Sambata, 23 06 2018
Dacă primarul Chirica îşi construieşte un bloc cu 30 de etaje, nu trebuie să știm

Dacă primarul Chirica îşi construieşte un bloc cu 30 de etaje, nu trebuie să știm

O sfidare a transparenţei cum numai la baronii celebri din România a mai existat. Recent, invocând legea datelor cu caracter personal, Primăria Iaşi a blocat accesul la patru tipuri de informaţii fundamentale: numele celor care primesc autorizaţii de construcţie, certificate de urbanism, participă la concursuri sau au datorii la bugetul local. Este singura Primărie din ţară din cele verificate de REPORTER DE IAŞI care procedează astfel. 

De 22 de ori apare cuvântul „transparenţă” sau derivate de-ale lui în raportul de activitate al lui Mihai Chirica aferent primei perioade, mai-decembrie 2015, în care a deţinut, ca interimar, funcţia de primar. „Administraţia locală a început să funcţioneze altfel: mai transparent, mai eficient, deschizându-şi larg porţile către comunitate!”, se preciza în raport.

 A căzut ghilotina

La trei ani distanţă de la momentul preluării puterii locale, Chirica a secretizat totul. În certificatele de urbanism, autorizaţiile de construire, participările la concursuri pentru ocupare de posturi în administraţie, dar şi lista restanţierilor persoane fizice la bugetul local nu mai există numele oamenilor. Au fost anonimizate. Pretextul: protejarea datelor cu caracter personal (GDPR), o directivă a Uniunii Europene.

Culmea, secretizarea a făcut-o doar Primăria Iaşi, alte primării sau instituţii ale statului oferind în continuare aceste informaţii cu caracter public. Practic, Chirica le-a buşit uşa în nas şi ieşenilor şi presei.

 

Şase autorizaţii eliberate în ultimele zile de Primăria Timişoara unde apar numele persoanelor fizice. Situaţia este identică peste tot în ţară

 

Autoritate: „Pot fi dezvăluite”

Pe 25 mai 2018, a intrat în vigoare regulamentul privind datele personale, adoptat de Parlamentul European în 2016. Intervalul de doi ani a fost necesar pentru a permite companiilor să se conformeze. Directiva se referă, în primul rând, la modul în care firmele pot manipula datele personale şi cum le pot folosi în interes comercial. Pentru autorităţile publice, lucrurile stau diferit, mai ales că acestea sunt obligate să ofere transparenţă.
Or, şefii Primăriei Iaşi s-au folosit de prilej şi au anonimizat numele persoanelor fizice din certificatele de urbanism, din autorizaţiile de construire, de la anunţurile referitoare la concursurile pentru angajare. „Datele personale (...) pot fi colectate, inclusiv dezvăluite publicului larg, prin intermediul site-ului www.primaria-iasi.ro, numai în măsura în care se aplică cel puţin una din condiţiile prevăzute de art. 6 alin. (1)”, se arată în răspunsul oferit REPORTER DE IAŞI de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, adresă semnată de Alina Săvoiu, şefa biroului juridic şi comunicare.

Iar la articolul invocat se precizează şase condiţii, cel puţin una aplicându-se în cazul Primăriei Iaşi: „prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine operatorului”. Cu alte cuvinte, reprezentanţii Primăriei au secretizat, în mod eronat, aceste informaţii cu caracter public.

 

„Lipsa de transparenţă a devenit o marcă a Primăriei, iar acum se folosesc de pretextul legislaţiei europene în domeniul datelor cu caracter personal pentru a fi şi mai opacă. Eu, personal, a trebuit să mă adresez instanţei în mai multe rânduri pentru a mi se pune la dispoziţie date de interes public. Pe cale de consecinţă, am iniţiat un proiect de hotărâre de Consiliu Local pentru creşterea transparenţei activităţii Primăriei”, Răzvan Timofciuc, consilier local PNL

 

Alţii le publică în continuare

Încă un argument: site-urile altor primării sau instituţii de stat din ţară au continuat să publice aceste informaţii şi ulterior intrării în vigoare a regulamentului. Doar câteva exemple: primăriile din Suceava, Braşov, Timişoara şi cea a Sectorului 3 din Bucureşti au pe site-urile lor autorizaţiile de construire, menţionând şi numele persoanelor fizice pentru care au fost emise.

