, iar patronii susţin că angajaţii nu au fost afectaţi de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. „Eu am majorat salariile brute pentru ca angajaţii să nu piardă la net. Mai mult, le-am indexat lefurile cu rata inflaţiei“, zice patronul firmei Terramold Invest, Gabriel Surdu.

În momentul de faţă, un muncitor în construcţii în Iaşi nu are un salariu mai mic de 2.000 lei net, după cum precizează Surdu, iar un inginer în construcţii are un venit lunar de aproape 6.000 lei: „E foarte greu să găseşti oameni în construcţii pentru că mulţi aleg să plece în străinătate. Un inginer bun în construcţii ia undeva în jur de 1.200-1.300 euro.“

 

Salarii şi pensii dublate în 10 ani

Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi, în luna ianuarie a anului 2008, înainte de criză, salariul mediu brut în Iaşi era de 1.709 lei, în timp ce salariul mediu net era de 1.251 lei. În industrie şi construcţii, salariul mediu net era de 930 lei, în timp ce în domeniul serviciilor ajungea la 1.433 lei.

În administraţia publică, salariu mediu brut era de 3.284 lei, iar cel mediu net de 2.365 lei, în timp ce în învăţământ brutul era de 2.368 lei, iar netul de 1.691 lei. În sănătate, salariul mediu brut era de 1.641 lei, iar netul de 1.205 lei. Pensia medie în Iaşi, la finele lui 2007, era de 480 lei.

În Bucureşti, la sfârşitul lui 2007, salariu mediu net era de 1.607 lei, în timp ce în judeţul Cluj – 1.228 lei, iar la nivelul ţării – 1.200 lei.

Brutul a crescut în 10 ani, la unii s-a triplat

 

La sfârşitul anului 2017, salariul mediu brut la nivelul judeţului Iaşi a fost aproape dublu faţă de ianuarie 2008, ajungând la 3.310 lei, în timp ce salariul mediu net a ajuns la 2.380 lei.

În industrie şi construcţii, salariul mediu net a urcat la 1.965 lei, în timp ce în domeniul serviciilor a fost de 2.560 lei. În administraţia publică, salariu mediu brut a crescut la 5.584 lei, iar cel mediu net la 3.952 lei, în timp ce în învăţământ brutul a urcat la 3.468 lei lei, iar netul la 2.462 lei. În sănătate, salariul mediu brut aproape s-a triplat, ajungând la 3.784 lei, iar netul la 2.696 lei. Pensia medie în Iaşi, la finele lui 2017, a ajuns la 1.106 lei.

În Bucureşti, la sfârşitul lui 2017, salariu mediu net aproape s-a dublat faţă de 2007, ajungând la 3.164 lei, în Cluj a crescut de 2,2 ori, ajungând la 2.783 lei, iar la nivelul ţării s-a dublat, fiind de 2.464 lei.

2008: 2.000 de lei coșul lunar de alimente

2018: 2.400 de lei același coș pentru doi adulți și un copil

 

Coșul zilei în anul 2008

Potrivit calculelor făcute de Jurnalul Naţional în 2008, coşul calculat pentru un consum minim lunar în Iaşi ajungea la circa 2.000 lei. În calcul s-a avut în vedere coşul minim de consum lunar pentru „familia de 2,804 persoane“.

Pentru produse alimentare se cheltuiau aproximativ 752,15 lei lunar, la care se adăuga un cost al produselor nealimentare de 420 lei pe lună (tricotaje, confecţii, încălţăminte, medicamente, rechizite şcolare, produse de igienă), 200 de lei cheltuiţi pe „alte produse“, facturi la apă/canal/salubritate – 50 lei/lună; energie electrică – 36,16 lei/lună; energie termică (la două camere) – 250 lei/lună; gaze – 30 lei/lună; abonament radio-tv – 40 lei/lună; telefon – 40 lei/lună; transport – 52,5 lei/lună; servicii medicale – 30 lei/lună; altele – 100 lei/lună. Rezulta un total cheltuieli lunare de 2.000,81 lei.

