Sambata, 23 03 2019

Cezar Moraru

Incendiar: judecătoarea Cazacu dă Primăriei lui Chirica 121 ha de teren, în loc să se recuze, și așteaptă autorizație pentru blocul ei din Oancea

În februarie, Chirica a trecut deja prin Consiliul Local hotărârea de trecere în proprietate privată a celor 121 ha, deși are sentință doar în prima instanță și urmează apelul. Primăria Miroslava e stupefiată: făcuse doar o procedură de „obligația de a face”, considerând că e o formalitate, toate deciziile anterioare demonstrând că terenul de 121 ha îi aparține. Judecătoarea Cerasela Cazacu a dat sentința favorabilă Iașului în 2018, deși în 2017 se asociase cu Vasile Filip la construcția blocului uriaș de pe Esplanada Oancea. Ea așteaptă autorizație tocmai de la Primărie, deși e un scandal imens pe subiect. Experții: judecătoarea trebuia să se abțină de la acest proces, având un interes direct. Mihai Chirica recidivează: și-a anexat abuziv pământul Miroslavei, procesul nefiind încheiat, la fel cum făcuse și cu terenul RADEF, din Păcurari. Primăria Miroslava cere acum revocarea Hotărârii CL.

Primăriile Miroslava și Iași se judecă pentru 121 hectare de teren pe șesul Bahluiului. Miroslava a pierdut în mai 2018 la Judecătorie, acum e apelul la Tribunal. Între timp însă, Primăria Iași a trecut acest teren în domeniul privat al municipiului, deși e litigiu.

Primul semn de întrebare: sentința de la Judecătorie îi aparține Ceraselei Cazacu, magistrat care participă la controversata investiție imobiliară din Oancea, proiect ce nu a primit deocamdată autorizația de construire de la Primărie. Trebuia să se abțină Cazacu să judece această cauză?


Incendiar: judecătoarea Cazacu dă Primăriei lui Chirica 121 ha de teren, în loc să se recuze, și așteaptă autorizație pentru blocul ei din Oancea

În februarie, Chirica a trecut deja prin Consiliul Local hotărârea de trecere în proprietate privată a celor 121 ha, deși are sentință doar în prima instanță și urmează apelul. Primăria Miroslava e stupefiată: făcuse doar o procedură de „obligația de a face”, considerând că e o formalitate, toate deciziile anterioare demonstrând că terenul de 121 ha îi aparține. Judecătoarea Cerasela Cazacu a dat sentința favorabilă Iașului în 2018, deși în 2017 se asociase cu Vasile Filip la construcția blocului uriaș de pe Esplanada Oancea. Ea așteaptă autorizație tocmai de la Primărie, deși e un scandal imens pe subiect. Experții: judecătoarea trebuia să se abțină de la acest proces, având un interes direct. Mihai Chirica recidivează: și-a anexat abuziv pământul Miroslavei, procesul nefiind încheiat, la fel cum făcuse și cu terenul RADEF, din Păcurari. Primăria Miroslava cere acum revocarea Hotărârii CL.

Primăriile Miroslava și Iași se judecă pentru 121 hectare de teren pe șesul Bahluiului. Miroslava a pierdut în mai 2018 la Judecătorie, acum e apelul la Tribunal. Între timp însă, Primăria Iași a trecut acest teren în domeniul privat al municipiului, deși e litigiu.

Primul semn de întrebare: sentința de la Judecătorie îi aparține Ceraselei Cazacu, magistrat care participă la controversata investiție imobiliară din Oancea, proiect ce nu a primit deocamdată autorizația de construire de la Primărie. Trebuia să se abțină Cazacu să judece această cauză?


Palas de Popricani: tun de 200 milioane de euro sau păcăleala anului cu „cel mai mare proiect rural din România”?

Primarul Pârlog, afaceristul în derivă Vieru (ex-Nena) și imobiliarul Rascenco pun la cale peste 7.000 de apartamente pe 28 ha la ieșirea din Iași spre Popricani. Amplasamentele sunt excelente: o bucată înainte de Cârlig, imediat după S-ul pe care șoseaua îl face peste pârâul Cacaina, și o alta, mult mai mare, 1,5 km mai încolo, în dreptul satului Vânători. Până la Podu de Fier faci 4 minute cu mașina, iar în 8 minute ești în Piața Unirii, prin Sărărie. Însă terenurile nu au nici gaz, nici apă, nici măcar curent electric, Popricani fiind cea mai înapoiată comună din Zona Metropolitană. Primarul Pârlog neagă aranjamentele, deși Primăria va primi doar 3% din beneficii: „E proiect pe 10 ani, poate va fi și-al treilea primar după mine”. Comuna ar exploda economic cu acest proiect, dar Rascenco și Vieru nu par să aibă puterea financiară necesară.

