Marti, 23 10 2018
Banii, cetăţenia şi distanţa mică aduc o masă de constructori pe o piaţă care îi aşteaptă cu braţele deschise. Un fenomen apărut anul trecut: cetăţeni din Republica Moldova, de pe zona de graniţă cu România, înregistrează firme de construcţii la Iaşi. Ei au găsit aici o piaţă cu venituri de două ori mai mari decât dincolo de Prut. Autorităţile nu cunosc acest fenomen, pentru că cei mai mulţi dintre muncitori au dublă cetăţenie. „Dacă vin la Iaşi, foarte bine. Avem nevoie de forţă de muncă aici”, spun proprietarii de firme din domeniu.

Vin aici pentru bani mai mulţi, pe o piaţă în creştere. Numeroşi constructori din zona de graniţă cu România, din Raionul Ungheni, s-au stabilit temporar la Iaşi şi şi-au deschis firme, de obicei la cabinetele unor avocaţi.

Banii, cetăţenia şi distanţa mică aduc o masă de constructori pe o piaţă care îi aşteaptă cu braţele deschise. Un fenomen apărut anul trecut: cetăţeni din Republica Moldova, de pe zona de graniţă cu România, înregistrează firme de construcţii la Iaşi. Ei au găsit aici o piaţă cu venituri de două ori mai mari decât dincolo de Prut. Autorităţile nu cunosc acest fenomen, pentru că cei mai mulţi dintre muncitori au dublă cetăţenie. „Dacă vin la Iaşi, foarte bine. Avem nevoie de forţă de muncă aici”, spun proprietarii de firme din domeniu.

Vin aici pentru bani mai mulţi, pe o piaţă în creştere. Numeroşi constructori din zona de graniţă cu România, din Raionul Ungheni, s-au stabilit temporar la Iaşi şi şi-au deschis firme, de obicei la cabinetele unor avocaţi.

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, semnalează o problemă pe care mediul economic, domenii de activitate diverse, antreprenorii din România o resimt din ce în ce mai acut, și anume incapacitatea de a identifica în piață resursa umană necesară. De asemenea, doamna deputat subliniază faptul că problema cu care ne confruntăm este cauzată mai ales de fenomenul migrației, întrucât România are posibilitatea și resursele instituționale să își pregătească specialiștii de care are nevoie, dar nu a găsit până acum mijloacele de a-i motiva pe cetățenii săi să muncească și să se realizeze profesional în România.
Ford Motor Co. își propune să reducă aproximativ 10% din forța de muncă la nivel mondial. Reprezentanții companiei vizează reduceri de costuri de 3 miliarde de dolari pentru 2017, un plan menit să îmbunătățească rentabilitatea în 2018, mai ales pentru vânzări auto din SUA. Prețul acțiunilor Ford a suferit în ultimul timp, iar valoarea de piață a companiei a alunecat mult în urma celor de la Tesla Inc. și General Motors Co.

 

Economia românească se îndreaptă către o criză acută pe piaţa forţei de muncă, este concluzia unei analize KeysFin, care notează că numărul salariaţilor şi gradul de profesionalizare a înregistrat o scădere în ultimii ani iar numărul de locuri de muncă vacante a ajuns la aproape 60.000 în 2016.

 

70% din absolvenții de la cele 12 grupuri școlare din Iași nu iau Bacalaureatul și nici nu fac suficientă practică pentru a învăța o meserie. Chiulul e fenomen de masă în aceste licee. 15.000 de absențe s-au adunat la grupurile școlare din Iași în primele două luni din acest semestru. Elevii trec ca gâsca prin apă fiind puși să studieze materii care nu le plac și fac doar 3-4 săptămâni de practică pe an. Agenții economici se plâng că n-au ce angaja: „Am vrea să luăm 30 de absolvenți pe an, dar nu găsim mai mult de 6-7”. Proiectul de sfârșit de an e făcut după doar o săptămână de practică.

 

Şcoala profesională românească nu mai este nici pe departe astăzi ce a fost în trecut. Deşi numărul de anunţuri de angajare pentru sectorul industrial este din ce în ce mai mare, aceste posturi se ocupă foarte greu, deoarece sunt din ce în ce mai puţini meseriaşi.