Coșul zilei în 2018

Respectând componentele şi valoarea coşului minim de consum lunar (CMCL) stabilite în Comisia Naţională de Indexare (CNI), care a funcţionat ca organ consultativ pe lângă Guvernul României în anul 2000, REPORTER DE IAŞI a calculat consumul lunar pentru familia de „aproape trei persoane“, pentru anul 2018, şi a rezultat un cost lunar minim de 2.320 lei.

În condiţiile în care preţurile la produsele alimentare nu s-au modificat foarte mult, a rezultat un cost de 770 lei lunar. La acesta se adaugă cheltuieli cu produse nealimentare de 500 lei, 200 de lei cheltuiţi pe „alte produse“, facturi la apă/canal/salubritate – 70 lei/lună; energie electrică – 80 lei/lună; energie termică (la două camere) –350 lei/lună; gaze – 50 lei/lună; telefon – 50 lei/lună; transport – 200 lei/lună; servicii medicale – 50 lei/lună; altele – 100 lei/lună. Rezultă un total cheltuieli lunare de 2.420 lei.

Cel mai mare salt este în Sănătate. Salariile profesorilor au crescut mult mai puțin decât s-a promis. E bine și la Poliția Locală: cu norma de hrană, salariul se apropie de 1.000 de euro. Coșul lunar al unei familii a crescut cu circa 20% în 10 ani, dar inflația în 2018 va mai înghiți din creșterile salariale. Un ieșean a ajuns în medie la 500 de euro net lunar, cu 40-50% mai puțin decât în Cehia, Grecia sau Ungaria, dar PIB-ul pe cap de locuitor în România este de două ori mai mic. Din acest motiv, creșterile s-ar putea să nu fie sustenabile.

Salariul mediu în România aproape s-a dublat în ultimii 10 ani, conforn Institutului Național de Statistică (INS), în timp ce valoarea „coșului lunar” al unei familii cu doi adulți și un copil a crescut cu doar 20%. În 2008, la Iași salariul mediu brut era de 1.709 lei, iar acum este dat de INS la 3.310 lei. Oficial, românii respiră, au mai mulți bani, iar prețurile, chiar dacă au crescut, nu anulează majorările salariale.

Criticile vin însă din partea economiei private, care acuză că majoritatea creșterilor salariale sunt în mediul bugetar, acoperit de stat prin tăierea investițiilor, și că această presiune salarială nu se reflectă în creșterea randamentului economic. Astfel, bula nu va ține prea mult.

REPORTER DE IAȘI a făcut recensământul principalelor creșteri: cele mai mari salarii se dau în Sănătate, sector strategic pentru actualul Guvern, iar în administrație lefurile s-au mărit, de asemenea, consistent. Salariile profesorilor au crescut prea puțin față de cât li s-a promis, dar se așteapta majorarea de 20% din martie.

 

Un șef de clinică ajunge la 3.000 de euro

În urma majorărilor din ianuarie, un şef de clinică de la Spitalul de Copii „Sf. Maria“ are un salariu net, cu tot cu sporuri şi cu gărzi, de peste 12.000 lei. Un medic de la Terapie intensivă sau de la blocul operator are un venit lunar net, cu tot cu sporuri şi cu gărzi de 10.800 – 11.000 lei.

Venituri nete lunare de aproximativ 8.500 – 9.000 lei au şi ceilalţi medici primari. Doar rezidenţii au salarii mult mai mici, ce pot ajunge la cel mult 2.500 lei, cu tot cu gărzi. Un asistent debutant are un salariu, cu tot cu gărzi, de aproximativ 2.200 lei, în timp ce un asistent grad III ia, cu tot cu sporuri şi cu gărzi, 3.700 lei, iar un asistent grad V ajunge la aproape 5.000 lei.

 

Diferență mare față de 2008

Salariile nu au crescut foarte mult de la 1 ianuarie. Practic bonurile de masă au fost incluse în salariu şi s-au mai majorat nişte sporuri. E vorba de 200-300 lei în plus la un asistent şi de 500-600 lei în cazul doctorilor. Aşteptăm să vedem ce se întâmplă în martie“, ne-a spus un asistent de la unitatea spitalicească cu aluzie la faptul că luna viitoare salariile medicilor şi asistenţilor urmează să fie din nou majorate, cu 20%.

