Ne minunăm de Polivalenta din Cluj-Napoca: 70 de milioane de lei, integral din bugetul Primăriei. Iaşul nu primeşte finanţare pentru construirea unei săli moderne pentru că banii pentru infrastructura sportivă sunt alocaţi pentru stadioanele ce vor găzdui meciuri la Euro 2020. În 2016, PSD se angajase să construiască o astfel de sală la Iaşi în timpul următorului mandat de 4 ani.

În timp ce oraşe mai mici decât Iaşul au beneficiat în ultimii ani de proiecte realizate cu bani de la Compania Naţională de Investiţii (CNI), capitala Moldovei nu a beneficiat de niciun astfel de finanţare. Dacă zilele trecute, la Focşani, a fost inaugurat un bazin de înot şi urmează să fie reabilitate două stadioane, iar la Târgu Jiu a fost făcută o sală polivalentă şi este pe cale să fie reabilitat stadionul, Iaşul doar speră că va avea, cândva, măcar o sală de sport modernă.

Ne minunăm de Polivalenta din Cluj-Napoca: 70 de milioane de lei, integral din bugetul Primăriei. Iaşul nu primeşte finanţare pentru construirea unei săli moderne pentru că banii pentru infrastructura sportivă sunt alocaţi pentru stadioanele ce vor găzdui meciuri la Euro 2020. În 2016, PSD se angajase să construiască o astfel de sală la Iaşi în timpul următorului mandat de 4 ani.

În timp ce oraşe mai mici decât Iaşul au beneficiat în ultimii ani de proiecte realizate cu bani de la Compania Naţională de Investiţii (CNI), capitala Moldovei nu a beneficiat de niciun astfel de finanţare. Dacă zilele trecute, la Focşani, a fost inaugurat un bazin de înot şi urmează să fie reabilitate două stadioane, iar la Târgu Jiu a fost făcută o sală polivalentă şi este pe cale să fie reabilitat stadionul, Iaşul doar speră că va avea, cândva, măcar o sală de sport modernă.

Faţă de alte situaţii în care a pierdut extrem de uşor, Primăria ţine cu dinţii de terenul comunității evreiești. Comunitatea Evreilor cere în instanţă dreptul de proprietate prin uzucapiune în cazul terenului pe care este amplasată Sinagoga Mare din Târgu Cucu. Judecătorii au stabilit că evreii deţin suprafaţa de aproape 80 de ani, mult peste limita minimă de 30 de ani, cum cere legea. Cu toate acestea, deşi Comunitatea a câştigat procesul la primele două instanţe, Primăria a depus apel la a treia. Într-o caz asemănător, unde miza era un teren vânat de un dezvoltator imobiliar controversat, Primăria nici nu a depus întâmpinare la proces.

Primăria Iaşi ţine cu dinţii de un teren de 1.518 metri pătraţi: este chiar terenul de sub Sinagoga Mare din Târgu Cucu, pentru care Comunitatea Evreilor din Iaşi a dat în judecată Primăria, cerând judecătorilor să ateste dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani.

Faţă de alte situaţii în care a pierdut extrem de uşor, Primăria ţine cu dinţii de terenul comunității evreiești. Comunitatea Evreilor cere în instanţă dreptul de proprietate prin uzucapiune în cazul terenului pe care este amplasată Sinagoga Mare din Târgu Cucu. Judecătorii au stabilit că evreii deţin suprafaţa de aproape 80 de ani, mult peste limita minimă de 30 de ani, cum cere legea. Cu toate acestea, deşi Comunitatea a câştigat procesul la primele două instanţe, Primăria a depus apel la a treia. Într-o caz asemănător, unde miza era un teren vânat de un dezvoltator imobiliar controversat, Primăria nici nu a depus întâmpinare la proces.

Primăria Iaşi ţine cu dinţii de un teren de 1.518 metri pătraţi: este chiar terenul de sub Sinagoga Mare din Târgu Cucu, pentru care Comunitatea Evreilor din Iaşi a dat în judecată Primăria, cerând judecătorilor să ateste dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani.

Deputatul Marius Bodea, împreună cu aleșii locali PNL Iași, au participat ieri, 12 aprilie, la protestul de pe Esplanada Oancea inițiat de către cetățenii din zonă, nemulțumiți că acolo urmează să se construiască trei blocuri care vor distruge spațiile verzi, spațiile de joacă pentru copii și care vor sufoca întreaga zonă.

Prezență surprinzătoare printre unioniștii aflați în campanie electorală în Republica Moldova.

Acesta e capacul la toate scandalurile imobiliare. Se intră cu blocurile în zona Pădurii-Eternitate, acolo unde niciodată n-au fost decât case.

