Marti, 23 10 2018
După trei ani în funcție, primarul n-a început niciunul din planurile de decongestionare a traficului. Nu lărgește străzi, nu face pasaje, nu mișcă nici măcar un stâlp. Iașul e lăsat de izbeliște. Peri albi, întârzieri la serviciu, bani pierduți – sunt câteva dintre efectele aglomerației din traficul din aceste zile, aglomerație care pare să le întreacă pe cele din anii anteriori. Două cauze: blocurile noi din zonele metropolitane și înmatriculările masive de mașini second-hand din ultimii doi ani. În loc să ia măsuri, Primăria a stat cu gura căscată, promițând doar niște pasaje supraterane în Podu Roș, data la care se vor termina acestea fiind stabilită de un consilier de încredere al primarului Mihai Chirica: Sfântu Așteaptă. „Mulțumim” și pentru sistemul de management al traficului și semafoarele inteligente: efect zero.

Odată cu începerea anului universitar și cu terminarea concediilor, traficul de la intrările în Iași a devenit un adevărat calvar. Aglomerările urbane din zonele Bucium, CUG–Lunca Cetățuii, Miroslava și Păcurari au dus la creștere semnificativă a numărului de maşini. Blocajele în circulaţie sunt din ce în ce mai dese, iar ieșenii se plâng de faptul că distanțe de 4-8 kilometri sunt făcute în 60-100 de minute. Și reprezentanții Companiei de Transport Public acuză tergiversarea intervenției din partea municipalității pentru rezolvarea problemelor din trafic.

După trei ani în funcție, primarul n-a început niciunul din planurile de decongestionare a traficului. Nu lărgește străzi, nu face pasaje, nu mișcă nici măcar un stâlp. Iașul e lăsat de izbeliște. Peri albi, întârzieri la serviciu, bani pierduți – sunt câteva dintre efectele aglomerației din traficul din aceste zile, aglomerație care pare să le întreacă pe cele din anii anteriori. Două cauze: blocurile noi din zonele metropolitane și înmatriculările masive de mașini second-hand din ultimii doi ani. În loc să ia măsuri, Primăria a stat cu gura căscată, promițând doar niște pasaje supraterane în Podu Roș, data la care se vor termina acestea fiind stabilită de un consilier de încredere al primarului Mihai Chirica: Sfântu Așteaptă. „Mulțumim” și pentru sistemul de management al traficului și semafoarele inteligente: efect zero.

Odată cu începerea anului universitar și cu terminarea concediilor, traficul de la intrările în Iași a devenit un adevărat calvar. Aglomerările urbane din zonele Bucium, CUG–Lunca Cetățuii, Miroslava și Păcurari au dus la creștere semnificativă a numărului de maşini. Blocajele în circulaţie sunt din ce în ce mai dese, iar ieșenii se plâng de faptul că distanțe de 4-8 kilometri sunt făcute în 60-100 de minute. Și reprezentanții Companiei de Transport Public acuză tergiversarea intervenției din partea municipalității pentru rezolvarea problemelor din trafic.

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, subliniază importanța manualului școlar, principalele aspecte ce țin de elaborarea, evaluarea, selecția acestora, dar mai ales responsabilitatea de asigurare a calității și a  valorii informaționale susținute prin acest instrument fundamental pentru demersul educațional.  
Poli II nu se mai înființează. Primăria dă bani la popice, șah și gimnastică ritmică. Şefii de la CSM Politehnica Iaşi au sperat ca Primăria să finanţeze măcar o echipă a doua care să activeze în Liga a III-a. Era nevoie de 150.000 de euro, dar primarul Chirica a spus din nou „pas”.  

 

În condiţiile în care situaţia primei echipe a CSM Politehnica Iaşi pare că s-a rezolvat pentru moment prin venirea directorului-investitor Horia Sabo, oficialii clubului ieşean au încercat să obţină de la Primăria Iaşi fonduri pentru înfiinţarea unei „echipe a doua”.

