Ionuţ Ceobanu, tânărul condamnat la 25 de ani de închisoare pentru că şi-a violat şi ucis sora în 2004, are de ce să le mulţumească politicienilor: i-au redus pedeapsa cu aproape 6 ani. În 2014, Noul Cod Penal i-a tăiat 5 ani din condamnare, iar recenta Lege a recursului compensatoriu, 270 de zile. Sunt şanse mari ca Ionuţ Ceobanu să fie eliberat la începutul lui 2018.

O reducere de 270 de zile din pedeapsă a primit „cadou” criminalul de la Cub în baza Legii recursului compensatoriu, adoptată de Parlament în octombrie 2017. Ionuţ Ceobanu, monstrul care, în 2004, şi-a violat şi ucis cu sânge rece sora în catacombele din centrul Iaşului, este cu un pas mai aproape de libertate.

Tânărul a primit deja „undă verde” de la Comisia de liberări condiţionate din Penitenciarul Timişoara pentru a ieşi de după gratii. Un judecător i-a respins cererea, dar Ceobanu are şanse mari de a fi eliberat în primele luni ale anului viitor.

Aliat important: Penitenciarul

Ionuţ Ceobanu, acum în vârstă de 35 de ani, execută o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, dar are toate şansele să se plimbe curând liber pe străzile Iaşului. Comisia din Penitenciarul Timişoara, acolo unde este încarcerat tânărul, l-a propus pe acesta pentru liberarea condiţionată, constatând că acesta îndeplineşte condiţiile pentru a ieşi de după gratii.

Ceobanu a executat efectiv 4.758 de zile de închisoare (13 ani), la care s-au adăugat 523 de zile ca urmare a muncii prestate şi alte 270 acordate în baza Legii recursului compensatoriu, în total fiind „câştigate” şi executate 5.545 de zile, conform datelor Comisiei. Pentru a ieşi de după gratii, tânărul trebuia să execute ¾ din pedeapsă, respectiv 5.478 de zile.

Într-un proces-verbal trimis la Judecătoria Timişoara, reprezentanţii Penitenciarului au mai arătat că Ionuţ Ceobanu nu a fost sancţionat disciplinar, a primit recompense, a participat la diverse programe şi, din 2011, a muncit.

Sesizarea Comisiei a ajuns pe masa Judecătoriei Timişoara, care a respins, pe 2 noiembrie, cererea de eliberarea condiţionată a ieşeanului.

Are o relaţie stabilă

Numit şi „criminalul de la Cub” sau „diavolul din catacombe”, Ionuţ Ceobanu a încercat să-i convingă pe magistraţi că „s-a îndreptat”. Ieşeanul a explicat instanţei, în notele scrise depuse la dosar, că atunci când şi-a ucis sora era sub influenţa drogurilor şi a alcoolului, „neavând discernământ integru”, se arată în motivarea sentinţei Judecătoriei Timişoara. Programele educative urmate în detenţie, orientarea spre credinţa religioasă, o relaţie stabilă şi demersurile făcute pentru găsirea unui loc de muncă au fost prezentate de tânăr ca fiind în avantajul său pentru a ieşi din închisoare. Acesta a mai arătat că a fost recompensat de 53 de ori, a urmat cursurile şcolare, fiind elev în clasa a 13-a, şi a lucrat inclusiv ca voluntar.

În faţa magistraţilor, criminalul de la Cub a susţinut că a greşit şi „vrea o şansă”.

Judecător: „Nu s-a îndreptat”

Cu toate acestea, instanţa nu a considerat că Ceobanu a dat „dovezi temeinice de îndreptare”, ci mai degrabă elementele care îl caracterizează în mod favorabil reprezintă o adaptare la condiţiile impuse de mediul penitenciar. „Raportat la cuantumul pedepsei, de 20 ani închisoare, care urmează să expire în 25.01.2024, (fracţia obligatorie fiind împlinită doar ca urmare a aplicării Legii 169/2017), la motivaţia extrinsecă a condamnatului pentru schimbare (respectiv, determinată de factorii externi, interesul de a face ceva numai ca mijloc în vederea unei recompense), instanţa apreciază că partea din pedeapsă executată de condamnat până în prezent nu este de natură să creeze convingerea că procesul de reeducare s-a încheiat înainte de executarea integrală a pedepsei”, se arată în motivarea Judecătoriei Timişoara.

