Sambata, 15 12 2018
Funcționarea rulotelor ca mici restaurante este posibilă printr-un șir de fente ce încalcă prevederile stricte de protecție a securității alimentare. Comercianții de tip fast-food, înghesuiți în rulotele din zona Copou, nu îndeplinesc condițiile de funcționare. Găselnițele din legislație și complicitatea autorităților fac însă ca acest tip de comerț să prospere, punând în pericol sănătatea ieșenilor. Exisă indicii că patronii acestor afaceri au excusivitate și „binecuvântare” de la conducerea Primăriei.  

Fac bani mulți din vânzarea unor produse alimentare preparate pe loc, fără respectarea unor norme legale minime. Este vorba despre rulotele amplasate în zone cu un vad comercial foarte bun, în Parcul Expoziției sau pe Bulevardul Carol I, în apropierea Universității „Alexandru Ioan Cuza“.

Funcționarea rulotelor ca mici restaurante este posibilă printr-un șir de fente ce încalcă prevederile stricte de protecție a securității alimentare. Comercianții de tip fast-food, înghesuiți în rulotele din zona Copou, nu îndeplinesc condițiile de funcționare. Găselnițele din legislație și complicitatea autorităților fac însă ca acest tip de comerț să prospere, punând în pericol sănătatea ieșenilor. Exisă indicii că patronii acestor afaceri au excusivitate și „binecuvântare” de la conducerea Primăriei.  

Fac bani mulți din vânzarea unor produse alimentare preparate pe loc, fără respectarea unor norme legale minime. Este vorba despre rulotele amplasate în zone cu un vad comercial foarte bun, în Parcul Expoziției sau pe Bulevardul Carol I, în apropierea Universității „Alexandru Ioan Cuza“.

Guvernul Dragnea-Dăncilă pune în pericol angajamentele internaționale asumate de România în domeniul cooperării regionale blocând acțiuni importante din agenda politicii externe a Președintelui României, programate în anul 2018, precum Summit-ul „Inițiativei celor 3 mări” și o serie de evenimente din agenda celor dedicate Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

Problema amplasamentului la Moara de Vânt este că se bazează pe promisiunea că se vor face drumuri, dar realist Șoseaua de Centură nu va trece pe-acolo mai devreme de 10 ani, iar Comisia Europeană vrea șosele care există în prezent, nu vorbe goale.

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

 

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.

Infractori periculoşi au ieşit deja pe poarta Penitenciarului Iaşi după le-a fost redusă pedeapsa pentru că au fost închişi în condiţii improprii. Doi criminali au fost puşi deja în libertate de instanţă, iar alţi ucigaşi sau violatori sunt pe cale să scape de după gratiile puşcăriei din Copou. Reprezentanţii sindicatelor din penitenciare estimează că peste 5.000 de beneficiari ai recursului compensatoriu se vor întoarce în penitenciare în primele 12 luni de la aplicare.

 

Infractori cu pedepse grele au ieşit înainte de termen, în ultimele luni, de pe poarta Penitenciarului de Maximă Siguranţă Iaşi.

 

Parchetul a abandonat lupta

Cu aproape un an: cu atât i s-a scurtat pedeapsa unui criminal din judeţul Vaslui pentru că a fost închis în condiţii improprii. Acuzat că, în octombrie 2000, împreună cu un alt bărbat, au agresat o femeie de 75 de ani „provocându-i moartea prin sufocare”, Marin Simion (40 de ani) executa în Penitenciarul Iaşi cei 25 de ani de închisoare la care a fost condamnat definitiv, în 2004. Legea recursului compensatoriu l-a ajutat însă să fie eliberat condiţionat mai devreme.

