Sambata, 21 07 2018

Din prejudiciul de 5,6 milioane lei din Dosarul Transformatorul, Statul a recuperat până acum 0 lei. În schimb, firmele fraţilor Fenechiu, condamnaţi în dosar, fac afaceri imobiliare de proporţii. Lucian tocmai a vândut un spaţiu de 265 mp în Nicolina, prin firma Tehnorom patronată până recent de Relu Fenechiu n Preţul de vânzare al imobilului era de peste 200.000 de euro.

Relu Fenechiu şi fratele său, Lucian, eliberaţi din penitenciar după ce au executat pedepse cu închisoarea în Dosarul Transformatorul, râd în nasul Statului Român. Ba chiar se îmbogăţesc, pentru că nu a fost instituit sechestru şi pe bunurile firmelor lor, ci doar pe bunurile deţinute în nume propriu. Lucian Fenechiu tocmai a vândut un spaţiu al Tehnorom SRL, firma cunoscută pentru brandul Turbozone. Spaţiul, situat în CUG, la parterul unui bloc turn, a fost scos la vânzare cu 212.000 euro, fără TVA. Juriştii cred că firma nu avea nici o interdicţie de a vinde acest spaţiu: sechestrul pus în dosar era pe bunuri deţinute de Lucian Fenechiu, nu pe bunuri deţinute de persoana juridică Tehnorom SRL. Alţi jurişti nuanţează problema: dacă Statul nu reuşeşte să acopere prejudiciul produs de inculpat, atunci are dreptul să meargă cu sechestrul şi spre bunurile deţinute de o firmă al cărei acţionar este. Va fi prea târziu: fraţii Fenechiu deja golesc societăţile de toate valorile.

 

Putea vinde fără probleme

Tehnorom SRL a scos la vânzare spaţiul din CUG la începutul anului şi a ţinut la preţ: 212.000 euro fără TVA. Recent, spaţiul a fost achiziţionat de către reţeaua de farmacii Aris, care mai deţine o farmacie în apropiere. Juriştii sunt de părere că firma putea vinde spaţiul fără probleme, nefiind un sechestru instituit pe bunurile acesteia. „Trebuie valorificate bunurile care au fost puse sub sechestru. În cazul despre care discutăm, case, terenuri, maşini. Dacă suma nu este acoperită la finalul vânzării acestor bunuri, atunci se poate merge cu sechestrul către alte bunuri ce aparţin debitorului. Dacă acesta are calitatea de acţionar într-o firmă, pot fi urmărite părţile sociale care îi revin”, explică un consilier juridic ieşean. În cazul lui Lucian Fenechiu este instituit sechestru doar pentru o vilă din Bucium, cu terenul aferent. În cazul său, SISEE Moldova, păgubitul din Dosarul Transformatorul, a cerut partajul bunurilor comune pentru că soţia sa are o parte din vila pe care este pus sechestru. Cum procesul poate dura un an-doi, iar valoarea jumătăţii sale de vilă - oricum cu şanse mici de a fi vândută -, este de 300.000-400.000 de lei, Lucian Fenechiu are tot timpul din lume să vândă tot ce are de valoare din firmele la care este acţionar. Până se va îndrepta fraierul de Stat Român spre ele, pentru a recupera toţi cei 5,6 milioane de lei, nu vor mai deţine nimic.

 

Relu, afaceri pe picior mare din închisoare

Prejudiciile în cele două dosare în care Relu Fenechiu a fost condamnat în 2014 şi 2017 se ridică la peste două milioane de euro, dar în bugetul Statului nu a ajuns nici un leu. Partajul deschis de soţie, sechestrul pus doar pe bunuri personale, i-au permis fostului lider liberal ca, în trei ani de închisoare, să apluce aceeaşi reţetă ca a fratelui său. Se poate spune că Relu chiar a fost precursorul, „inspiraţia” lui Lucian. Astfel, de după gratii, Relu Fenechiu a reuşit să vândă proprietăţi de sute de mii de euro din porofoliul firmei sale Enegeko (fosta Fene Grup), să plătească datorii şi să schimbe acţionari în firme.

 

Vila, fără amatori

Simptomatic este că vila lui Relu, pe care era pus sechestru, a fost scoasă la licitaţie de-abia după ce acesta a ieşit din închisoare. Executorul a pus-o pe tarabă de câteva ori, dar nu a fost vândută. La prima licitaţie, în august, nimeni nu a oferit preţul de 956.300 de lei. A fost o a doua licitaţie, în urmă cu o lună, şi vila nu a fost vândută nici atunci, deşi era la trei sferturi din preţul iniţial. „O a treia licitaţie încă nu a fost organizată. Aceasta poate fi făcută doar la cererea celui care trebuie să recupereze prejudiciul şi, din ce ştiu, această solicitare nu a fost depusă”, ne-a spus un executor judecătoresc.