Poli II nu se mai înființează. Primăria dă bani la popice, șah și gimnastică ritmică. Şefii de la CSM Politehnica Iaşi au sperat ca Primăria să finanţeze măcar o echipă a doua care să activeze în Liga a III-a. Era nevoie de 150.000 de euro, dar primarul Chirica a spus din nou „pas”.  

 

În condiţiile în care situaţia primei echipe a CSM Politehnica Iaşi pare că s-a rezolvat pentru moment prin venirea directorului-investitor Horia Sabo, oficialii clubului ieşean au încercat să obţină de la Primăria Iaşi fonduri pentru înfiinţarea unei „echipe a doua”.

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, semnalează o problemă pe care mediul economic, domenii de activitate diverse, antreprenorii din România o resimt din ce în ce mai acut, și anume incapacitatea de a identifica în piață resursa umană necesară. De asemenea, doamna deputat subliniază faptul că problema cu care ne confruntăm este cauzată mai ales de fenomenul migrației, întrucât România are posibilitatea și resursele instituționale să își pregătească specialiștii de care are nevoie, dar nu a găsit până acum mijloacele de a-i motiva pe cetățenii săi să muncească și să se realizeze profesional în România.
Deputatul Marius Bodea face apel la Primăria Municipiului Iaşi să trateze flagelul poluării din Iaşi cu responsabilitate şi să iniţieze măsuri punctuale pentru combaterea efectelor sale nocive.

 

Consilierii locali ai PNL Iaşi au solicitat şi convocat o şedinţă extraordinară de Consiliu local pentru a dezbate şi indentifica soluţii pentru salvarea sportului ieşean. Consilierii PMP din CL s-au solidarizat cu acest demers.

Astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, Marius Bodea, Preşedintele Biroului Politic Local al PNL Iaşi, împreună cu Răzvan Timofciuc şi Etienne Ignat, consilieri locali, au adus în discutie subiectul poluării din Municipiul Iasi. Această conferință de presă vine în urma şedinţei de Consiliu Local de ieri în care “primarul Mihai Chirica a proferat mai multe minciuni și chiar enormități cu privire la subiectul poluării”.

“Înainte de toate, e important de precizat că România a fost inclusă de către Comisia Europeană într-un grup de nouă ţări care încalcă normele de calitate a aerului. Într-o comunicare oficială de ieri, purtătorul de cuvânt al Comisiei a transmis ultimul avertisment înainte de aplicarea sancţiunii financiare. România este în această situaţie din cauza Iaşului, în primul rând. Suntem singurul oraș mare din ţară care, în acest moment, nici măcar nu avem în dezbatere un Plan de Calitate al Aerului, spre deosebire de Bucureşti sau Braşov”, a spus Marius Bodea.

Planul de Calitate al Aerului întocmit de catre Primărie a fost respins de trei ori de catre Agenția pentru Protecția Mediului. În acest moment, România riscă o amendă de circa 1,7 milioane euro în cazul în care Iaşul, Braşovul şi Bucureştiul nu implementează planuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. Suma este o estimare din martie 2015 a Ministerului Mediului, dar la aceasta se adaugă penalităţi de întârziere ce variază între 2.000 şi 124.000 euro/zi.

“Cei de la Ministerul Mediului au spus clar că sunt direct răspunzători cei din Primării dacă nu reuşesc până la sfârşitul primului trimestru al anului viitor să aprobe prin hotărâre de CL acest plan. Înainte de toate, se pare că sunt două abordă  ri total opuse: primarul și cei din conducerea Primăriei au identificat doar cauze externe cu privire la poluarea din Iasi, multe dintre ele hilare, care au și fost enuntațe în ședința de CL. Noi, liberalii, spunem că majoritatea cauzelor pentru nivelul ridicat de poluare țin de lipsa de iniţiativă a Primăriei Iași si, parţial, de cauze externe”, a spus Marius Bodea.