Pentru ca situaţia lui să fie analizată de Comisia din Penitenciarul Iaşi, deţinutul trebuia să execute trei sferturi din pedeapsa, respectiv 6.848 de zile. Acesta a îndeplinit fracţia întrucât a executat efectiv 5.961 de zile, a stat 174 de zile în arest preventiv, 385 de zile au fost considerate executate pe baza muncii prestate, iar alte 330 în baza Legii recursului compensatoriu.

Astfel, pe 24 octombrie, Comisia a sesizat instanţa cu propunerea de liberare condiţionată, judecătorul hotărând, două săptămâni mai târziu, să admită cererea. Deşi în timpul procesului Parchetul s-a opus eliberării condiţionate a lui Simion, ulterior nu a mai contestat decizia instanţei. Astfel, bărbatul a fost pus în libertate după 17 ani de detenţie.

 

378 de zile reduse din pedeapsă

Cu mai bine de un an i-a fost redusă pedeapsa unui tânăr condamnat la 17 ani pentru omor calificat de Tribunalul Bacău. Adrian Gabor (35 de ani) a fost acuzat că în 24 mai 2007 a lovit cu pumnii şi picioarele un bărbat, acesta decedând din cauza loviturilor primite.

La propunerea Comisiei din Penitenciarul Iaşi, pe 9 noiembrie Judecătoria a admis liberarea condiţionată a bărbatului, sentinţa rămânând definitivă . Instanţa a reţinut că Gabor a executat 4.808 zile din pedeapsă, respectiv 3.802 zile efectuate efectiv, 628 de zile fiind considerate executate pe baza muncii prestate, iar 378 de zile executate în baza Legii recursului compensatoriu. Deţinutul a fost sancţionat o singură dată pentru deţinere de obiecte interzise, sancţiune ce a fost ridicată, a fost recompensat de 46 de ori.

Dacă pedeapsa nu i-ar fi fost redusă cu peste un an pentru că a fost executată în condiţii necorespunzătoare, situaţia lui Gabor ar fi fost analizată în comisia de liberări condiţionate de-abia după câteva luni.

 

Şi-a violat şi ucis nepoata

Nu la fel de „norocos” a fost un bărbat din Paşcani, dar speranţele nu i s-au terminat. Vasile Dilă (56 de ani) a ajuns în puşcărie pentru că în prima zi de Crăciun din 2004 şi-a violat şi ucis nepoata de 31 de ani. Pentru faptele comise, bărbatul a fost condamnat definitiv, în 2006, la 18 ani de închisoare. Legea recursului compensatoriu i-a redus pedeapsa cu 360 de zile, la care s-au adăugat 4.684 de zile executate efectiv până în 23 octombrie şi alte 56 de zile executate ca urmare a muncii prestate, în total 5.100 de zile. Pentru a ieşi de după gratii, Dilă trebuia să aibă 4.930 de zile executate.

Deşi a îndeplinit fracţia de pedeapsă şi a fost recompendat de 23 de ori, propunerea de eliberare venind şi în acest caz din partea Penitenciarului, instanţa a reţinut că Dilă nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi liberat condiţionat. „Având în vedere împrejurarea că deţinutul a obţinut rezultate modeste în cadrul activităţilor educative, precum şi faptul că nu a mai fost recompensat de la data de 23.04.2015, instanţa apreciază că acesta nu îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de liberare condiţionată”, se arată în motivarea Judecătoriei.

Dilă a contestat sentinţa, Tribunalul Iaşi urmând să decidă în 21 decembrie dacă îl va pune sau nu în libertate.

 

Elevă olimpică, violată de 7 tineri

În decembrie 2012 o elevă olimpică, în vârstă de 11 ani, a fost violată de cinci indivizi. Fata a fost păcălită de Constantin Popescu (27 de ani) că „sunt persoane care o urmăresc şi care intenţionează să îi facă rău atât ei, cât şi familiei ei“. Aceasta şi-a pus câteva haine într-un rucsac şi a mers în casa tânărului dintr-un sat vecin. Bărbatul a abuzat-o sexual, iar ulterior a încuiat-o într-o cameră şi şi-a chemat alţi şase prieteni cu vârste cuprinse între 19 şi 22 de ani. Toţi au consumat alcool, iar Popescu şi alţi patru tineri au violat-o pe minoră. Aceasta a fost lăsată să plece după 24 de ore şi a depus plângere la Poliţie.