În 2008, un medic primar avea un salariu net de cel mult 2.300 de lei, un asistent medical 1.300 de lei, o infirmieră lua 700 de lei, iar un medic rezident putea ajunge la cel mult 1.500 de lei.

 

Salariile profesorilor, mai mari cu 20%

Potrivit liderului de sindicat al Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi, Laviniu Lăcustă, salariile cadrelor didactice au crescut de la 1 ianuarie 2018 cu 4%. „Un profesor debutant are un salariu mediu net de 1.500 lei, un profesor cu grad didactic II – 1.600 lei, iar un profesor cu cadru didactic I, adică are vechime de cel puţin 10-15 ani – 1.800 lei“, spune Laviniu Lăcustă.

Conform sindicalistului, raportat la anul 2008, salariile cadrelor didactice din preuniversitar au crescut cu aproximativ 20-25%: „În 2008, un profesor debutant avea un salariu mediu de net de aproximativ 1.200 lei.“

Şi profesorii vor beneficia de la 1 martie de o majorare cu 20% a salariilor.

 

Polițist local superior: 3.500 lei

La Poliţia Locală Iaşi, directorul general adjunct are de la 1 ianuarie un salariu net de 7.817 lei, un şef serviciu – 5.846 lei, iar un şef birou – 5.140 lei. Salariul net al unui poliţist local debutant variază între 1.374 lei şi 1.684 lei, în timp ce un poliţist local asistent are între 2.014 lei şi 2.500 lei, unul principal ia între 2.236 lei şi 2.785 lei, în timp ce un poliţist local superior are între 2.769 lei şi 3.442 lei.

În 2008, un poliţist comunitar avea un salariu de 800-900 lei, un şef birou lua aproximativ 1.200 lei, iar un şef serviciu, cel mult 1.600 lei.

 

Primari de comune, peste 1.600 euro

În topul salariilor nete încasate de primarii din comunele ieşene, pe primul loc este edilul din Deleni, Dumitru Prigoreanu, cu 7.641 lei. Pe poziţia a doua este edilul din Moşna, Georgel Popa, cu aproximativ 7.500 de lei. Salarii de aproape 7.000 de lei au şi primarii din Lespezi (Ioan Lazăr), Ruginoasa (Dănuţ Nechifor), Tătăruşi (Costel Iosub) şi Ion Neculce (Gheorghe Văleanu), toţi cu 6.946 lei.

Urmează primarul din Gorban, Dănuţ Rotaru, cu 6.251 lei. Interesant este faptul că doi primari din zona metropolitană - Tomeşti şi Holboca, au salarii mai mici, de 6.113 lei.

Restul primarilor din comunele ieşene încasează lunar între 4.900 şi 5.500 lei. Cele mai mici salarii au primarii din Dolheşti (Gelu Iacob), Drăguşeni (Viorel Ciobotaru), Alexandru Iaon Cuza (Vasile Baciu), Ţuţora (Cristinel Albu) şi Fântânele (Sorin Chelariu) – 4.400 lei.

În anul 2008, salariile primarilor din comunele ieşene erau de cel mult 1.200 lei.

 

Venituri de 14.000 lei în IT

În domeniul IT din Iaşi, salariile nu au suferit mari modificări faţă de anul trecut. Trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat i-a determinat pe primii să majoreze lefurile în aşa fel încât acestea să fie la nivelul anului trecut. „Nu ne permitem să pierdem angajaţi şi de aceea am majorat salariile în aşa fel încât angajatul să nu sufere din cauza acestei treceri. Toată vânzoleala creată de scutirea de impozit în domeniul IT cred că va duce până la urmă la anularea acesteia şi la afectarea firmelor româneşti din domeniu“, spune Dorin Cristea, patronul firmei Romsoft.

În momentul de faţă, un „junior level“ în domeniul IT are un salariu net de aproximativ 3.000 lei. Media salariilor pe piaţa IT din Iaşi este de 8-9.000 lei, dar un angajat cu ani de experienţă poate ajunge la venituri lunare de aproximativ 14.000 lei.