Acesta a precizat că este “ridicol” ca primarul să dea vina pe “curenţii de aer poluat aduşi din Ucraina”, pe ”poziţionarea staţiilor de măsurare” sau pe ”privatizările făcute în exces”.

“Mihai Chirica a spus în 2015 că depășirile au fost cauzate de lucrările de la Aeroport din anul 2014. În 2016 a venit cu povestea aberantă că o shaormerie a viciat măsurătorile de la stațiile de monitorizare a aerului pe parcursul anului 2015. În 2017 a spus că este ”sabotat” de cei de la APM și că mașinile Second-Hand sunt principalul factor poluator. În 2018 a spus că în 2017 au fost curenții de aer din Ucraina și...că au fost privatizări excesive în Iași care au cauzat poluare. Există o lipsă totală de coerență a Primăriei cu privire la problema poluării”, a spus Marius Bodea.

”Voi deschide în instanță un proces împotriva primarului, obligându-l să mă despăgubească pentru că respir un aer poluat. Invit alături de mine orice ieșean în acest demers. Acțiunea în justiție este perfect legitimă. A fost practicată și de alte țări ale UE și a fost câștigată tot  timpul. Totodată, PNL Iași va începe o campanie de conștientizare a ieșenilor asupra riscurilor la care sunt supuși pentru că respiră mai mult praf decît aer”, a spus Marius Bodea.

Etienne Ignat, consilier local, a declarat că, de când Mihai Chirica este la conducerea Primăriei, din 2015, s-au triplat depăşirile la particulele în suspensie PM10.

“În 2017, am avut 183 de depăşiri. Asta înseamnă de 5 ori peste limita maximă admisă. Condamn lipsa măsurilor care ar trebui întreprinse de către Primăria Iaşi. În 2017, Iaşul a fost un magnet pentru praful venit din Ucraina, nu un magnet pentru investiţii. Evident, dacă luăm de bună enormitatea celor din Primărie că poluarea este din cauza curenţilor de aer poluat din Ucraina… De fapt, cauzele pentru nivelul de poluare sunt generate de lipsa de investiții și inițiativă a primarului, care a ajuns să copieze sub nume propriu până şi iniţiativele consilierilor locali din Opoziţie. Îi aduc în vedere domnului primar că județele învecinate Iașului au depășiri ale nivelului de poluare în 2017 mult mai puține. De exemplu, Suceava are 24 depășiri, Botoșaniul 18 depășiri, Neamțul o singură depășire, iar Vasluiul 0, în condițiile în care legea permite maximum 35 depășiri într-un an. Aceste orașe nu au încălcat prevederile legale. Acest lucru arată că afirmația cu curenții de aer poluat din Ucraina nu stă în picioare”, a declarat Etienne Ignat, consilier local.

 Marius Bodea a argumentat că poluarea din Iași este datorată, în mare parte, de lipsa de inițiativă a Primăriei pe problemele mari, sistemice ale Iașului. Acesta a oferit câteva exemple:

  • Lipsa unui de plan de sistematizare urbanistică și de circulație a orașului în lipsa unui nou PUG, adaptat la realitățile economice și sociale ale orașului, duce la construcția haotică în oraș, fără locuri de parcare, spații verzi și condiții urbanistice minimale. Această dezvoltare urbanistică haotică, întreținută premeditat de Primărie, generează trafic sufocant, creează situații în care mașinile sunt parcate pe fâșiile de pământ.
  • Lipsa unui transport public metropolitan pentru a oferi o alternativă celor care rezidențiază în localitățile din proximitatea Iașului, duce la situația în care aproximativ 30.000 de ieșeni vin cu mașinile zi de zi în oraș, din aceste localități limitrofe.
  • lipsa unor ”magistrale” de piste de biciclete funcționale, nefragmentate.
  • transport public predictibil, modern, care să ofere siguranță și confort.
  • park & ride la intrările din oraș, corelat cu transport public metropolitan, pentru a încuraja ieşenii din zona metropolitană să îşi lase maşinile la intrarea in oras.
  • optimizarea sistemului de management al traficului. Este responsablitatea directă a primarului Chirica, ca președinte al Comisiei de Circulație.
  • lipsa spațiilor verzi! În prezent, Iaşul are o suprafaţă de spaţiu verde de maximum 10 mp/locuitor, în condițiile în care legea ne obligă să avem minim 20 mp/locuitor.