Instanţa a mai stabilit şi ca reînnoirea cererii de liberare condiţionată să se facă după 1 februarie 2018. Pe d ealtă parte, Ceobanu a făcut apel în dosarul de mai sus, procesul urmând să fie reluat la Tribunalul Timiş, pe 5 ianuarie 2018.

Analiza ADN l-a dat de gol după 6 luni

În 18 martie 2004, Ionuţ Ceobanu, pe atunci în vârstă de 22 de ani, şi-a violat şi ucis sora de 16 ani. După ce la înmormântare a părut foarte afectat, Ceobanu a fost descoperit ca făptuitor la mai bine de jumătate de an de la uciderea adolescentei. Îl dăduseră de gol rezultatele probelor ADN. În 2005 a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru omor calificat şi viol. Pedeapsa i-a fost redusă de Tribunalul Arad cu cinci ani, în 2014, după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal. Alt document al politicienilor care l-a apropiat de libertate.

Ceobanu, în timpul procesului de omor

„Având în vedere că liberarea condiţionată este o facultate, beneficiul acestei institutii nefiind un drept, ci o vocaţie a condamnatului, instanţa va respinge propunerea de liberare condiţionată formulată de către Comisia de propuneri din cadrul Penitenciarului Timişoara”

Fragment din sentinţa lui Ionuţ Ceobanu

Robert Chelaru, la puţin timp după eliberare

Chelaru, eliberat după opt ani

Robert Ciobanu, tânărul care, în 2005, a ucis-o pe vecina sa Larisa Chelaru, o fetiţă de opt ani, a ieşit de după gratii în septembrie 2014. Iniţial, tânărul a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, dar, după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, pedeapsa i s-a micşorat la 15 ani de închisoare într-un centru de reeducare pentru minori.

În acest caz, alţi doi oameni au murit: un taximetrist de 28 de ani suspectat că ar fi ucis-o pe fetiţă şi tatăl acesteia, care nu a mai suportat chinul cauzat de moartea fiicei sale, s-au sinucis. Pe de altă parte, şeful Poliţiei Judeţene de la momentul anchetei, Ghiorghi Plai, şi-a pierdut postul.

S-a întors după gratii cu o crimă în cârcă

Un bărbat din comuna Frăţeşti, judeţul Giurgiu, eliberat din închisoare în baza Legii recursului compensatoriu, a fost arestat preventiv, la începutul lunii decembrie, după ce şi-a ucis un vecin de 52 de ani. George Glonţ (42 de ani) executase anterior şapte ani de închisoare pentru violare de domiciliu şi vătămare corporală gravă. Bărbatul fusese pus în libertate în octombrie 2017.

In puşcării, Tudorel Toader este văzut ca prietenul deţinuţilor

Ministru: „Nu credeam că impactul va fi atât de mare”

Legea privind recursul compensatoriu prevede că pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare fiecare deţinut va beneficia de şase zile considerate efectuate. De la intrarea în vigoare a legii până în 10 decembrie au fost eliberate la termen, după aplicarea măsurilor compensatorii, fără a mai trece prin faţa judecătorilor, 801 de persoane, potrivit datelor Administraţei Naţionale a Penitenciarelor. Alţi 2004 s-au folosit de zilele „câştigate” pentru a obţine eliberarea condiţionată din partea instanţelor. Luna trecută, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a arătat uimit de efectul acestei legi: „Vă mărturisesc că este mult, mi-a depăşit aşteptările. Nu credeam că impactul va fi atât de mare. Dar este efectul legii.”

Parlamentarii de la putere au motivat adoptarea acestei legi prin dorinţa de a evita sancţiuni din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului. Curtea de la Strasbourg a condamnat de mai multe ori Statul român pentru condiţiile din Penitenciare. Pe de altă parte, oponenţii legii au criticat „generozitatea” celor şase zile, într-o variantă anterioară deţinuţii beneficiind de doar de trei zile reduse din pedeapsă la fiecare 30 de zile executate în condiţii improprii.