Cazul liberalului ieşean trădează carenţele sistemului de recuperare a prejudiciilor din dosarele penale ale politicienilor.

 

Tehnorom, tot mai jos. Spre faliment?

2011: cifră de afaceri 5,7 milioane de lei, profit net 607.054 lei

2012: 4,5 milioane lei, 216.421 lei

2013: 1,6 milioane lei, 388.396 lei

2014: 8,8 milioane lei, 57.241 lei

2015: 4,1 milioane lei, pierdere 712.996 lei

2016: 269.255 lei, pierdere 803.422 lei

De la 38 de angajaţi în 2011, a ajuns la 8 angajaţi în 2016.

Fenechiu iese din puscarie.jpg Relu Fenechiu, la ieşirea din Penitenciar, în urmă cu câteva luni.

Bunurile lui Relu Fenechiu pe care s-a pus sechestru

  1. BMW X6 - valoare de achiziţie de 223.352 de lei (aproximativ 49.000 de euro);

  2. Jumătate dintr-un teren de 1.567 de metri pătraţi;

  3. Jumătate dintr-o vilă de 343 de metri pătraţi, a cărei valoare declarată a investiţiei este 816.755 de lei, fără TVA;

  4. Un teren din Bucium  de 1.100 de metri pătraţi (cumpărat cu 57.000 de euro), pe care se află o vilă, un foişor şi un garaj;

  5. Un teren de 2.000 de metri pătraţi situat în Fundac Socola, unde se află spaţii de recreere, valoarea menţionată fiind de 75.000 de euro.

DNA a explicat că a fost pus sechestru doar pe aceste bunuri pentru că sunt singurele identificate pe numele persoanei menţionate”. În cazul lui Relu Fenechiu, bunurile au fost indisponibilizate pentru pagubele din două dosare: Transformatorul (1,2 milioane de euro) şi Siveco (900.000 de euro), dar sumele nu sunt acoperite de valoarea bunurilor. În cazul lui Lucian Fenechiu, singurul bun sechestrat este casa din Bucium.

 

Din prejudiciul de 5,6 milioane lei din Dosarul Transformatorul, Statul a recuperat până acum 0 lei. În schimb, firmele fraţilor Fenechiu, condamnaţi în dosar, fac afaceri imobiliare de proporţii. Lucian tocmai a vândut un spaţiu de 265 mp în Nicolina, prin firma Tehnorom patronată până recent de Relu Fenechiu n Preţul de vânzare al imobilului era de peste 200.000 de euro.

Relu Fenechiu şi fratele său, Lucian, eliberaţi din penitenciar după ce au executat pedepse cu închisoarea în Dosarul Transformatorul, râd în nasul Statului Român. Ba chiar se îmbogăţesc, pentru că nu a fost instituit sechestru şi pe bunurile firmelor lor, ci doar pe bunurile deţinute în nume propriu. Lucian Fenechiu tocmai a vândut un spaţiu al Tehnorom SRL, firma cunoscută pentru brandul Turbozone. Spaţiul, situat în CUG, la parterul unui bloc turn, a fost scos la vânzare cu 212.000 euro, fără TVA. Juriştii cred că firma nu avea nici o interdicţie de a vinde acest spaţiu: sechestrul pus în dosar era pe bunuri deţinute de Lucian Fenechiu, nu pe bunuri deţinute de persoana juridică Tehnorom SRL. Alţi jurişti nuanţează problema: dacă Statul nu reuşeşte să acopere prejudiciul produs de inculpat, atunci are dreptul să meargă cu sechestrul şi spre bunurile deţinute de o firmă al cărei acţionar este. Va fi prea târziu: fraţii Fenechiu deja golesc societăţile de toate valorile.