Palas de Popricani: tun de 200 milioane de euro sau păcăleala anului cu „cel mai mare proiect rural din România”?

Primarul Pârlog, afaceristul în derivă Vieru (ex-Nena) și imobiliarul Rascenco pun la cale peste 7.000 de apartamente pe 28 ha la ieșirea din Iași spre Popricani. Amplasamentele sunt excelente: o bucată înainte de Cârlig, imediat după S-ul pe care șoseaua îl face peste pârâul Cacaina, și o alta, mult mai mare, 1,5 km mai încolo, în dreptul satului Vânători. Până la Podu de Fier faci 4 minute cu mașina, iar în 8 minute ești în Piața Unirii, prin Sărărie. Însă terenurile nu au nici gaz, nici apă, nici măcar curent electric, Popricani fiind cea mai înapoiată comună din Zona Metropolitană. Primarul Pârlog neagă aranjamentele, deși Primăria va primi doar 3% din beneficii: „E proiect pe 10 ani, poate va fi și-al treilea primar după mine”. Comuna ar exploda economic cu acest proiect, dar Rascenco și Vieru nu par să aibă puterea financiară necesară.

Caz unic: Primăria aprobă două supraînălțări la clădirea lui Dulgheru, deși legea permite una singură. 40% peste autorizație!

Sorin Dulgheru a primit prima autorizare în 2017, de creștere a clădirii cu un etaj, iar a doua acum, în 2019, tot cu 20%, documentele fiind oficiale, negru pe alb. Proprietarul n-a materializat deocamdată niciuna din autorizări, dar lucrează la clădire, plănuind s-o vândă cu 2,9 milioane de euro. La Iași, ceea ce este o excepție, mărirea unei clădiri cu 20% peste autorizație, a devenit o regulă. Cine are 8 etaje autorizate va construi 10 în final.

Legea prevede expres că supraetajarea clădirilor se poate face o singură dată, cu maxim 20% din suprafața desfășurată. În cazul lui Sorin Gabriel Dulgheru s-a putut de două ori.

Pe site-ul Primăriei există două autorizări pentru supraetajarea clădirii de birouri a lui Dulgheru. Una din 2017 și o a doua din februarie 2019.


Caz unic: Primăria aprobă două supraînălțări la clădirea lui Dulgheru, deși legea permite una singură. 40% peste autorizație!

Sorin Dulgheru a primit prima autorizare în 2017, de creștere a clădirii cu un etaj, iar a doua acum, în 2019, tot cu 20%, documentele fiind oficiale, negru pe alb. Proprietarul n-a materializat deocamdată niciuna din autorizări, dar lucrează la clădire, plănuind s-o vândă cu 2,9 milioane de euro. La Iași, ceea ce este o excepție, mărirea unei clădiri cu 20% peste autorizație, a devenit o regulă. Cine are 8 etaje autorizate va construi 10 în final.

Legea prevede expres că supraetajarea clădirilor se poate face o singură dată, cu maxim 20% din suprafața desfășurată. În cazul lui Sorin Gabriel Dulgheru s-a putut de două ori.

Pe site-ul Primăriei există două autorizări pentru supraetajarea clădirii de birouri a lui Dulgheru. Una din 2017 și o a doua din februarie 2019.


Blitzkrieg ca pe vremea anexării Austriei: CHIRICA S-A FĂCUT PROPRIETAR DIN PIX pe terenul RADEF, fără să se mai complice cu procesul de la Înalta Curte

Săptămâna trecută, muncitorii Primăriei au sărit gardul și au defrișat arborii din curtea RADEF. Pe 805 mp ar urma să se construiască o biserică, terenul fiind dat de Primărie prin Hotărâre de Consiliu Local. Dar toată suprafața de 5.800 mp e în proprietatea statului, în posesia RADEF. Primăria a pierdut procesul pentru acest teren la Curtea de Apel, iar recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție e programat abia în noiembrie 2020. Șefa Juridicului din Primărie, Cristina Oțeleanu, a dat asigurări, negru pe alb, că terenul nu este în litigiu, deși e ditamai procesul la ICCJ. Pentru prima dată în istoria Iașului, Consiliul Local s-a făcut proprietar pe un teren care nu-i aparține, pe baza raportului lui Oțeleanu. Hotărârea CL a fost actul pe baza căruia Primăria a făcut „intabularea provizorie” a terenului, neexistând nicio altă dovadă. Administratorul RADEF este șocat: „Îi fac plângere penală lui Chirica”. Mișcarea primarului s-a derulat cu o viteză fulgerătoare, amintind de celebrele blitzkrieg ale Germaniei naziste. Verificați-vă terenurile, mâine s-ar putea să nu le mai aveți.

Manevre stupefiante făcute de șefii Primăriei Iași. S-au înstăpânit, cu de la sine putere, pe 805 mp, iar ulterior au transmis dreptul de folosință gratuită către parohia „Sf. Apostol și Evanghelist Luca“.