5-6.000 lei, salariul unui inginer în construcţii

Pe piaţa construcţiilor din Iaşi salariile sunt la nivelul anului trecut sau chiar mai mari, iar patronii susţin că angajaţii nu au fost afectaţi de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. „Eu am majorat salariile brute pentru ca angajaţii să nu piardă la net. Mai mult, le-am indexat lefurile cu rata inflaţiei“, zice patronul firmei Terramold Invest, Gabriel Surdu.

În momentul de faţă, un muncitor în construcţii în Iaşi nu are un salariu mai mic de 2.000 lei net, după cum precizează Surdu, iar un inginer în construcţii are un venit lunar de aproape 6.000 lei: „E foarte greu să găseşti oameni în construcţii pentru că mulţi aleg să plece în străinătate. Un inginer bun în construcţii ia undeva în jur de 1.200-1.300 euro.“

 

Salarii şi pensii dublate în 10 ani

Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi, în luna ianuarie a anului 2008, înainte de criză, salariul mediu brut în Iaşi era de 1.709 lei, în timp ce salariul mediu net era de 1.251 lei. În industrie şi construcţii, salariul mediu net era de 930 lei, în timp ce în domeniul serviciilor ajungea la 1.433 lei.

În administraţia publică, salariu mediu brut era de 3.284 lei, iar cel mediu net de 2.365 lei, în timp ce în învăţământ brutul era de 2.368 lei, iar netul de 1.691 lei. În sănătate, salariul mediu brut era de 1.641 lei, iar netul de 1.205 lei. Pensia medie în Iaşi, la finele lui 2007, era de 480 lei.

În Bucureşti, la sfârşitul lui 2007, salariu mediu net era de 1.607 lei, în timp ce în judeţul Cluj – 1.228 lei, iar la nivelul ţării – 1.200 lei.

Brutul a crescut în 10 ani, la unii s-a triplat

 

La sfârşitul anului 2017, salariul mediu brut la nivelul judeţului Iaşi a fost aproape dublu faţă de ianuarie 2008, ajungând la 3.310 lei, în timp ce salariul mediu net a ajuns la 2.380 lei.

În industrie şi construcţii, salariul mediu net a urcat la 1.965 lei, în timp ce în domeniul serviciilor a fost de 2.560 lei. În administraţia publică, salariu mediu brut a crescut la 5.584 lei, iar cel mediu net la 3.952 lei, în timp ce în învăţământ brutul a urcat la 3.468 lei lei, iar netul la 2.462 lei. În sănătate, salariul mediu brut aproape s-a triplat, ajungând la 3.784 lei, iar netul la 2.696 lei. Pensia medie în Iaşi, la finele lui 2017, a ajuns la 1.106 lei.

În Bucureşti, la sfârşitul lui 2017, salariu mediu net aproape s-a dublat faţă de 2007, ajungând la 3.164 lei, în Cluj a crescut de 2,2 ori, ajungând la 2.783 lei, iar la nivelul ţării s-a dublat, fiind de 2.464 lei.

2008: 2.000 de lei coșul lunar de alimente

2018: 2.400 de lei același coș pentru doi adulți și un copil

 

Coșul zilei în anul 2008

Potrivit calculelor făcute de Jurnalul Naţional în 2008, coşul calculat pentru un consum minim lunar în Iaşi ajungea la circa 2.000 lei. În calcul s-a avut în vedere coşul minim de consum lunar pentru „familia de 2,804 persoane“.

Pentru produse alimentare se cheltuiau aproximativ 752,15 lei lunar, la care se adăuga un cost al produselor nealimentare de 420 lei pe lună (tricotaje, confecţii, încălţăminte, medicamente, rechizite şcolare, produse de igienă), 200 de lei cheltuiţi pe „alte produse“, facturi la apă/canal/salubritate – 50 lei/lună; energie electrică – 36,16 lei/lună; energie termică (la două camere) – 250 lei/lună; gaze – 30 lei/lună; abonament radio-tv – 40 lei/lună; telefon – 40 lei/lună; transport – 52,5 lei/lună; servicii medicale – 30 lei/lună; altele – 100 lei/lună. Rezulta un total cheltuieli lunare de 2.000,81 lei.