Tinerii au fost trimişi în judecată, iar instanţa i-a condamnat pe Constantin Popescu la 12 ani de închisoare, Andrei Bacalu - 11 ani de închisoare, Daniel Ursache - 10 ani de închisoare, Ionuţ Andrei Ichim - 8 ani de închisoare, Iulian Ichim - 7 ani de închisoare. Alţi doi inculpaţi au primit pedepse cu suspendare.

 

Ichim, abateri foarte grave

Legea recursului compensatoriu l-a ajutat şi pe Ionuţ Andrei Ichim (25 de ani), căruia i-a fost redusă pedeapsa cu 324 de zile. La acestea s-au adăugat alte 50 de zile considerate executate ca urmare a muncii prestate şi aproape 1.770 de zile din pedeapă executate efectiv. Pentru a ieşi de după gratii tânărul trebuia să execute efectiv 1.948 de zile şi anume 2/3 din pedeapsă.

Comisia din Penitenciarul Iaşi a propus liberare condiţionată a acestuia, dar, pe 16 noiembrie, Judecătoria a respins cererea. „Având în vedere aplicarea unor sancţiuni disciplinare pentru abateri foarte grave, precum şi implicarea în activităţile desfăşurate în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, respectiv în penitenciarele în care a executat pedeapsa, cu rezultate satisfăcătoare, bune şi foarte bune, văzând că într-o perioadă de 5 ani executată în regim de detenţie a avut doar 10 recompense, a fost exclus de la cursurile şcolare pentru comiterea unor abateri disciplinare foarte grave, condamnatul nu îndeplineşte condiţia vizând stăruinţa în muncă şi disciplină, nefiind dovedite încercările sale de îndreptare”, se arată în motivare, instanţa subliniind că nu are convingerea că deţinutul s-a îndreptat pentru a se putea reintegra în societate.

Şi Ichim a contestat decizia, aceasta urmând să fie judecată în ianuarie 2018, la Tribunal.

 

354 de zile reduse

Viorel Dumitru Sîmbeteanu (27 de ani), condamnat la 11 ani pentru viol şi tâlhărie, a cerut şi el liberarea condiţionată după apariţia Legii recursului compensatoriu. În baza noilor prevederi legale, deţinutul a beneficiat de o reducere a pedepsei cu 354 de zile, care s-au adăugat altor 3.133 de zile executate efectiv. Acesta nu a muncit după gratii, a fost sancţionat de 12 ori, o sancţiune fiind ridicată, şi a fost recompensat o singură dată. În acest caz, Comisia de liberări condiţionate amânase până în 2 mai 2018 analizarea situaţiei lui Sîmbeteanu. „Simpla trecere a timpului, fără a se face dovada îndreptării semnificative a comportamentului în perioada detenţiei, nu poate justifica acordarea unui asemenea beneficiu”, a concluzionat şi instanţa, care a respins cererea deţinutului. Şi Sîmbeteanu a depus apel.

 

Cei care au avut un spaţiu personal mai mic de 4 metri pătraţi au profitat de lege

 

Peste 3.000 de beneficiari ai legii

Legea privind recursul compensatoriu prevede ca pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare fiecare deţinut să aibă pedepsa redusă cu şase zile. Guvernul anterior propusese trei zile, ulterior coaliţia PSD-ALDE a fost mai generoasă. Legea a fost adoptată după ce mai mulţi actuali sau foşti deţinuţi au câştigat diferite sume la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza condiţiilor precare din închisorile româneşti. În perioada 19 octombrie – 17 decembrie 2017, 833 de deţinuţi s-au eliberat la termen, iar 2.297 de alţi beneficiari ai acestei legi au fost liberaţi condiţionat, conform cifrelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. În total, 3.130 de persoane au beneficiat de prevederile noii legi.