Proiectul e aberant şi aparţine grupului favorit de imobiliari din jurul primarului. Absurd e şi faptul că proiectul e semnat de arhitectul Chiriţă, iar acesta participă şi la votul din Comisia de Oportunitate a Primăriei. O situaţie neschimbată de ani de zile, deşi imediat ce-a devenit interimar, Mihai Chirica se bătea cu pumnii în piept ca va distruge mafia de la Urbanism aflată sub controlul fostului primar, Nichita. Mafia a rămas exact aceeaşi.

Şi tot de foarte mulţi ani, Iaşul nu avansează cu PUG, care ar fi putut reglementa că niciodată nu se vor construi blocuri în zona Eternitate-Pădurii. Că acea zonă înverzită poate fi înfrumuseţată cu vile cochete, cu asfalt şi trotuare noi.

Obsesia unei mâini de investitori imobiliari de a intra în inima cartierelor de case este motivată de faptul că vânzările cele mai rapide au loc în perimetrul central al Iaşului, deja supraaglomerat. E interesul personal împotriva unui oraş întreg. Se vând apartamente şi la periferii, şi în suburbii, dar marja de profit e un pic mai mică şi viteza de întoarcere a profitului este mai lentă.

Astfel, suntem teatrul de război al unei gherile care sapă tranşee şi aruncă bombe imobiliare în toate cartierele. E anarhie. Sunt oameni care mor de inimă rea în asemenea cazuri. Oameni care se revoltă şi se simt ignoraţi. Oameni care n-au o înţelegere cuprinzătoare a dezvoltării urbane durabile, care se lasă călcalți în picioare, dar care au dreptul de a fi protejaţi şi ai căror copii merită o calitate a vieţii mai bună în viitor.

Citește și O crimă pe masa primarului: blocul care distruge ultima zonă de case a Iașului

Iaşul se poate dezvolta urbanistic perfect pe Şesul Bahluiului. De la Cicoarei până în Podu Iloaei, zona e perfectă pentru construcţii. Se pot face proiecte mari, integrate, se pot trasa bulevarde, dezvoltatorii au unde să se ducă. Cu amendamentul că solul e mai dificil şi investiţia în fundaţie este mai mare. Dar profitul se face. PUG-ul blocat cel puţin din 2015, de când a venit Mihai Chirica la Putere, ar fi putut da Iaşului această şansă de dezvoltare pentru următorii 100 de ani. Ai platforma liberă Terom, despre care vizionarii spun că se poate transforma în noul Centru al Iaşului, cu un bulevard pe mijloc şi cu cartiere pe stânga şi pe dreapta. În prelungirea sa ai capătul Metalurgiei, unde se termină blocurile ANL şi poţi construi zeci de clădiri rezidenţiale pe Splaiurile Bahluiului, integrând zona cu una dintre cele mai dinamice platforme economice a Iaşului - Trei Fântâni-Chicerea-Holboca. Pe acolo va trece inelul estic al Centurii şi tot acolo va fi Centrul Intermodal.

Se poate construi în prostie în Iaşi. Dar nu poţi distruge un oraş pentru profiturile unui grup de interese, cât degetele de la o singură mână. Nu poţi face experimente pe viaţa oamenilor, nu poţi testa rezistența versanţilor, nu poţi sufoca viitorul copiilor în betoane şi praf, nu poţi dansa pe mese cu imobiliarii, sfidând pe toată lumea.

Poţi face afaceri şi poţi lua decizii înţelepte care să te ridice la nivelul celei mai importante funcţii într-unul dintre cele mai mari oraşe din România, sau poţi trage tunuri şi poţi trăi în propria ta bulă, consumându-ţi gloria vremelnică şi hrănindu-te cu discursul paralel.

Acesta e capacul la toate scandalurile imobiliare. Se intră cu blocurile în zona Pădurii-Eternitate, acolo unde niciodată n-au fost decât case.

Proiectul e aberant şi aparţine grupului favorit de imobiliari din jurul primarului. Absurd e şi faptul că proiectul e semnat de arhitectul Chiriţă, iar acesta participă şi la votul din Comisia de Oportunitate a Primăriei. O situaţie neschimbată de ani de zile, deşi imediat ce-a devenit interimar, Mihai Chirica se bătea cu pumnii în piept ca va distruge mafia de la Urbanism aflată sub controlul fostului primar, Nichita. Mafia a rămas exact aceeaşi.

Şi tot de foarte mulţi ani, Iaşul nu avansează cu PUG, care ar fi putut reglementa că niciodată nu se vor construi blocuri în zona Eternitate-Pădurii. Că acea zonă înverzită poate fi înfrumuseţată cu vile cochete, cu asfalt şi trotuare noi.