 

Toată lumea la liceu

O cauză a lipsei acestei forţe de muncă este numărul din ce în ce mai mic de tineri care aleg şcolile profesionale şi liceele tehnologice şi lipsa de interes pentru a învăţa o meserie.

În 1990, existau, potrivit datelor INS, 115.000 de absolvenţi de şcoală profesională. Tinerii erau instruiţi 2-3 zile pe săptămână şi absolveau fără Bacalaureat. De-a lungul anilor, această formă de învăţământ a fost modificată, programa s-a aglomerat, iar orele de practică s-au împuţinat, ajungându-se acum la 3-4 săptămâni pe an de practică.

În 2010, liceele şi şcolile de meserii mai aveau doar 40.000 de elevi.

Dezinteresul pentru învăţământul profesional a culminat în anul şcolar 2009/2010, când fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu nu a mai inclus locuri pentru Şcolile de Arte şi Meserii. Toţi elevii care au finalizat clasa a VIII-a au primit loc direct la liceu, iar, după patru ani, rata abandonului şcolar şi rezultatele examenului de Bacalaureat erau dezastruoase.

 

Orele de practică sunt prea puține pentru a învăța o meserie: 3-4 săptămâni pe an

1.000 de absențe la fiecare liceu

La ora actuală, în oraşul Iaşi sunt 12 licee, colegii sau grupuri şcolare tehnologice.

Dincolo de lipsa de interes pentru acest profil, nici cei care mai frecventează aceste cursuri nu îşi manifestă un interes real pentru acest tip de şcoală.

De la începutul anului şcolar 2016/2017 şi până în prezent, deci în mai puţin de două luni, numărul absenţelor înregistrate de elevii din clasele a XII-a a acestor licee sau colegii tehnologice se apropie de 15.000 de ore, media fiind de peste 1.000 de absenţe pe fiecare instituţie de învăţământ în parte.

Purtătorul de cuvânt al Inspectorul Şcolar Judeţean Iaşi, Sabina Manea, susţine că nu există o astfel de statistică şi că fiecare director manageriază această problemă în instituţia de învăţământ pe care o conduce.

„Nu avem o statistică în acest sens şi nici nu pot da o declaraţie în acest sens. Fiecare director în şcoala pe care o conduce încearcă să rezolve aceste probleme legate de absenţe“, spune Sabina Manea.

 

„La noi încă se chiulește puțin”

Directorul Liceul Tehnologic „Mihail Sturdza“, Victor Bibire, consideră că numărul de absenţe al elevilor de la instituţia pe care o conduce – 1.284 de absenţe, este unul rezonabil.

„De la începutul şcolii şi până acum, cei 83 de elevi din clasa a XII-a de la noi au un număr de 1.284 de absenţe, dintre care motivate 669. Rezultă o diferenţă de 615 ore nemotivate, adică o medie de 7,4 absenţe pe elev, un nivel mediu spre bun, zic eu. Sunt licee tehnologice unde numărul de absenţe este mult mai mare. Cei care au peste 20 de absenţe au mustrările în catalog, conform prevederilor ROFUIP (n.r. - Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar)“, susţine Victor Bibire.

 

Victor Bibire, directorul Colegiului „Mihail Sturdza”: „Agenții economici vor tineri bine pregătiți, dar cu patru săptămâni de practică e dificil”

Doar patru săptămâni de practică

În clasa a XII-a la Liceul Tehnologic „Mihail Sturdza“ sunt în momentul de faţă doar trei clase cu profil, iar numărul de ore de practică este foarte mic.

„La noi, avem o clasă de matematică-informatică, una de tehnician prelucrare pe maşină cu comandă numerică şi două clase de tehnician electricieni – electronist auto. Prima clasă nu face practică, iar celelalte fac pe an 4 săptămâni de practică. Practica se face la BMT, la IGW, la Renault şi Dolly (n.r. – reprezentanţa Suzuki). Ultimele două firme ne asigură pregătirea elevilor pe partea de electrică, electricitate şi diagnoză auto. Ultima săptămână din semestrul doi este dedicată proiectului pe care îl au de susţinut. Ştim că agenţii economici vor forţă de muncă calificată, dar cu patru săptămâni de practică e dificil. Noi încercăm ca în clasele a IX-a – a X-a elevul să-şi fixeze nişte baze legate de desen tehnic, de matematică, de fizică, iar din clasa a XI-a merg la agenţii economici, să vadă ce presupune acea meserie, cum e munca în echipă, să relaționeze“, adaugă directorul Liceul Tehnologic „Mihail Sturdza“.