Infractori periculoşi au ieşit deja pe poarta Penitenciarului Iaşi după le-a fost redusă pedeapsa pentru că au fost închişi în condiţii improprii. Doi criminali au fost puşi deja în libertate de instanţă, iar alţi ucigaşi sau violatori sunt pe cale să scape de după gratiile puşcăriei din Copou. Reprezentanţii sindicatelor din penitenciare estimează că peste 5.000 de beneficiari ai recursului compensatoriu se vor întoarce în penitenciare în primele 12 luni de la aplicare.

 

Infractori cu pedepse grele au ieşit înainte de termen, în ultimele luni, de pe poarta Penitenciarului de Maximă Siguranţă Iaşi.

 

Parchetul a abandonat lupta

Cu aproape un an: cu atât i s-a scurtat pedeapsa unui criminal din judeţul Vaslui pentru că a fost închis în condiţii improprii. Acuzat că, în octombrie 2000, împreună cu un alt bărbat, au agresat o femeie de 75 de ani „provocându-i moartea prin sufocare”, Marin Simion (40 de ani) executa în Penitenciarul Iaşi cei 25 de ani de închisoare la care a fost condamnat definitiv, în 2004. Legea recursului compensatoriu l-a ajutat însă să fie eliberat condiţionat mai devreme.

Pentru ca situaţia lui să fie analizată de Comisia din Penitenciarul Iaşi, deţinutul trebuia să execute trei sferturi din pedeapsa, respectiv 6.848 de zile. Acesta a îndeplinit fracţia întrucât a executat efectiv 5.961 de zile, a stat 174 de zile în arest preventiv, 385 de zile au fost considerate executate pe baza muncii prestate, iar alte 330 în baza Legii recursului compensatoriu.

Astfel, pe 24 octombrie, Comisia a sesizat instanţa cu propunerea de liberare condiţionată, judecătorul hotărând, două săptămâni mai târziu, să admită cererea. Deşi în timpul procesului Parchetul s-a opus eliberării condiţionate a lui Simion, ulterior nu a mai contestat decizia instanţei. Astfel, bărbatul a fost pus în libertate după 17 ani de detenţie.

 

378 de zile reduse din pedeapsă

Cu mai bine de un an i-a fost redusă pedeapsa unui tânăr condamnat la 17 ani pentru omor calificat de Tribunalul Bacău. Adrian Gabor (35 de ani) a fost acuzat că în 24 mai 2007 a lovit cu pumnii şi picioarele un bărbat, acesta decedând din cauza loviturilor primite.

La propunerea Comisiei din Penitenciarul Iaşi, pe 9 noiembrie Judecătoria a admis liberarea condiţionată a bărbatului, sentinţa rămânând definitivă . Instanţa a reţinut că Gabor a executat 4.808 zile din pedeapsă, respectiv 3.802 zile efectuate efectiv, 628 de zile fiind considerate executate pe baza muncii prestate, iar 378 de zile executate în baza Legii recursului compensatoriu. Deţinutul a fost sancţionat o singură dată pentru deţinere de obiecte interzise, sancţiune ce a fost ridicată, a fost recompensat de 46 de ori.

Dacă pedeapsa nu i-ar fi fost redusă cu peste un an pentru că a fost executată în condiţii necorespunzătoare, situaţia lui Gabor ar fi fost analizată în comisia de liberări condiţionate de-abia după câteva luni.

