Luni, 21 01 2019

Gabriel Gachi

Caracatiţa Chirica-Asimionesei a devenit toxică pentru Iaşi: îşi cumpără hotel din banii ieşenilor

Planul cumpărării Hotelului Traian de către Primărie s-a născut în laboratoarele BZI. Lui Mihai Chirica nu-i trecuse ideea prin cap. Amănuntele sunt interesante, le voi dezvălui zilele următoare.

Simplul fapt că primarul insistă şi încearcă să-şi facă majoritatea necesară în Consiliul Local pentru a prelua acest hotel arată că hidra Chirica-Asimionesei este toxică pentru oraş.

Condamnat la muncă: Agrigoroaei sortează cărți la Biblioteca Județeană. Povestea fabuloasă a unui milionar scăpătat

Fostul senator PPDD Ionel Agrigoroaei lucrează la Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași. Fără bani. Acesta a fost condamnat definitiv de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) la doi ani, şase luni şi 20 de zile de închisoare cu suspendare, fiind obligat să presteze şi 80 zile de muncă în folosul comunităţii. La bibliotecă.

Condamnarea a fost pronunțată într-un dosar în care Agrigoroaei a fost acuzat că a luat de la o bancă din Iaşi un împrumut în franci elveţieni, în baza unor acte false. „Am început lucrul pe 20 decembrie anul trecut”, a afirmat Agrigoroaei.

Condamnat la muncă: Agrigoroaei sortează cărți la Biblioteca Județeană. Povestea fabuloasă a unui milionar scăpătat

Fostul senator PPDD Ionel Agrigoroaei lucrează la Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași. Fără bani. Acesta a fost condamnat definitiv de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) la doi ani, şase luni şi 20 de zile de închisoare cu suspendare, fiind obligat să presteze şi 80 zile de muncă în folosul comunităţii. La bibliotecă.

Condamnarea a fost pronunțată într-un dosar în care Agrigoroaei a fost acuzat că a luat de la o bancă din Iaşi un împrumut în franci elveţieni, în baza unor acte false. „Am început lucrul pe 20 decembrie anul trecut”, a afirmat Agrigoroaei.

„Face evidența publicațiilor periodice”
După condamnarea definitivă, Agrigoroaei a avut de ales unde va face zilele de muncă în folosul comunității, la Direcția Locală de Evidență a Persoanelor sau la Biblioteca Județeană. A optat pentru cea de-a doua variantă.

Potrivit legii, zilele de muncă în folosul comunității nu sunt totuna cu ziua de muncă normală, a fiecărui angajat. „O zi de muncă în folosul comunității înseamnă două ore de muncă efectivă”, a declarat Agrigoroaei. Adică, la o medie zilnică de 8 ore, Agrigoroaei ar putea face cele 80 zile de muncă în folosul comunităţii în 20 de zile calendaristice.

„A fost repartizat la Serviciul Săli și Depozit, face evidența publicațiilor periodice”, a precizat Dan Doboș, directorul bibliotecii. Șeful instituției a mai adăugat că programul lui Agrigoroaei este vizat de Serviciul de Probațiune.
În același dosar, soția lui Agrigoroaei, Antonela, a fost condamnată și ea la închisoare cu suspendare (doi ani şi patru luni) și obligată să presteze 80 de zile muncă în folosul comunităţii în cadrul Spitalului Clinic de Pneumologie Iaşi sau la Căminul de Pensionari „Sf. Cuv. Parascheva” Iaşi. „Ea încă nu a început, este bolnavă”, a afirmat Agrigoroaei.

A pierdut și cele trei terenuri
Fostul senator PPDD și soția sa Antonela au fost trimiși în judecată în septembrie 2014, fiind acuzați că au luat un împrumut de 335.000 de franci elveţieni, de la o bancă din Iași, în baza unor acte false privind veniturile lor. În dosar, au fost implicați și fratele și cumnata fostului senator, dar și câțiva apropiați ai lui Agrigoroaei.

Prima sentință a ICCJ a venit în decembrie 2015, cea definitivă fiind din 2017. „S-au menținut pedepsele de la prima instanță, însă a dispărut prejudiciul. Adică, nu mai trebuie să dau bani înapoi. Era și logic, deoarece valoarea bunurilor pe care le-am gajat acoperă de două ori valoarea creditului”, a spus Agrigoroaei.

Astfel, deși încă pe numele lui, cele trei parcele, una în Nicolina și două în Sărărie, sunt la dispoziția celor care dețin creanța. „Terenul din Nicolina are 500 de metri pătrați, dar am un PUZ pe el, P+8, deschidere la două străzi, deci e valoros. La fel, cele din Sărărie, deși au tot câteva sute de metri pătrați, sunt poziționate bine”, a explicat fostul senator.