 

Delphi evită grupurile școlare

Pe lângă clasele cu frecvenţă la zi la aceste licee şi colegii tehnologice funcţionează şi şcoli profesionale, de trei ani, unde orele de practică sunt mai multe.

„La şcolile profesionale, din anul II, aproximativ 40% din orele de şcoală înseamnă practică. În ultimul an, numărul de ore de practică poate ajunge până la 60%. La şcolile profesionale sunt şi 5-6 săptămâni la rând de practică. Depinde foarte mult şi de interesul agenţilor economici cu care au înţelegeri şcolile profesionale. Cei de la Delphi colaborează foarte bine cu şcolile profesionale“, ne spune un profesor de la o şcoală profesională din Iaşi.

 

Bacalaureat diferenţiat

Un alt profesor de la un liceu tehnologic din Iaşi susţine că ar trebui introdus Bacalaureatul diferenţiat.

„Ar fi în avantajul elevilor mai multe ore de practică, dar pentru asta ar trebui să se introducă Bacalaureatul diferenţiat. Nu pot să-l pun pe elevul de a XII-a să facă mai multe ore de practică dacă el se gândeşte la Bacalaureat. Şi în străinătate învăţământul tehnologic are Bacalaureat diferit. La noi, elevul dă la Baclaureat biologie pe care o învaţă doar în clasele a IX-a şi a X-a“, precizează profesorul.

 

Liana Voinea, directoarea Colegiului „Ioan C. Ștefănescu”: „Toți părinții vor copii cu studii superioare, deși dintr-o meserie învățată ca lumea se poate trăi foarte bine”

Jale la examenul final

Deşi directorii acestor instituţii şcolare susţin că elevii de clasa a XII-a fac mai puţină practică deoarece pun accentul pe învăţatul pentru Bacalareat, rezultatele sunt mai mult decât modeste.

La examenul de Balaureat de anul trecut, procentul de promovare este de aproximativ 30%, fiind şi instituţii de învăţământ cu profil tehnologic unde procentul a fost şi mai mic, cum este cazul Grupului Şcolar Agricol „Vasile Adamachi“ unde anul trecut au luat Bacalaureatul doar 16 elevi din 63, Colegiului Tehnic "Dimitrie Leonida", unde au luat Bacalaureatul 13 elevi din 67, Colegiului Tehnic de Transporturi şi Construcţii, unde au luat Bacalaureatul 10 elevi din 54, sau Liceului Tehnologic „Petru Poni“, unde au luat Bacalaureatul doar 12 elevi din 82.

 

Prea mulţi șomeri cu diplomă

Directoarea Colegiului „Ioan C. Ştefănescu“, Liana Voinea, consideră că mulţi dintre copii nu ajung la liceele tehnologice deoarece părinţii nu concep ca aceştia să înveţe o meserie.

„Ne-am obişnuit să scoatem pe «bandă rulantă» absolvenţi de facultate, fără să ne gândim dacă ulterior aceştia vor avea sau nu un loc de muncă. Se consideră că a nu avea studii superioare este o ruşine. Nu înţeleg de ce lumea crede că meseriile precum bucătar, mecanic, tâmplar sau electrician nu sunt importante. Mulţi părinţi nu pot concepe ca fiul sau fata lor să nu urmeze studii superioare“, menţionează Liana Voinea.

 

Agent economic: „Îi pregătim intensiv după angajare”

Managerul fabricii IG Watteeuw de la Iaşi, Gigi Boghiu, consideră că este din ce în ce mai dificil să găsească forţă de muncă locală.