 

Şi-a violat şi ucis nepoata

Nu la fel de „norocos” a fost un bărbat din Paşcani, dar speranţele nu i s-au terminat. Vasile Dilă (56 de ani) a ajuns în puşcărie pentru că în prima zi de Crăciun din 2004 şi-a violat şi ucis nepoata de 31 de ani. Pentru faptele comise, bărbatul a fost condamnat definitiv, în 2006, la 18 ani de închisoare. Legea recursului compensatoriu i-a redus pedeapsa cu 360 de zile, la care s-au adăugat 4.684 de zile executate efectiv până în 23 octombrie şi alte 56 de zile executate ca urmare a muncii prestate, în total 5.100 de zile. Pentru a ieşi de după gratii, Dilă trebuia să aibă 4.930 de zile executate.

Deşi a îndeplinit fracţia de pedeapsă şi a fost recompendat de 23 de ori, propunerea de eliberare venind şi în acest caz din partea Penitenciarului, instanţa a reţinut că Dilă nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi liberat condiţionat. „Având în vedere împrejurarea că deţinutul a obţinut rezultate modeste în cadrul activităţilor educative, precum şi faptul că nu a mai fost recompensat de la data de 23.04.2015, instanţa apreciază că acesta nu îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de liberare condiţionată”, se arată în motivarea Judecătoriei.

Dilă a contestat sentinţa, Tribunalul Iaşi urmând să decidă în 21 decembrie dacă îl va pune sau nu în libertate.

 

Elevă olimpică, violată de 7 tineri

În decembrie 2012 o elevă olimpică, în vârstă de 11 ani, a fost violată de cinci indivizi. Fata a fost păcălită de Constantin Popescu (27 de ani) că „sunt persoane care o urmăresc şi care intenţionează să îi facă rău atât ei, cât şi familiei ei“. Aceasta şi-a pus câteva haine într-un rucsac şi a mers în casa tânărului dintr-un sat vecin. Bărbatul a abuzat-o sexual, iar ulterior a încuiat-o într-o cameră şi şi-a chemat alţi şase prieteni cu vârste cuprinse între 19 şi 22 de ani. Toţi au consumat alcool, iar Popescu şi alţi patru tineri au violat-o pe minoră. Aceasta a fost lăsată să plece după 24 de ore şi a depus plângere la Poliţie.

Tinerii au fost trimişi în judecată, iar instanţa i-a condamnat pe Constantin Popescu la 12 ani de închisoare, Andrei Bacalu - 11 ani de închisoare, Daniel Ursache - 10 ani de închisoare, Ionuţ Andrei Ichim - 8 ani de închisoare, Iulian Ichim - 7 ani de închisoare. Alţi doi inculpaţi au primit pedepse cu suspendare.

 

Ichim, abateri foarte grave

Legea recursului compensatoriu l-a ajutat şi pe Ionuţ Andrei Ichim (25 de ani), căruia i-a fost redusă pedeapsa cu 324 de zile. La acestea s-au adăugat alte 50 de zile considerate executate ca urmare a muncii prestate şi aproape 1.770 de zile din pedeapă executate efectiv. Pentru a ieşi de după gratii tânărul trebuia să execute efectiv 1.948 de zile şi anume 2/3 din pedeapsă.

Comisia din Penitenciarul Iaşi a propus liberare condiţionată a acestuia, dar, pe 16 noiembrie, Judecătoria a respins cererea. „Având în vedere aplicarea unor sancţiuni disciplinare pentru abateri foarte grave, precum şi implicarea în activităţile desfăşurate în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, respectiv în penitenciarele în care a executat pedeapsa, cu rezultate satisfăcătoare, bune şi foarte bune, văzând că într-o perioadă de 5 ani executată în regim de detenţie a avut doar 10 recompense, a fost exclus de la cursurile şcolare pentru comiterea unor abateri disciplinare foarte grave, condamnatul nu îndeplineşte condiţia vizând stăruinţa în muncă şi disciplină, nefiind dovedite încercările sale de îndreptare”, se arată în motivare, instanţa subliniind că nu are convingerea că deţinutul s-a îndreptat pentru a se putea reintegra în societate.