Consultant la firmele copiilor
Despre politică, Agrigoroaei a afirmat că s-a lecuit. Acum trăiește de pe urma celor 80 de stupi pe care-i are și a celor 4,5 hectare, livadă cu nuci. „Mai ofer și consultanță pentru firmele celor doi copii ai mei”, a afirmat Agrigoroaei. Supranumit „Regele faliment”, Agrigoroaei a pus pe chituci, în ultimii 20 de ani, trei business-uri de ordinul milioanelor de euro. În ciuda răsunătoarelor eșecuri, acesta a scris o carte în care îi sfătuia pe oameni cum să facă afaceri de succes.


INCREDIBILUL TRASEU POLITIC AL LUI AGRIGOROAEI

* 2008 – PDL – consilier local
* 2011 – PSD
* 2012 – PPDD – senator
* 2014 – UNPR
* 2014 – PPDD
* 2015 – UNPR
* 2016 – PMP
* 2016 – Partidul Dreptății Sociale (a lui Vanghelie)

10 lovituri REPORTER DE IAȘI în 2018

Punem punct ediției tipărite, racordându-ne mult mai decis la cerințele pieței actuale. Site-ul REPORTER DE IAȘI va crește în vizibilitate și va evolua spre a deveni cel mai important și mai credibil canal de informare din Iași.

Acesta este ultimul număr REPORTER DE IAȘI în variantă tipărită. Toate argumentele privind obiceiurile de consum, eficiența costurilor și accesul rapid al cititorilor la informație au condus de mult la această decizie, pe care am amânat-o din considerente subiective. Povestea noastră de ziariști încă din anii ’90 până în prezent a fost legată de presa scrisă și am ținut să ne identificăm cu produsul tipărit contrar evidenței că toată lumea este acum conectată on-line la informație.

10 lovituri REPORTER DE IAȘI în 2018

Punem punct ediției tipărite, racordându-ne mult mai decis la cerințele pieței actuale. Site-ul REPORTER DE IAȘI va crește în vizibilitate și va evolua spre a deveni cel mai important și mai credibil canal de informare din Iași.

Acesta este ultimul număr REPORTER DE IAȘI în variantă tipărită. Toate argumentele privind obiceiurile de consum, eficiența costurilor și accesul rapid al cititorilor la informație au condus de mult la această decizie, pe care am amânat-o din considerente subiective. Povestea noastră de ziariști încă din anii ’90 până în prezent a fost legată de presa scrisă și am ținut să ne identificăm cu produsul tipărit contrar evidenței că toată lumea este acum conectată on-line la informație.

Afacerea „Chirica la PNL”: toate explicațiile care vă lipsesc

Venirea lui Mihai Chirica în PNL era anunțată pentru luna octombrie, după ce sondajul din iulie îl dădea cu 50% intenție de vot la Primărie. Schema a picat, pentru moment. Veneau, odată cu el, Mugur Cozmanciuc, de la Neamț, ca președinte județean, și Dan Marian, de la Huși, că secretar general al filialei. Fostul democrat-liberal e un combinagiu notoriu și e cu un picior în pușcarie.

Asimionesei s-a oferit, ca în toate situațiile fetide, să fie cureaua de transmisie, iar Dan Marian cuplase la Vasile Blaga și totul părea rezolvat. Filiera pedelistă din PNL încăleca unul dintre cele mai mari județe din țară și hegemonia la nivel local ar fi fost totală, pentru încă două mandate. Aș vrea să se înțeleagă că asemenea montaje nu sunt gratis.

Afacerea „Chirica la PNL”: toate explicațiile care vă lipsesc

Venirea lui Mihai Chirica în PNL era anunțată pentru luna octombrie, după ce sondajul din iulie îl dădea cu 50% intenție de vot la Primărie. Schema a picat, pentru moment. Veneau, odată cu el, Mugur Cozmanciuc, de la Neamț, ca președinte județean, și Dan Marian, de la Huși, că secretar general al filialei. Fostul democrat-liberal e un combinagiu notoriu și e cu un picior în pușcarie.

Asimionesei s-a oferit, ca în toate situațiile fetide, să fie cureaua de transmisie, iar Dan Marian cuplase la Vasile Blaga și totul părea rezolvat. Filiera pedelistă din PNL încăleca unul dintre cele mai mari județe din țară și hegemonia la nivel local ar fi fost totală, pentru încă două mandate. Aș vrea să se înțeleagă că asemenea montaje nu sunt gratis.

Marius Bodea: O asociație intercomunitară „Alianța Est-Vest” rămâne soluția viitorului și pentru regiunea Moldova.