 Răzvan Timofciuc, consilier local, a prezentat un Proiect de hotărâre de Consiliul Local pentru a crește suprafața de spațiu verde în Iași.

”Vegetaţia -„plămânii oraşelor” - are capacitatea de a elimina praful şi gazele nocive, captând 50% din praful atmosferic, funcţionând ca o barieră biologică de epurare microbiană a aerului. Iașul are o suprafață de spațiu verde de maximum 10 mp/locuitor în zonele cu densitate mare de locuitori. Este o statistică alarmantă, în condițiile legea națională prevede minimum 20 mp/locuitori, directivele europene 26 mp/locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății 50 mp/locuitor. Suntem mult în urma marilor orașe. La Cluj există o suprafață de 25,3 mp/locuitor, la Oradea  de 25 mp/locuitor, la Craiova de 33 mp/locuitor, pentru a da numai câteva exemple”, a spus Răzvan Timofciuc.

Acesta a prezentat un proiect de hotărâre privind stabilirea suprafeţelor minimale de spaţii verzi pentru lucrările de construcţii şi amenajări autorizate pe raza municipiul Iaşi.

Mai exact, consilierii locali vor să reglementeze ca dezvoltatorii imobiliari care construiesc pe raza Municipiului Iași să construiască minim 10mp de spațiu verde/locuitor, și nu 2 mp, cât prevede legea în acest moment.

”Noutatea pe care noi o aducem este că oferim posibilitatea dezvoltatorilor imobiliari să amenajeze suprafațe de spaţii verzi din categoria parcurilor, scuarurilor, aliniamentelor plantate, acoperișului verde, atriumului, balconului verde, perete verde sau să amenajeze noi spaţii plantate într-o zonă indicată de către Primărie prin autorizaţia de construire (exclusiv spaţiile verzi amenajate existente pe domeniul public). Costurile pentru amenajanarea noilor spatii plantate vor fi suportate de catre solicitantul autorizației de construcție”, a spus Răzvan Timofciuc, consilier local.

1.Hub-uri urbane (campus școlar, restaurante, parc, supermarket, parc, teren de sport) în extremitățile orașului: Valea Lupului, Bucium, CUG, Moara de Vânt .2. Taxă lunară de acces cu mașina în Centru și taxe prohibite pentru parcare. 3. Linii de trenuri ușoare pe actualele rute CFR din oraș. 4. Terminanarea Inelului de Centură și pasarele în toate marile intersecții. Metroul poate fi o soluție, dar nu în următorii 30 de ani. Sunt planuri pentru încă 20.000 de apartamente în următorii ani la Ciurea, Aleea Sadoveanu, fosta Uzină Nicolina, Smârdan, Galata. Nimeni nu se gândește însă la infrastructură.

Se ajunge la limită. Oamenii spun deja, disperați, că fac o oră-o oră și jumătate dimineața, de la capăt CUG în Podu Roș. Coloana de mașini este infernală, este cea mai aglomerată zonă din oraș.

De la Valea Lupului se ajunge aproape la fel de greu, salvarea fiind o separare a coloanei în Păcurari-Canta. De la Bucium, pe unica variantă acceptabilă, Pasarela, se merge greu. Zilnic. Nici acolo nu mai sunt soluții.

Și în acest timp, noile proiecte imobiliare aprobate, inclusiv cele discutate pentru centrul orașului, pun presiune tot mai mare. Soluții există, dar costă enorm. Cei mai mulți s-au resemnat că Iașul va deveni, asemenea altor orașe din Europa, inaccesibil cu mașina.