Coșul zilei în 2018

Respectând componentele şi valoarea coşului minim de consum lunar (CMCL) stabilite în Comisia Naţională de Indexare (CNI), care a funcţionat ca organ consultativ pe lângă Guvernul României în anul 2000, REPORTER DE IAŞI a calculat consumul lunar pentru familia de „aproape trei persoane“, pentru anul 2018, şi a rezultat un cost lunar minim de 2.320 lei.

În condiţiile în care preţurile la produsele alimentare nu s-au modificat foarte mult, a rezultat un cost de 770 lei lunar. La acesta se adaugă cheltuieli cu produse nealimentare de 500 lei, 200 de lei cheltuiţi pe „alte produse“, facturi la apă/canal/salubritate – 70 lei/lună; energie electrică – 80 lei/lună; energie termică (la două camere) –350 lei/lună; gaze – 50 lei/lună; telefon – 50 lei/lună; transport – 200 lei/lună; servicii medicale – 50 lei/lună; altele – 100 lei/lună. Rezultă un total cheltuieli lunare de 2.420 lei.

Salariile celor mai mulţi dintre români vor creşte, a afirmat vineri premierul Mihai Tudose, precizând că, în anumite domenii, va exista ‘o echilibrare’, iar ‘excesele’ nu se vor mai regăsi.

‘Nu putem vorbi de Legea salarizării unitare fără să vorbim de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, bineînţeles, repet, ele fiind plătite în continuare de către angajator. Paradigma în care această lege a fost scrisă şi trecută prin Parlament, pe care Guvernul acum este obligat să o aplice ca şi executiv, este o echilibrare şi o justiţie socială, fiindcă în anumite domenii anumite lefuri – care da, vor scădea – au luat-o razna complet. (…) Angajaţi la stat, care aveau lefuri de două, de trei, de patru ori cât preşedintele României’, a declarat Tudose, la România TV.

El a precizat că, datorită măsurilor adoptate, lucrurile se vor aşeza ‘pe o normalitate’.

‘Acolo unde exista normalitate, la cei mai mulţi dintre români, marea majoritate de fapt, salariile vor creşte. O să ajungă până în 2022 la plafonul stabilit prin lege. (…) La unii cresc cu 5% începând cu ianuarie, 4,7%, apoi din martie cu încă 25%, la alţii cresc de la începutul anului cu 25%, în funcţie de categoriile sociale. Important este că la toată lumea va creşte, repet, cu excepţiile stabilite prin lege, (…) unde anumite excese nu se mai regăsesc’, a spus Tudose.

El a dat exemplu şefii de la APIA: ‘Angajaţii de la APIA, şefii erau nemulţumiţi cu 120 de milioane de lei pe lună, în lei vechi (…) Haideţi să rămână un pic nemulţumiţi, să revină cu picioarele pe pământ’.

De asemenea, şeful Executivului a dat asigurări că salariile nu vor scădea ca urmare a trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat.

‘Dacă vorbim despre angajaţii la stat, lucrurile sunt foarte clare. Statul evident că va respecta logica şi spiritul legii. Dacă vorbim de angajatul la privat, acolo este foarte simplu. Legea îi dă posibilitatea ca, păstrând cheltuielile cu angajatul, angajatorul să mărească salariul angajatului. Chiar dacă pentru început, în unele cazuri, este vorba despre sume foarte mici, 2, 3, 10, 15 lei. Cel mai mare câştig (…) îl vor avea pe termen lung, în sensul că va creşte contribuţia la fondul de pensii, la Casa de Asigurări Sociale, şi va beneficia de o pensie cu 10, 15, 20% mai mare’, a arătat Tudose.

Totodată, şeful Guvernului a precizat că în bugetul pentru 2018 ‘lucrurile încep să se echilibreze’.