Obsesia unei mâini de investitori imobiliari de a intra în inima cartierelor de case este motivată de faptul că vânzările cele mai rapide au loc în perimetrul central al Iaşului, deja supraaglomerat. E interesul personal împotriva unui oraş întreg. Se vând apartamente şi la periferii, şi în suburbii, dar marja de profit e un pic mai mică şi viteza de întoarcere a profitului este mai lentă.

Astfel, suntem teatrul de război al unei gherile care sapă tranşee şi aruncă bombe imobiliare în toate cartierele. E anarhie. Sunt oameni care mor de inimă rea în asemenea cazuri. Oameni care se revoltă şi se simt ignoraţi. Oameni care n-au o înţelegere cuprinzătoare a dezvoltării urbane durabile, care se lasă călcalți în picioare, dar care au dreptul de a fi protejaţi şi ai căror copii merită o calitate a vieţii mai bună în viitor.

Citește și O crimă pe masa primarului: blocul care distruge ultima zonă de case a Iașului

Iaşul se poate dezvolta urbanistic perfect pe Şesul Bahluiului. De la Cicoarei până în Podu Iloaei, zona e perfectă pentru construcţii. Se pot face proiecte mari, integrate, se pot trasa bulevarde, dezvoltatorii au unde să se ducă. Cu amendamentul că solul e mai dificil şi investiţia în fundaţie este mai mare. Dar profitul se face. PUG-ul blocat cel puţin din 2015, de când a venit Mihai Chirica la Putere, ar fi putut da Iaşului această şansă de dezvoltare pentru următorii 100 de ani. Ai platforma liberă Terom, despre care vizionarii spun că se poate transforma în noul Centru al Iaşului, cu un bulevard pe mijloc şi cu cartiere pe stânga şi pe dreapta. În prelungirea sa ai capătul Metalurgiei, unde se termină blocurile ANL şi poţi construi zeci de clădiri rezidenţiale pe Splaiurile Bahluiului, integrând zona cu una dintre cele mai dinamice platforme economice a Iaşului - Trei Fântâni-Chicerea-Holboca. Pe acolo va trece inelul estic al Centurii şi tot acolo va fi Centrul Intermodal.

Se poate construi în prostie în Iaşi. Dar nu poţi distruge un oraş pentru profiturile unui grup de interese, cât degetele de la o singură mână. Nu poţi face experimente pe viaţa oamenilor, nu poţi testa rezistența versanţilor, nu poţi sufoca viitorul copiilor în betoane şi praf, nu poţi dansa pe mese cu imobiliarii, sfidând pe toată lumea.

Poţi face afaceri şi poţi lua decizii înţelepte care să te ridice la nivelul celei mai importante funcţii într-unul dintre cele mai mari oraşe din România, sau poţi trage tunuri şi poţi trăi în propria ta bulă, consumându-ţi gloria vremelnică şi hrănindu-te cu discursul paralel.

Planul executat în regim de urgență a picat în Consiliul Local. Caz-școală despre tunurile „gulerelor albe”. Cererea notarei, din 22 decembrie 2017, a și ajuns în mapa consilierilor la sfârșitul lui martie. Evaluarea terenurilor comandată de Primărie fusese realizată în doar șapte zile. O schemă imobiliară de proporții la care participă fix invitații de la cumătria primarului. Terenurile Manuelei Pohoață n-au nicio valoare imobiliară, de ce s-ar sacrifica Primăria pentru toți cei care cer un schimb? Acesta este un caz-școală despre cum poate funcționa mașinăria de vot din CL în ciuda evidențelor.

Primăria oferă notarei Manuela Pohoață 836 mp de teren în cea mai vânată zonă a orașului, lângă un bloc construit de dezvoltatorul Cristian Bolobiță, și primește la schimb un teren pe Copou cu ieșire la trotuar și un altul lipit de gardul Bisericii Bărboi – un mic parc cu copaci și verdeață.

Planul executat în regim de urgență a picat în Consiliul Local. Caz-școală despre tunurile „gulerelor albe”. Cererea notarei, din 22 decembrie 2017, a și ajuns în mapa consilierilor la sfârșitul lui martie. Evaluarea terenurilor comandată de Primărie fusese realizată în doar șapte zile. O schemă imobiliară de proporții la care participă fix invitații de la cumătria primarului. Terenurile Manuelei Pohoață n-au nicio valoare imobiliară, de ce s-ar sacrifica Primăria pentru toți cei care cer un schimb? Acesta este un caz-școală despre cum poate funcționa mașinăria de vot din CL în ciuda evidențelor.

Primăria oferă notarei Manuela Pohoață 836 mp de teren în cea mai vânată zonă a orașului, lângă un bloc construit de dezvoltatorul Cristian Bolobiță, și primește la schimb un teren pe Copou cu ieșire la trotuar și un altul lipit de gardul Bisericii Bărboi – un mic parc cu copaci și verdeață.