 

Vișoianu: urmează alte 8 turnuri

Cartierul Vișoianu de la Lunca Cetățuii este exemplul clasic de proiect care poate distruge tot echilibrul din trafic. Are 14 blocuri de 4-5 etaje și 20 de case deja ridicate.

Există alt proiect în același cartier pentru 8 imobile imense, de 12 etaje, cu sute de apartamente fiecare, dintre care două sunt în construcție. Sunt deja schițe pentru blocurile turn, fiecare nivel are 17-20 de apartamente. În total, vor fi 1.700 de apartamente. Practic, un nou cartier Mircea cel Bătrân a apărut la Ciurea.

Putem interzice sau limita noi construcțiile cât vrem în oraș, dacă unitățile administrativ teritoriale din apropiere dau autorizații de construcție la blocuri”, spune viceprimarul Radu Botez.

Am avut treabă în centrul orașului. Dimineață, la 7, am plecat din apropiere de Lunca Cetățuii. Am făcut doar până în Podu Roș o oră și jumătate. N-am văzut niciodată în Iași o asemenea coloană de mașini”, spune arhitectul Andrei Ciuhodaru.

REPORTER DE IAȘI a verificat ruta Palas-Cartier Vișoianu: 38 de minute cu mașina, la ora 17.00.

CUG: drum prin combinat, pasarele

Arhitectul Ciuhodaru a desenat pe harta orașului soluțiile de trafic ce ar putea fi utilizate pe termen lung, pentru relaxarea traficului în toată zona CUG-Nicolina-Podu Roș: o altă variantă a centurii Iașului, pe un alt traseu, cu câteva pasaje și străzi noi.

Unde am notat cu roșu trebuie totuși niste pasaje, iar cu verde niște străzi noi, să scoți mașinile din oraș spre centură. Ar fi o soluție de zece ori mai ieftină, pentru că se folosește de pasarelele CUG și Bucium, plus că nu trece prin oraș. Și pentru că șefii Primăriei tot vorbesc despre parc industrial la CUG, centura pe care o propun aici s-ar lega bine cu acesta”, ne-a explicat arhitectul Andrei Ciuhodaru.

Cu alte cuvinte, arhitectul spune că trebuie uitată varianta actuală a centurii. „Oricum, traficul pe care îl avem acum nu mai seamănă cu ce era când a fost desenată centura. Trebuie o altă rută și aceasta propusă este cea mai potrivită”, explică Marius Dangă, consilier județean.

Varianta propusă merge paralel cu actualul drum spre Ciurea, de care este legat. Dar, se duce prin apropierea liniilor de tren, prin baza dealului Cetățuia, spre Mănăstirea Frumoasa, apoi paralel cu Poitiers, spre Bucium. Merge pe sub Pasarela Bucium, spre Trei Fântâni, apoi spre Dancu cu ajutorul unor pasaje. Din Dancu, pe malul Lacului Chirița, ajunge la Aeroport.

 

Sufocare: Nicolina, Smârdan, Sadoveanu

Zona centrală a orașului este deja aglomerată, cu blocuri și clădiri de birouri peste cât poate duce traficul. Iar vestea unor noi turnuri în zona Smârdan a căzut ca un trăsnet. Proprietarul Ropharma dorește să ridice acolo 4 turnuri de câte 16 etaje, din care primele două etaje ar fi parcările.

Cristin Zămosteanu dorește să construiască în zona Universității Tehnice nu mai puțin de 13 imobile de până la 12 etaje, având deja un PUZ propus Consiliului Local spre aprobare.

În zona fostei fabrici Nicolina, ar putea apărea cel mai mare proiect imobiliar ieșean de după 1990: cel puțin 45 de blocuri cu 4.000 de apartamente și un centru comercial.