„Generaţiile de tineri din ziua de astăzi sunt altfel. Au alte aspiraţii, vor să facă altfel bani. Cea mai mare parte a personalului înalt calificat l-am recrutat de la Facultatea de Mecanică, dar avem nevoie şi de la o şcolile profesionale şi colegiile tehnice. Noi colaborăm de ceva timp cu Colegiul Tehnic «Mihai Sturdza». Periodic, elevi de acolo vin şi fac practică la noi. În fiecare an, îi învăţăm alte procese tehnologice. În momentul în care îi angajăm, mai fac un training intensiv de trei luni. Media este de 6-7 elevi angajaţi anual. La anul, ne-am dori să angajăm 30. Suntem nevoiţi să luăm de pe piaţa muncii ce putem“, susţine Gigi Boghiu.

 

Mecanici auto? Dai cu tunul și nu găsești

Patronul unui service auto din Iaşi Mihai Baloş consideră că tinerii care termină şcolile tehnologice nu mai au pregătirea pe care o aveau cei care au terminat înainte de Revoluţie.

„Nu se mai face şcoală ca înainte. Este foarte dificil să angajezi acum un tânăr care termină o şcoală tehnologică. Nu are nici măcar «abc-ul» meseriei. Mulţi dintre angajaţii mei sunt trecuţi de vârsta de 50 de ani. Primul lucru pe care te întreabă un tânăr în ziua de astăzi este câţi bani îi dai, nu ce trebuie să facă. Este din ce în ce mai greu“, menţionează patronul service-ului.

 

 

Ce fac elevii la ore: somn de voie

Pe o pagină de socializare a Colegiului Tehnic de Electronică şi Telecomunicaţii Iaşi, elevii postează poze de la şcoală, selfie-uri şi poartă tot felul de discuţii legate de şcoală.

Într-un colaj de poze, o elevă este fotografiată în timp ce doarme cu capul pe bancă, în timpul orelor, iar comentariile sunt „Vezi dacă ai fost la bairam aseară“ sau „Am lăsat-o să doarmă, dar tare aş fi tras şi eu un pui de somn“.

 

Citește și Țeapă uriașă luată de ministrul Silaghi: adio, blocuri în Botanică!

 

Programa nu diferă mult de liceele teoretice

Elevii din învăţământul cu profil tehnologic au o programă nu foarte diferită de celelalte profiluri. Astfel, aceştia au săptămânal 7 ore de limbă şi comunicare, 3 ore de matematică, 2 ore de fizică, o oră de chimie, o oră de istorie, o oră de geografie, o oră de economie, o oră de educaţie fizică, o oră de tehnologia informaţiei, 4 ore de specialitate tehnologică şi 6 ore de pregătire tehnologică.

Potrivit Studiului Manpower privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă, angajatorii români preconizează creșteri de personal între octombrie și decembrie 2016, însă optimismul lor e mai ponderat decât în trimestrul III.

 

Angajatorii români se așteaptă ca ritmul angajărilor să rămână constante în intervalul octombrie - decembrie 2016, raportând o Previziune Netă de Angajare ajustată sezonier de +11%. Încrederea angajatorilor în trimestrul IV este însă mai puțin accentuată, comparativ cu planurile record de angajare formulate în trimestrul III, slăbind față de acesta cu 3 puncte procentuale, și față de trimestrul IV din 2015 cu 2 puncte procentuale. 19% dintre cei 627 de angajatori din România intervievați pentru ediția referitoare la trim. IV/2016 a Studiului Manpower privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă prevăd creșteri ale numărului total de angajați, 13% prevăd reduceri, iar 66% nu anticipează nicio schimbare.

 

„Deși optimismul angajatorilor este mai puțin pronunțat decât în intervalul iulie – septembrie 2016, el revine la un nivel egal cu Previziunile favorabile din trimestrele I și II ale lui 2016, astfel încât slăbirea relativă a Previziunii Nete de Angajare din trimestrul IV nu trebuie privită ca semn al unei piețe a muncii nefavorabile. Este mai degrabă posibil ca proximele alegeri parlamentare, ce ar putea, așa cum s-a mai întâmplat, să ducă și la schimbări de politici, să inducă o abordare mai precaută, de expectativă,” spune Corina-Bianca Gonteanu, Director Strategic de Marketing pentru Europa în cadrul ManpowerGroup.