La Iaşi, persoanele fizice au fost scoase de pe listă, fiind lăsate doar cele juridice.

Interpretarea Primăriei

În plus, la concursurile de angajare se dă doar numărul dosarului de înscriere, nu şi cui aparţine acesta. În plus, la Iaşi nu se mai poate afla identitatea restanţierilor la bugetul local, persoane fizice. Paradoxal, recent, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a dat publicităţii lista marilor restanţieri, cu nume şi prenume, din toată ţara.

Primăria Iaşi, prin purtătorul de cuvânt, a explicat decizia prin coroborarea Legii 677/2001 cu Decizia ICCJ nr. 37/2015, norme care aplică Regulamentul Uniunii Europene 2016/679. Poziția Primăriei este că „Regulamentul UE, aplicabil din 25 mai 2018, prevede, la Articolul 6 (legalitatea prelucrării), situațiile în care prelucrarea datelor poate fi realizată”. Juriștii Primăriei au coroborat acest articol cu alte două paragrafe din GDPR: 31 și 40.

Discuția este următoarea: șefii Primăriei spun că numele intră sub protecția datelor, în timp ce Auutoritatea Națională și alți experți spun că datele cu caracter personal sunt CNP, mail, telefon, serie CI.

 

„Numele trebuie cunoscute, fiind date publice din documentele autorităţii locale. GDPR se referă la datele cu caracter personal, CNP, serie CI, adresă mail, număr de telefon. Acelea trebuie procedurizate intern. Deci accesul la numele, denumirea celor ce sunt beneficiarii lucrării nu trebuie ingrădit sub pretextul GDPR.”, George Ţăranu, membru în Biroul Naţional al USR

 

Opacitate absolută
Două sunt aspectele care trebuie subliniate. În primul rând, prin anonimizarea numelor persoanelor fizice pentru care se emit autorizaţii de construire se împiedică accesul la informaţii publice. Autorizaţiile sunt acte ce intră în această categorie, o spune şi legea, o spun şi sentinţe judecătoreşti pe această temă.

Decizia de ascundere a unor informaţii este cu atât mai revoltătoare cu cât, în ultimele luni, Primăria Iaşi a fost în centrul unor scandaluri imobiliare, astfel că măsura de secretizare ar putea fi privită ca o încercare de autoprotecţie în faţa Opoziţiei şi a presei.

În al doilea rând, opinia publică nu ar mai avea acces nici la informaţiile legate de numele celor ce se angajează sau promovează în funcţii din structuri ale administraţiei locale. Adică opacitate totală. Ar vrea cineva să verifice dacă un nou angajat din Primărie are vreo legătură cu Chirica - poate i-o fi şi acestuia cumătru – nu se poate.

 

 

Ilegalitate trecută la secret

Un caz elocvent din lista de autorizaţii secretizate din luna mai 2018. O persoană fizică, menţionată în stânga sus cu steluţă, a construit ilegal pe Şoseaua Nicolina nr. 177, a cerut intrarea în legalitate şi i s-a aprobat. Secretizarea poate induce ideea că Primăria îi apără pe cei care nu respectă legea. În plus, intenţia presei de a populariza astfel de cazuri, în scop educativ/preventiv, este îngreunată. Este adevărat că mergând pe site-ul Primăriei se poate afla numele din hotărârea de Consiliu Local invocată în document, dar din 2010 până acum există posibilitatea ca acele persoane să fi vândut proprietatea, aşadar datele să nu mai fie actuale.

Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Logheaza-te pentru a adauga un comentariu

Antibiotice

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iunie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top