În zona Sadoveanu, după Agronomie, au apărut deja blocuri și urmează să fie construite acolo, în următoarea perioadă, aproximativ 1.600 de apartamente. Toți proprietarii de apartamente vor avea mașini și vor rămâne blocați în trafic.

 

Taxe mari în Occident

Cum este în marile orașe, care au trecut demult prin ce se întâmplă la Iași cu traficul? Prima măsură este stabilirea unor prețuri prohibite a taxelor de parcare și de acces zilnic în zona centrală, ca un fel de abonament. „Parcarea este 3 lire pe oră, iar <congestion charge> (taxa pe zi pentru intrarea în Centru – n.r.) este de 11,5 lire. Traficul este infernal, chiar și-așa, între 7-9 și 16-18, indiferent ce mijloc de transport folosești”, spune Iuliana Sava, o ieșeancă stabilită de mulți ani la Londra.

Cluj a instituit de asemenea o taxă mare de parcare în Centru și a eliminat o parte din locurile de staționare. „Vrem să scoatem mașinile, e foarte greu de parcat și foarte scump, vrem să descurajăm mersul cu mașina”, spun reprezentanții Primăriei Cluj.

în trecut, a luat în calcul varianta. Soluția ar fi un mix între fondurile europene, guvernamentale și private.

Toate comunele din zona metropolitană ar trebui să aibă așa ceva în PUG-uri, ca funcțiuni posibile . Dacă sunt prinse în strategiile de dezvoltare ale comunelor, le pot finanța prin POR”, ne-a explicat consilierul județean Marius Dangă.

 

Ce orașe comparabile cu Iașul au metrou

Arhitectul Daniel Vișan, care se ocupă de avizele de la Monumente pentru viitorul PUG al Iașului, spune că, pe termen lung, de 20-30 de ani, Iașul trebuie să se gândească la metrou: „Avem nevoie de cele două axe subterane: Copou-CUG și Păcurari-Bucium. Pare fantezist, dar este singura soluție pe termen lung”.

Viceprimarul Radu Botez spune, însă, că nu Iașul, ci niciun oraș din România nu-și va permite metrou în următorii 50 de ani: „Două stații și linia dintre ele costă cât bugetul Iașului pe un an. Soluția constă în trenuri la suprafață, pe liniile CFR. Vrem să reabilităm Stația CUG, Stația Socola o reface CFR. Luăm garnituri de tren SH, numai că problema este colaborarea cu CFR, e foarte complicat managementul acestei companii”.

Totuși, în Europa există orașe comparabile cu Iașul care au metrou. Brescia, în Italia, oraș cu 200.000 de locuitori (672.000 în zona metropolitană), are metrou din 2013. Linia are 13,7 km, a costat 575 milioane de euro, lucrările au început în 2004. Aproape 50.000 de oameni îl folosesc zilnic.

Catania, oraș din Sicilia cu 767.000 de locuitori (1,15 milioane cu toate localitățile din zona metropolitană), are metrou din 1999, pe o lungime de 8,.8 km. Rennes din Franța, oraș care cu tot cu zona metropolitană ajunge la 700.000 de locuitori, are metrou din 2002, pe 9,4 km.

 

Orașe care au băgat taxe în Centru

Conceptul de „congestion charge” presupune că, dacă vrei să „te dai” cu mașina în centrul orașului, plătești. Altfel, folosești mijloacele de transport în comun, bicicleta, mersul pe jos. Primul oraș care l-a aplicat a fost Durham, din Marea Britanie, în 2002. Aici s-a observat că, în următorul an după introducerea taxei, numărul inițial de 3.000 de mașini pe zi de pe o stradă ingustă din zona centrală a scăzut cu 85%.

Stockholm din Suedia, are o taxă asemănătoare din 2006. Valletta, în Malta, a introdus taxa în 2007. Autoritățile din Milano au introdus o taxă de poluare în 2008, care a fost transformată, în 2012, în taxă pentru zona centrală.

 

Pagina 1 din 4

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Go to top