Luni, 20 08 2018
Săptămâna trecută, dincolo de polemici, tensiuni politice și interese partizane, Parlamentul prin Camera Deputaților, în calitate de for decizional a arătat o nouă dovadă de solidaritate, de abordare transpartinică și a votat cu 273 de voturi “pentru” din 276 de parlamentari prezenți, legea internshipului.
Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a adus în atenţia Parlamentului importanța majoră a programelor de susținere și creditare avantajoase pentru studenți care reprezintă o soluție pentru un parcurs universitar de succes.

 

„Viziunea noastră, a liberalilor, este ca în acea zonă să fie construit un parc în adevăratul sens al cuvântului, în condițiile în care orașul este deficitar la spații verzi, iar calitatea vieții lasă de dorit în comunitatea noastră”, a spus Marius Bodea.
Banii ieșenilor n-au mers în investițiile din sistemul de termoficare, ci în contracte fictive de „promovare a mișcării sportive și a Municipiului Iași”. Primarul Chirica a dormit în post. Contractul semnat în februarie 2015 nu a fost pus în practică niciodată. Ordinul a venit de la București, de la conducerea Veolia România. Banii, 1,54 milioane lei (fără TVA), au fost achitați în iulie 2015 din contul Veolia Energie Iași, plata fiind avizată de directorul Alexandru Teleru. Primăria este acționar cu 10% din compania de termoficare, dar reprezentantul CA, Dumitru Tomorug, n-a verificat niciodată registrele contabile. Banii au ajuns la un grup infracțional din București, fiind destinați șpăgilor din mediul politic. DNA cercetează acum acest contract.

 

Un tun de 1,5 milioane de lei. Șefii Veolia Iași (fostă Dalkia Termo Iași) au plătit această sumă, în 2015, către un SRL din București. Obiectul contractului: „Promovarea valorilor românești, a României, a Municipiului Iași și a altor orașe unde Grupul Veolia își desfășoară direct sau prin filialele sale activitatea”.

Banii ieșenilor n-au mers în investițiile din sistemul de termoficare, ci în contracte fictive de „promovare a mișcării sportive și a Municipiului Iași”. Primarul Chirica a dormit în post. Contractul semnat în februarie 2015 nu a fost pus în practică niciodată. Ordinul a venit de la București, de la conducerea Veolia România. Banii, 1,54 milioane lei (fără TVA), au fost achitați în iulie 2015 din contul Veolia Energie Iași, plata fiind avizată de directorul Alexandru Teleru. Primăria este acționar cu 10% din compania de termoficare, dar reprezentantul CA, Dumitru Tomorug, n-a verificat niciodată registrele contabile. Banii au ajuns la un grup infracțional din București, fiind destinați șpăgilor din mediul politic. DNA cercetează acum acest contract.

 

Un tun de 1,5 milioane de lei. Șefii Veolia Iași (fostă Dalkia Termo Iași) au plătit această sumă, în 2015, către un SRL din București. Obiectul contractului: „Promovarea valorilor românești, a României, a Municipiului Iași și a altor orașe unde Grupul Veolia își desfășoară direct sau prin filialele sale activitatea”.

Organizația Municipală a Partidului Național Liberal a luat decizia politică încă din luna ianuarie a acestui an să voteze PUZ-urile pentru Spitalul Regional de Urgență, realizarea drumului de acces către Aeroport, continuarea dezvoltării Aeroportului Internațional Iași, Sala Polivalentă, precum și a celor documentații urbanistice care ar fi necesare în eventualitatea în care ar fi aprobată în Consiliul Local noua variantă de Plan Urbanistic General (PUG).

Consiliul Naţional al PNL a validat, duminică, propunerea ca liderul liberalilor, Ludovic Orban, să fie propus de partid pentru funcţia de prim-ministru iar Klaus Iohannis, candidat la funcţia de preşedinte al României pentru alegerile din 2019.

 

România va sprijini o eventuală majorare modică a contribuţiei naţionale la bugetul UE, astfel încât să fie menţinute alocări adecvate pentru politicile Uniunii, în special pentru politica de coeziune şi cea agricolă comună, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a participat, ieri, la reuniunea informală a Consiliului European de la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, pentru România, viitorul cadru bugetar al UE post 2020, care a fost discutat la reuniunea informală a Consiliului European, prezintă o importanţă aparte, fiind unul dintre principalele dosare pe care ţara noastră le va gestiona pe durata mandatului preşedinţiei Consiliului UE.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa menţinerii unităţii statelor membre spre obţinerea unui consens, subliniind faptul că România va acţiona, în calitate de preşedinţie a Consiliului UE, pentru facilitarea unui acord politic privind bugetul Uniunii Europene după 2020’, se precizează în comunicat.

Şeful statului a susţinut că procesul de negociere trebuie să conducă la un buget al Uniunii ‘ambiţios, modern şi care să permită avansarea proiectului european şi să răspundă aşteptărilor tuturor cetăţenilor UE’.