‘Nu mai există acea gaură fără fund a bugetului de pensii al României care trebuia tot timpul alimentat din alte venituri. (…) Ne-a ajutat foarte mult şi dezvoltarea României, creşterea economiei’, a mai afirmat Tudose.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Numărul angajatorilor care vor oferi în acest an salariaţilor bonusuri de Crăciun sub formă de tichete/carduri cadou, faţă de variantele clasice de cadouri în obiecte sau produse, este în creştere de trei ori, conform estimărilor companiei Edenred România, cel mai mare emitent de tichete şi carduri preplătite de beneficii extra-salariale.

Compania estimează că şi în 2017 tichetele şi cardurile cadou vor fi varianta preferată de companiile mari şi mijlocii pentru a oferi angajaţilor bonusuri de Sărbători.

Tichetele şi cardurile cadou au ajuns în ultimii ani în topul preferinţelor angajatorilor, dar şi ale angajaţilor, pentru că aduc numeroase avantaje fiscale şi logistice companiilor, asigurându-le în acelaşi timp angajaţilor libertate şi flexibilitate maximă în cheltuire.

‘Tichetele şi cardurile cadou sunt varianta cea mai eficientă de recompensare a angajaţilor şi a partenerilor, pentru că îmbină flexibilitatea primelor în bani şi memorabilitatea cadourilor fizice. Practic, acestea împacă atât nevoia companiilor de eficientizare a bugetelor şi simplificare logistică, cât şi dorinţa angajaţilor de a-şi alege ei înşişi cadourile pe care şi le doresc cu adevărat, din cea mai variată reţea de magazine partenere din ţară’, a afirmat Dana Sîntejudean, director general al companiei Edenred România.

Recentele modificări aduse Codului Fiscal nu au afectat regimul tichetelor cadou, acestea păstrându-şi avantajele fiscale atât pentru companii, cât şi pentru angajaţi.

Acordate cu ocazia unor evenimente importante din an, tichetele cadou sunt scutite de taxe sociale salariale şi patronale, în limita unui plafon maxim de 150 de lei per salariat şi per copil minor şi, începând de anul trecut, au fost exonerate şi de impozitul pe venit aplicat la nivelul angajaţilor.

Tichetele şi cardurile cadou pot fi acordate atât angajaţilor, cât şi copiilor minori ai acestora, de Crăciun, Paşte şi 1 iunie, iar de 8 martie pot fi oferite angajatelor.

Cadrul fiscal permite angajatorilor posibilitatea de a se arăta foarte generoşi cu angajaţii, în cazul în care aceştia sunt părinţi.

‘De exemplu, în cazul unui angajat care are doi copii minori, angajatorul are posibilitatea de a-i oferi tichete cadou în valoare de până la 450 de lei complet scutiţi de taxe sociale şi impozit pe venit, respectiv 150 de lei per beneficiar. Crăciunul este şi o sărbătoare pentru familii, iar cu ajutorul tichetelor cadou angajatorii pot oferi cadouri cu un impact emoţional foarte personal, câştigând loialitatea angajaţilor’, adaugă Dana Sîntejudean.

Tichetele cadou pot fi folosite de asemenea şi pentru protocol, în relaţia cu partenerii de afaceri, persoane fizice sau juridice, fiind deductibile în limita a 2% din profit.

Tichetele cadou folosite în campanii de marketing, studiul pieţei, reclamă şi publicitate sunt deductibile, putând fi încadrate în categoria cheltuielilor efectuate în scopul realizării de venituri.

Pe lângă scutirea de impozite şi taxe salariale, avantajul major al tichetelor şi cardurilor cadou de la Edenred este libertatea de utilizare. Angajaţii care primesc tichete cadou au la dispoziţie cea mai mare reţea, cu peste 60.000 de comercianţi parteneri în toată ţara, din care îşi pot cumpăra orice tip de cadou.

Reţeaua de comercianţi parteneri Edenred include toate marile lanţuri de hypermarket-uri şi supermarket-uri, dar şi brand-uri renumite de fashion şi cosmetice, librării, bijuterii, jucării, IT & electronice, accesorii, decoraţiuni, bricolaj, articole de sport, agenţii de turism. La rândul lor, cardurile cadou de la Edenred pot fi cheltuite în magazine de toate tipurile, în toată ţara.