 

Putea vinde fără probleme

Tehnorom SRL a scos la vânzare spaţiul din CUG la începutul anului şi a ţinut la preţ: 212.000 euro fără TVA. Recent, spaţiul a fost achiziţionat de către reţeaua de farmacii Aris, care mai deţine o farmacie în apropiere. Juriştii sunt de părere că firma putea vinde spaţiul fără probleme, nefiind un sechestru instituit pe bunurile acesteia. „Trebuie valorificate bunurile care au fost puse sub sechestru. În cazul despre care discutăm, case, terenuri, maşini. Dacă suma nu este acoperită la finalul vânzării acestor bunuri, atunci se poate merge cu sechestrul către alte bunuri ce aparţin debitorului. Dacă acesta are calitatea de acţionar într-o firmă, pot fi urmărite părţile sociale care îi revin”, explică un consilier juridic ieşean. În cazul lui Lucian Fenechiu este instituit sechestru doar pentru o vilă din Bucium, cu terenul aferent. În cazul său, SISEE Moldova, păgubitul din Dosarul Transformatorul, a cerut partajul bunurilor comune pentru că soţia sa are o parte din vila pe care este pus sechestru. Cum procesul poate dura un an-doi, iar valoarea jumătăţii sale de vilă - oricum cu şanse mici de a fi vândută -, este de 300.000-400.000 de lei, Lucian Fenechiu are tot timpul din lume să vândă tot ce are de valoare din firmele la care este acţionar. Până se va îndrepta fraierul de Stat Român spre ele, pentru a recupera toţi cei 5,6 milioane de lei, nu vor mai deţine nimic.

 

Relu, afaceri pe picior mare din închisoare

Prejudiciile în cele două dosare în care Relu Fenechiu a fost condamnat în 2014 şi 2017 se ridică la peste două milioane de euro, dar în bugetul Statului nu a ajuns nici un leu. Partajul deschis de soţie, sechestrul pus doar pe bunuri personale, i-au permis fostului lider liberal ca, în trei ani de închisoare, să apluce aceeaşi reţetă ca a fratelui său. Se poate spune că Relu chiar a fost precursorul, „inspiraţia” lui Lucian. Astfel, de după gratii, Relu Fenechiu a reuşit să vândă proprietăţi de sute de mii de euro din porofoliul firmei sale Enegeko (fosta Fene Grup), să plătească datorii şi să schimbe acţionari în firme.

 

Vila, fără amatori

Simptomatic este că vila lui Relu, pe care era pus sechestru, a fost scoasă la licitaţie de-abia după ce acesta a ieşit din închisoare. Executorul a pus-o pe tarabă de câteva ori, dar nu a fost vândută. La prima licitaţie, în august, nimeni nu a oferit preţul de 956.300 de lei. A fost o a doua licitaţie, în urmă cu o lună, şi vila nu a fost vândută nici atunci, deşi era la trei sferturi din preţul iniţial. „O a treia licitaţie încă nu a fost organizată. Aceasta poate fi făcută doar la cererea celui care trebuie să recupereze prejudiciul şi, din ce ştiu, această solicitare nu a fost depusă”, ne-a spus un executor judecătoresc.

Cazul liberalului ieşean trădează carenţele sistemului de recuperare a prejudiciilor din dosarele penale ale politicienilor.

 

Tehnorom, tot mai jos. Spre faliment?

2011: cifră de afaceri 5,7 milioane de lei, profit net 607.054 lei

2012: 4,5 milioane lei, 216.421 lei

2013: 1,6 milioane lei, 388.396 lei

2014: 8,8 milioane lei, 57.241 lei

2015: 4,1 milioane lei, pierdere 712.996 lei

2016: 269.255 lei, pierdere 803.422 lei

De la 38 de angajaţi în 2011, a ajuns la 8 angajaţi în 2016.

Fenechiu iese din puscarie.jpg Relu Fenechiu, la ieşirea din Penitenciar, în urmă cu câteva luni.

Bunurile lui Relu Fenechiu pe care s-a pus sechestru

  1. BMW X6 - valoare de achiziţie de 223.352 de lei (aproximativ 49.000 de euro);

  2. Jumătate dintr-un teren de 1.567 de metri pătraţi;

  3. Jumătate dintr-o vilă de 343 de metri pătraţi, a cărei valoare declarată a investiţiei este 816.755 de lei, fără TVA;

  4. Un teren din Bucium  de 1.100 de metri pătraţi (cumpărat cu 57.000 de euro), pe care se află o vilă, un foişor şi un garaj;

  5. Un teren de 2.000 de metri pătraţi situat în Fundac Socola, unde se află spaţii de recreere, valoarea menţionată fiind de 75.000 de euro.

DNA a explicat că a fost pus sechestru doar pe aceste bunuri pentru că sunt singurele identificate pe numele persoanei menţionate”. În cazul lui Relu Fenechiu, bunurile au fost indisponibilizate pentru pagubele din două dosare: Transformatorul (1,2 milioane de euro) şi Siveco (900.000 de euro), dar sumele nu sunt acoperite de valoarea bunurilor. În cazul lui Lucian Fenechiu, singurul bun sechestrat este casa din Bucium.