De asemenea, el a evidenţiat necesitatea unui buget suficient, care să susţină în continuare finanţarea adecvată a politicilor care au condus la creştere şi dezvoltare.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea creşterii convergenţei ca principală prioritate, cu menţinerea alocărilor substanţiale pentru politicile tradiţionale ale UE, care şi-au demonstrat valoarea adăugată şi beneficiile pentru statele membre. În acest sens, preşedintele României s-a pronunţat pentru finanţarea adecvată a Politicii de Coeziune în vederea reducerii decalajelor dintre statele membre şi regiuni, dar şi pentru reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale ale statelor membre UE’, arată Administraţia Prezidenţială.

În ceea ce priveşte finanţarea noilor priorităţi se arată că Uniunea Europeană trebuie echipată mai bine cu mijloace financiare care să permită un răspuns adecvat la noile provocări (securitate şi apărare, migraţie, cercetare), respectiv adaptarea la noile realităţi la nivel global, însă acest lucru nu trebuie să se facă în detrimentul politicilor şi fondurilor care au susţinut substanţial procesul de creştere şi de recuperare a decalajelor de dezvoltare în interiorul Uniunii.

Pe de altă parte, preşedintele Iohannis a subliniat că ţara noastră susţine propunerea Parlamentului European privind noua distribuţie a mandatelor în legislatura 2019 – 2024, prin care România recuperează mandatul pierdut în legislatura actuală, urmând ca delegaţia de europarlamentari români să fie compusă din 33 de membri.

‘Distribuţia propusă de Parlamentul European este obiectivă, echitabilă şi respectă principiul conform căruia niciun stat nu pierde locuri’, se precizează în comunicat.

Potrivit sursei citate, şefii de stat şi de guvern au agreat propunerea Parlamentului European privind noua distribuire a locurilor în perspectiva părăsirii Uniunii de către Marea Britanie.

În privinţa candidaţilor ‘cap de listă’ ai partidelor politice europene (Spitzenkandidaten), preşedintele Klaus Iohannis a arătat că experienţa din 2014 a fost una pozitivă şi ar trebui dezvoltată în continuare, subliniind că practica trebuie să respecte echilibrul inter-instituţional şi să stimuleze buna cooperare între instituţiile Uniunii Europene, pentru promovarea unei agende comune pro-europene, adaptată intereselor cetăţenilor.

Totodată, preşedintele Iohannis a exprimat sprijinul pentru desfăşurarea consultărilor cetăţeneşti, pentru creşterea gradului de conştientizare la nivelul cetăţenilor europeni asupra subiectelor de actualitate de pe agenda europeană.

‘Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că pentru ţara noastră, în calitate de viitoare deţinătoare a preşedinţiei Consiliului UE, este importantă creşterea gradului de conştientizare la nivelul cetăţenilor europeni asupra subiectelor de actualitate de pe agenda europeană’, se arată în comunicat.

În marja Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a avut, conform Administraţiei Prezidenţiale, o întâlnire bilaterală cu prim-ministrul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, în care au fost abordate chestiuni legate de agenda europeană, cooperarea în domeniul securităţii şi Iniţiativa celor Trei Mari. (Agerpres/ FOTO ampress.ro)

Este lesne de înțeles de ce protestează românii, fiindcă abordarea pe aceste modificări în legislația pe justiție sunt, în primul rând, lipsite de transparență. Sunt și aici schimbări care se doresc a fi făcute împotriva sistemului și cred că această abordare a PSD-ALDE în ultima vreme – de a merge întotdeauna împotriva tuturor – este o abordare total contraproductivă. Iar românii bine au făcut că și-au spus părerea”, a declarat Klaus Iohannis.

Au fost proteste în București și în alte zeci de orașe din țară. „Continuăm ce am început iarna trecută”, „Nu vrem să fim o nație de hoți”- au spus românii care au ieșit din nou în stradă pentru a-și arăta nemulțumirea față de Guvern. Oamenii cred că doar prin solidaritate vor putea învinge. Sunt nemulțumiți de planul de modificare a legilor justiției și de faptul că, spun ei, Parchetul devine subordonat intereselor politice.

Sunt nemulțumți și de fapul că senatorii au dat un raport negativ unui proiect de lege care-i împiedica pe cei condamnaţi penal să ocupe funcţia de preşedinte al ţării.

Sursa: digi 24

Liderul ALDE Varujan Vosganian a declarat, marţi, că ALDE şi-a reconfirmat recent susţinerea pentru ministrul Viorel Ilie şi că remanierea acestuia poate fi făcută doar după o discuţie în cadrul Coaliţiei de guvernare. Vosganian am mai spus că are „sentimentul că cel care doreşte ruperea Coaliţiei este chiar însuşi premierul Mihai Tudose", şi a avertizat că demiterea lui Viorel Ilie ar duce la ruperea coaliţiei.

 

Pagina 1 din 6

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Clipul zilei

Go to top