Edenred este lider pe piaţa tichetelor şi cardurilor preplătite pentru angajaţi, atât în România, cât şi la nivel internaţional. În România, Edenred deserveşte peste 35.000 de companii-client şi un milion de utilizatori pentru tichete şi carduri de masă Ticket Restaurant, tichete cadou, carduri cadou, tichete de creşă, vouchere de vacanţă, tichete sociale, precum şi carduri preplătite pentru cheltuieli de afaceri.

Reţeaua Edenred include 43 de milioane de angajaţi, 750.000 de companii şi organizaţii şi 1,4 milioane de comercianţi parteneri.

În 2016, volumul tranzacţiilor asigurate de Edenred s-a ridicat la aproape 20 miliarde euro, din care 70% au fost derulate prin card, dispozitive mobile sau online.

(Agerpres/FOTO arhivă caon.ro)

Gradul de îndatorare pentru debitorii cu venituri reduse ajunge la 80% dacă dobânda mai crește cu un punct procentual, spun oficiali ai Băncii Naționale.

Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate financiară din BNR, avertizează, din nou, că gradul de îndatorare a debitorilor este în creștere și că există o categorie de debitori care este foarte expusă la creșterea dobânzilor, potrivit Profit.roO treime dintre debitori, cei cu veniturile cele mai reduse, plăteau deja 70% din venitul disponibil pe ratele la credite, iar o creștere de două puncte ale dobânzii, din care jumătate s-a întâmplat deja, duce la o creștere a gradului de îndatorare la 80%. “Gradul de îndatorare a crescut și crește în continuare”, a declarat, joi, Rădulescu într-o conferință de presă organizată de patronatul instituțiilor financiare nebancare.

Oficialul Băncii Naționale se arăta îngrijorat la finele lunii septembrie, când ratele de dobândă de pe piața monetară interbancară au început să crească. susținând că nu vrea să se gândească la ce se va întâmpla când dobânzile vor crește.

Sursa: digi24

Salariile românilor ar trebui să crească odată cu „revoluţia fiscală”, dar efectul va fi nul. Explicaţia e simplă - în majoritatea cazurilor, e vorba despre majorări nesemnificative care ar urma să fie aplicate de anul viitor, doar că inflaţia a luat-o înainte şi a crescut deja. Mâncarea costă cu 3 la sută mai mult faţă de anul trecut. Carnea, ouăle şi untul sunt în topul scumpirilor, care vor continua, spun patronatele din industria alimentară.

Cătălin Bălan, reporter Digi24: În acest moment, un coș de cumpărături care conține carne, produse lactate, fructe sau alte alimente de bază costă aproximativ 65 lei. De luna viitoare, aceleași produse ar putea costa cu 4 lei mai mult, chiar în apropierea sărbătorilor de iarnă.

Şi nu sunt singurele scumpiri. În primele 10 luni, facturile la energia electrică au crescut cu peste 7%, la energia termică cu circa 3%, iar gazele s-au scumpit cu aproape 2%. Toate creșterile de prețuri de anul acesta se văd în inflația anuală care a ajuns la 2,6% în octombrie.

Creşterea tarifelor la energie şi carburanţi, dar şi o depreciere rapidă a leului, înseamnă costuri în plus pentru producători şi transportatori. Și, implicit, preţuri mai mari la raft pentru principalele produse alimentare. Ouăle au ajuns să coste chiar și 1,4 lei bucata, iar prețul untului aproape că s-a dublat şi el.

Sorin Minea, preşedintele Romalimenta:La ora actuală, sunt obligat să măresc preţul pentru a putea să îmi menţin activitatea. Mă aștept la principala majorare de prețuri la începutul anului viitor.

Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL: Consumatorul are două variante: ori umblă la portofel cu 50%, ori se abține 3-4 zile pe săptămână să manânce unt.

Pe lângă unt, carne și ouă vom plăti mai mult şi pentru pâine.

Aurel Popescu, preşedintele ROMPAN: Forța de muncă a crescut. S-au scumpit gazul, energia. O să scumpim categoric.

Pentru finele anului, Banca Națională se așteaptă ca inflația anuală să ajungă la 2,7%, în creștere de la 1,9%, vechea prognoză.

Pagina 1 din 7

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Go to top