 

Maricel Popa este paralel cu statul. De doi ani s-au facut demersuri la Ministerul Sanatatii pentru infiintarea unor substatii de ambulanta la Gropnita si Schitu Duca, insa rezultatele au fost zero pentru ca ISU si Ministerul Santatii spun ca nu sunt bani.

Peste jumatate din numarul masinilor de la Serviciul Judetean de Ambulanta Iasi pot fi date spre casare si maine, iar Ministerul Sanatatii nu a mai achizitionat nicio ambulanta nou in ultimii ani.

La substatia de la Tibanesti, cea mai indepartata substatie de ambulanta de un spital, numarul de ambulante este foarte mic raportat la necesitati. Am facut de ani de zile demersuri la Inspectoratul pentu Situatii de Urgenta Iasi pentru infiintarea unei subunitati ISU – SMURD la Tibanesti insa nu s-a concretizat din cauza lipsei de fonduri.

Consilierul judetean cu atributii de presedinte, Maricel Popa, in loc sa aplice solutia implementata cu succes in celelalte judete ale tarii, de infiintare a unei asociatii prin libera exprimare a vointei de asociere a autoritatilor administratiei publice locale si institutii publice, cu scopul de a asigura asistenta medicala calificata de urgenta, mai ales in zonele greu accesibile de pe raza teritorială a județului, presedintele Consiliului Judetean prezinta iesenilor o minciuna anuntand ca va infiinta un numar de 44 de statii de salvare in judet.

Consilierii PMP au venit mereu cu solutii pentru rezolvarea problemelor judetului insa presedintele Consiliului Judetean le-a tratat cu neseriozitate si in bataie de joc, fie ca vorbim de proiectele initiate de liderul consilierilor judeteni PMP, dl Alin Aivanoaei, sau cele depuse de ceilalti consilieri PMP, dl Marian Uscatu si dna Camelia Ciornia.

In ceea ce priveste proiectul initiat de dl consilier Marian Uscatu si sustinut si de ceilalti consilieri PMP, deasemenea sustinut si de seful ISU Iasi, dl general de brigadă Dan Paul Iamandi si de coordonatorul SMURD Iasi, dna Prof. Dr. Diana Cimpoiesu, pe un model aplicat cu succes in multe judete ale tarii, in loc sa-l analizeze si aprobe, dl presedinte l-a ignorat si a venit cu minciuni caracteristice de genul 44 de substatii de ambulanta.

Domnule Maricel Popa treziti-va si nu m-ai mintiti, ati promis ca salvati SMURD Podu Iloaiei si nu s-a intamplat nimic.

 

 

Deputatul USR Claudiu Năsui s-a arătat indignat, pe pagina sa de socializare, de o poză făcută la direcţia de taxe şi impozite a sectorului 5 care, în opinia lui, sintetizează perfect relaţia contribuabililor cu statul.

 

Bunăstarea nu vine în nici un caz prin crearea de locuri de muncă la stat, ci trebuie create locuri de muncă în economie, a opinat fostul premier Dacian Cioloş.
 
Cheltuielile statului român pentru investiţii în primele şase luni ale anului au scăzut aproape la jumătate faţă de perioada similară a anului 2016, potrivit datelor oficiale de la Ministerul de Finanţe. Efectele scăderii dramatice a investiţiilor în proiecte se vede şi în piaţă, unde tot mai multe firme reclamă lipsa marilor lucrări de infrastructură. Cheltuielile cu investiţiile au fost sacrificate, potrivit cifrelor oficiale, în detrimentul cheltuielilor cu salariile şi cu asistența socială.

 

Educaţia este gratuită în România. Astfel, statul asigură o parte din bani, părintele o altă parte iar pe copil nu-l costă nimic... a explicat ministrul Educaţiei. Cât despre implicarea părinţilor în decizii... ei bine, părinţii nu se prea pricep, susţine Liviu Pop.

 

O româncă, medic, luptă de aproape doi ani să-şi recupereze doi copii luaţi de autorităţi şi duşi în centre de plasament diferite din Finlanda. S-a întâmplat după ce fostul soţ al femeii a reclamat că aceasta vrea să fugă în România cu cei mici. Comisia pentru Diaspora din Camera Deputaţilor l-a chemat la discuţii pe ambasadorul Finlandei şi vrea să trimită o delegaţie să vadă la faţa locului care este situaţia.

 

Calvarul medicului român a început în primăvara anului 2015. Atunci, autorităţile i-au smuls copiii din brațe și i-au dus într-un centru de plasament. Totul după ce fostul soț, de origine finlandeză, a acuzat-o că vrea să fugă cu cei mici în România. Femeia spune că voia doar să se mute într-un alt oraş pentru un nou job.

 

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Go to top