 

 

Este de așteptat ca pe parcursul perioadei octombrie – decembrie 2016 numărul total de angajați să crească în opt din cele 10 sectoare de activitate și în șase din cele opt regiuni ale țării. Cea mai puternică prognoză la nivel de sector de activitate se raportează, și de data aceasta, în Industrie prelucrătoare, unde Previziunea este de +32%, slăbind cu 2 puncte procentuale față de trim. III /2016, dar îmbunătățindu-se cu 5 puncte procentuale față de trim. IV/2015. Îmbunătățiri de 5 puncte procentuale față de anul anterior sunt raportate, de asemenea, de către angajatorii din Industrie extractivă, unde Previziunea este de +7%, și din Comerț cu ridicata și cu amănuntul, a cărui Previziune Netă de Angajare de +25% este cea mai puternică din ultimii 7 ani, egalând previziunile raportate în trim. IV/2008 și trim. IV/2012. Perspectivele de angajare sunt negative în două dintre cele 10 sectoare, inclusiv Energie electrică, apă, gaz, unde Previziunea de -10% raportată de angajatori este cel mai puțin optimistă din trim. III /2013, până în prezent, slăbind față de trimestrul trecut și față de intervalul comparabil al lui 2015 cu 7, respectiv 6 puncte procentuale. Cel mai abrupt declin, atât de la trimestru la trimestru, cât și de la an la an, se raportează însă în sectorul Construcții. Previziunea Netă de Angajare pentru acest sector este de -3%, situându-se în la cote negative după șapte trimestre consecutive de intenții de angajare pozitive, și slăbind față de trim. III/2016 și trim. IV/2015 cu 16, respectiv 22 de puncte procentuale.

 

La nivel de regiuni, oportunitățile cele mai abundente de angajare vor apărea probabil în Centru, unde angajatorii raportează o Previziune Netă de Angajare +18%. Perspectivele de angajare sunt cu 5 puncte procentuale mai slabe decât în trimestrul anterior, dar se îmbunătățesc cu 4 puncte procentuale față de anul trecut. Îmbunătățiri față de trim. IV/2015 sunt preconizate și de angajatorii din regiunea București și Ilfov, unde Previziunea Netă de Angajare de+17% este cu 5 puncte procentuale mai puternică decât cea din anul anterior, și relativ stabilă comparativ cu trim. III/2016. Optimismul angajator se restrânge însă comparativ cu trim. IV /2015 în cinci din cele opt regiuni, iar în comparație cu trim. III /2016, în șase din cele opt regiuni. Variația cea mai mare, de 19 puncte procentuale în minus, este raportată de către angajatorii din regiunea Sud, unde Previziunea Netă de Angajare de +2% indică totuși că vor exista unele oportunități de angajare. Cel mai slab ritm de angajare din toate regiunile țării se prognozează în regiunea Sud-est, unde angajatorii raportează o Previziune de -5%, cea mai puțin optimistă din trim. I/2010 până în prezent. Intențiile de angajare sunt la cote negative și în regiunea Sud-Vest, unde Previziunea Netă de Angajare de -3% este cea mai puțin încrezătoare din ultimele șase trimestre, slăbind față de trim. III /2016 cu 12 puncte procentuale.

 

 

Studiul Manpower privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă este cel mai longeviv și  cuprinzător studiu din lume privind activitatea de angajare. ManpowerGroup administrează acest studiu predictiv încă din 1962, iar în prezent în cercetare sunt incluși aproape 59.000 de angajatori din 43 de țări și teritorii, cărora le sunt măsurate trimestrial intenţiile de a-și creşte sau de a-și diminua numărul total de angajați pe parcursul trimestrului următor. Studiul este un barometru al tendințelor și activităților de pe piața forței de muncă, fiind utilizat de Banca Națională a Angliei în redactarea rapoartelor sale privitor la inflație și ca sursă a raportului lunar privitor la perspectivele economice și sociale în Uniunea Europeană Monthly Monitor, redactat de Comisia Europeană. Datele studiului independent al ManpowerGroup sunt utilizate în egală măsură de analiști financiari și economici din întreaga lume în evaluarea situației piețelor de forță de muncă.

 

Pentru România, cercetarea de teren s-a derulat în intervalul 22  –  29 iulie 2016 pe un eșantion reprezentativ de 627 de angajatori. Rezultatele obţinute au o marjă de eroare de +/-3,9%.

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top