Şi Ichim a contestat decizia, aceasta urmând să fie judecată în ianuarie 2018, la Tribunal.

 

354 de zile reduse

Viorel Dumitru Sîmbeteanu (27 de ani), condamnat la 11 ani pentru viol şi tâlhărie, a cerut şi el liberarea condiţionată după apariţia Legii recursului compensatoriu. În baza noilor prevederi legale, deţinutul a beneficiat de o reducere a pedepsei cu 354 de zile, care s-au adăugat altor 3.133 de zile executate efectiv. Acesta nu a muncit după gratii, a fost sancţionat de 12 ori, o sancţiune fiind ridicată, şi a fost recompensat o singură dată. În acest caz, Comisia de liberări condiţionate amânase până în 2 mai 2018 analizarea situaţiei lui Sîmbeteanu. „Simpla trecere a timpului, fără a se face dovada îndreptării semnificative a comportamentului în perioada detenţiei, nu poate justifica acordarea unui asemenea beneficiu”, a concluzionat şi instanţa, care a respins cererea deţinutului. Şi Sîmbeteanu a depus apel.

 

Cei care au avut un spaţiu personal mai mic de 4 metri pătraţi au profitat de lege

 

Peste 3.000 de beneficiari ai legii

Legea privind recursul compensatoriu prevede ca pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare fiecare deţinut să aibă pedepsa redusă cu şase zile. Guvernul anterior propusese trei zile, ulterior coaliţia PSD-ALDE a fost mai generoasă. Legea a fost adoptată după ce mai mulţi actuali sau foşti deţinuţi au câştigat diferite sume la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza condiţiilor precare din închisorile româneşti. În perioada 19 octombrie – 17 decembrie 2017, 833 de deţinuţi s-au eliberat la termen, iar 2.297 de alţi beneficiari ai acestei legi au fost liberaţi condiţionat, conform cifrelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. În total, 3.130 de persoane au beneficiat de prevederile noii legi.

Sunt tot mai dese atacurile fiarelor pădurii. Azi-noapte, la Fundata, un lup a atacat o stână, un urs a dat târcoale unei pensiuni şi o turmă de mistreţi a trecut prin faţa grădiniţei. Dar probleme din cauza animalelor sălbatice sunt în toată zona turistică a Bucegilor.

Într-o singură noapte, nu mai puţin de 12 persoane au sunat la 112 să ceară ajutor, pentru că ursul încerca să le intre în gospodării.

În Poiana Braşov, un urs a intrat într-o anexă a Cabanei Postăvaru de două ori într-o singură săptămână.

Sursa: digi24

Editorii români avertizează Ministerul Educației că elevii de clasa a VI-a riscă să rămână din nou fără manuale pe 10 septembrie 2018, pentru că procedura de licitație încă nu a fost declanșată. O procedură de licitație pentru manuale durează 11 luni

 

Asociația Editorilor din România și Uniunea Editorilor din România semnalează că, prin amânarea datei de demarare a licitației pentru manualele de clasa a VI-a, riscă să se perpetueze fenomenul ”începutul anului școlar fără manual” și în toamna lui 2018. Elevii de la clasele a V-a au început anul școlar 2017 – 2018 fără manuale, iar Ministerul Educației a luat decizia de a le înlocui pe acestea, în primele opt săptămâni de școală, cu un compendiu.

 

Ministrul Mediului a anunţat că va emite un ordin care dă posibilitatea uciderii a peste 140 de urşi.

 

Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a afirmat, vineri, că va emite ordinul care dă posibilitatea uciderii a peste 140 de carnivore mari, în contextul în care în ultima perioadă urşii au devenit un pericol real pentru populaţie. Ea spune că decizia sa este fermă chiar dacă se aşteaptă la proteste de stradă din partea celor care militează pentru protecţia animalelor.

 

Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            

Clipul zilei

Go to top