Încă din iunie 2017, deputatul liberal a prezentat o soluție de asociere a județelor Moldovei și a celor de cealaltă parte a Carpaților pentru finanțarea obiectivelor de investiții strategice, printre altele și Autostrada Moldova-Transilvania. Scopul acestei asocieri este desprinderea pe termen mediu și lung de centralizarea administrativă exagerată actuală, care în condițiile unei slabe guvernări poate genera disproporții uriașe de dezvoltare între regiunile României.

Ideea are la bază în bună măsură tot principiile generale pe care s-a constituit zilele trecute Alianța Vestului.

Marius Bodea: „Ultra-centralizarea statului român este una păguboasă și creează inechități sociale între regiunile țării pentru că politicile de coeziune există pe hârtie, dar lipsesc în realitate cu desăvârșire.

Încă din iunie anul trecut am propus înființarea unei asociații regionale de dezvoltare intercomunitară, în termeni generali gândită pe modelul celei pe care vor să o înființeze cei patru primari care au semnat „Alianța Vestului”, pentru ca Moldova să își ia soarta în mâini. Pentru a mişca lucrurile, trebuie o alianţă regională, transpartinică, care să afirme ferm interesul regional. Însă, într-o regiune în care PSD deține președinția majorității consiliilor județene și primăriilor municipale, un astfel de proiect li se pare acestora fantasmagoric, ceea ce iată, liberalilor din vest nu li s-a părut deloc."

Acesta a reamintit soluțiile pentru constituirea fondurilor necesare marilor proiecte regionale:

  • constituirea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară la nivel regional la care să adere toate Primăriile şi Consiliile Judeţene de pe traseul viitoarei autostrăzi Ungheni-Iași-Tg. Mureș și din Regiunea de Nord-Est.
  • adoptarea unei legi de modificare a codului fiscal, astfel încât surplusul de bani cu care Regiunea de Nord-Est contribuie la bugetul national din impozitul pe venit să rămână la dispoziția acestei asociații. La nivelul întregii regiuni, din impozitul pe venit care se adună centralizat regiunea Moldova contribuie cu 86 milioane euro mai mult decât primeste, conform datelor înregistrate la nivelul anului 2016;
  • atragerea de fonduri europene direct de la Comisia Europeană pentru proiectele regionale;
  • fiecare Primarie şi Consiliu Judeţean din regiune să contribuie cu 1% anual din buget pentru susţinearea proiectelor regionale. Numai Municipiul Iași ar contribui anual cu 2 milioane euro la acest fond;
  • Guvernul României să susțină la rândul său parte din finanțarea proiectelor regionale;
  • organizarea de campanii la nivel regional pentru colectarea în acest fond, destinat finanțării proiectelor regionale, și a celor 2% din impozitul pe profit pe care agenții economici din regiune sau din alte zone ale țării au libertatea să îi direcționeaze cum doresc;
  • inițierea unei campanii de crowfunding. Marius Bodea estimează că putem strange măcar 5 milioane euro anual doar din aceste campanii.

            „Astfel, la un calcul primar s-ar strânge aproximativ 500 milioane euro anual fără fondurile europene!  Din acești bani putem cofinanța inclusiv Autostrada Moldova-Transilvania, spitalele regionale de urgență și multe alte proiecte mari de infrastructură trans-regională. În felul acesta transmitem un mesaj clar la nivel național că Moldova nu stă cu mâna întinsă la Guvern, ci vrea libertate în administrarea sumelor ce le poate colecta!

Din păcate, Iașul nu reușeste să fie cel care coagulează toate energiile din regiune. Aici asistăm la un circ ieftin între președintele CJ și primarul Iașului care se rățoiesc pe subiecte mărunte, cum ar fi cel cu artificiile din fața Palatului, dar nu au capacitatea de a gândi proiecte mari pentru oraș”, a spus Marius Bodea.

Acesta a mai spus că singurul din regiune care, în acest moment, poate coagula energiile pentru susținerea proiectelor regionale este președintele liberal al CJ Suceava, Gheorghe Flutur.

Editorial Gabriel GACHI. Iașul în fantezia lui Chirica: locul în care se visează și nu se face nimic

Mihai Chirica a lansat iar consultarea publică pentru bugetul pe anul următor. Iar spectacol, urne prin oraş, întâlniri la Primărie, filmări, hârtie consumată, bannere, luni de zile de propagandă obositoare, totul pentru o iluzie a bunelor practici.

Iașul în fantezia lui Chirica: locul în care se visează și nu se face nimic

Mihai Chirica a lansat iar consultarea publică pentru bugetul pe anul următor. Iar spectacol, urne prin oraş, întâlniri la Primărie, filmări, hârtie consumată, bannere, luni de zile de propagandă obositoare, totul pentru o iluzie a bunelor practici.
Pagina 1 din 22

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      

Clipul zilei

Go to top