Dar parcela în cauză este în proprietatea statului și în posesia Oficiului Filmotecă a RADEF. „Așa ceva n-am văzut în viața mea. Vin la Iași să depun plângere penală”, a declarat Ioan Hagi, administratorul special al RADEF.


Blitzkrieg ca pe vremea anexării Austriei: CHIRICA S-A FĂCUT PROPRIETAR DIN PIX pe terenul RADEF, fără să se mai complice cu procesul de la Înalta Curte

Săptămâna trecută, muncitorii Primăriei au sărit gardul și au defrișat arborii din curtea RADEF. Pe 805 mp ar urma să se construiască o biserică, terenul fiind dat de Primărie prin Hotărâre de Consiliu Local. Dar toată suprafața de 5.800 mp e în proprietatea statului, în posesia RADEF. Primăria a pierdut procesul pentru acest teren la Curtea de Apel, iar recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție e programat abia în noiembrie 2020. Șefa Juridicului din Primărie, Cristina Oțeleanu, a dat asigurări, negru pe alb, că terenul nu este în litigiu, deși e ditamai procesul la ICCJ. Pentru prima dată în istoria Iașului, Consiliul Local s-a făcut proprietar pe un teren care nu-i aparține, pe baza raportului lui Oțeleanu. Hotărârea CL a fost actul pe baza căruia Primăria a făcut „intabularea provizorie” a terenului, neexistând nicio altă dovadă. Administratorul RADEF este șocat: „Îi fac plângere penală lui Chirica”. Mișcarea primarului s-a derulat cu o viteză fulgerătoare, amintind de celebrele blitzkrieg ale Germaniei naziste. Verificați-vă terenurile, mâine s-ar putea să nu le mai aveți.

Manevre stupefiante făcute de șefii Primăriei Iași. S-au înstăpânit, cu de la sine putere, pe 805 mp, iar ulterior au transmis dreptul de folosință gratuită către parohia „Sf. Apostol și Evanghelist Luca“.

Dar parcela în cauză este în proprietatea statului și în posesia Oficiului Filmotecă a RADEF. „Așa ceva n-am văzut în viața mea. Vin la Iași să depun plângere penală”, a declarat Ioan Hagi, administratorul special al RADEF.


Spulber, secretara CL dublu inculpată: a spulberat condamnarea primarului „Țac-Țac" și a lipit de gard o bătrână, omorând-o

La patru ani de la producerea unui accident mortal, Felicia Spulber, secretara Consiliului Local Tg. Frumos, a fost trimisă recent în judecată. Acuzația: ucidere din culpă. Concomitent, Spulber se judecă și într-o a doua speță penală: abuz în serviciu pentru că a refuzat să emită referatul de revocare a primarului Ionel Vatamanu, condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese în formă continuată. „Eu sunt la serviciu, domnule. Nu putem vorbi în timpul serviciului. La revedere”, a spus Spulber înainte de a închide telefonul. Ne scuzați că am deranjat funcționarul public cu două dosare penale care îl protejează pe primarul condamnat penal definitiv.

Planul de 500 milioane de euro pentru Iași: 300 milioane împrumut + 200 milioane fonduri UE. Transformare radicală în 7 ani

Toate proiectele Iașului lâncezesc. Primarul Mihai Chirica apare toată ziua la televizor dar nici măcar în cartiere nu mai asfaltează. Soluția e radicală: credit bancar de 300 milioane de euro, plus 200 milioane accesați de la UE până în 2027. Cu 500 milioane de euro faci pasaje, noi inele de legătura pe șesul Bahluiului, în Șorogari și Lunca Cetățuiei, cumperi 70 de tramvaie și încă 100 de autobuze, faci 10 parcări supraterane și golești bulevardele, faci Sală Polivalentă de 10.000 de locuri. 20 de ani am plăti o rată de 17 milioane de euro/an. Acum, acești bani se duc pe experimente nereușite sau pur și simplu nu sunt cheltuiți, rămânând an de an cu excedent de 10 milioane de euro la investiții. Dacă nu aplicăm imediat aceste planuri, Iașul nu se va putea dezvolta. Tot ce vedem acum este o stagnare cronică, mascată de propagandă. Lista de soluții este doar o propunere, dezbaterea putând fixa 20 de obiective în valoare de 500 milioane de euro.

Peste 300 de milioane de euro ar putea împrumuta, aproape instantaneu, Primăria Iași pentru a moderniza orașul. Un credit pe 20 de ani ar aduce o rată anuală de 17-18 milioane de euro. Dar cele 300 de milioane de euro, investite rapid, în maxim 4-5 ani, ar putea schimba radical Iașul și calitatea vieții urbane.


Pagina 1 din 29

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Martie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Clipul zilei

Go to top