fbpx
 
Șocul de 100 milioane de euro: sistemul de termoficare trebuie vândut, orașul e în aer, catastrofa se sparge în capul lui Chirica

Șocul de 100 milioane de euro: sistemul de termoficare trebuie vândut, orașul e în aer, catastrofa se sparge în capul lui Chirica


Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 21 martie, e fatală: CET SA, firmă declarată falimentară, este deținătoarea de drept a celei mai mari părți din sistemul de termoficare al orașului: cazane, instalații, clădiri, rețea de distribuție. Sistemul centralizat de termoficare se află acum în mâinile lichidatorului CET, Corneliu Mititelu. CET are datorii de 603 milioane de lei, bunurile rămase sunt evaluate la 200 milioane de lei, iar legea obligă la vânzarea bunurilor și virarea banilor către creditori. Mititelu poate lăsa 25.000 de apartamente și zeci de școli și instituții publice fără agent termic. Consecințele sunt mult mai grave: trebuie înapoiate finanțările europene de peste 50 milioane de euro pentru modernizarea sistemului de termoficare, pentru că acesta nu mai aparține orașului. Alte zeci de milioane de euro trebuie achitate către Ministerul Dezvoltării și BERD, tot pentru finanțările din anii anteriori. Și Veolia, operatorul serviciului de termoficare, poate cere daune de milioane de euro, pentru că i s-a garantat un contract pe 20 de ani. Deși știe de această situație limită, primarul Mihai Chirica n-a făcut niciun anunț public și n-a răspuns întrebărilor puse de REPORTER.

Sentință de coșmar. Primăria a pierdut, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), un proces de o importanță capitală: centralele CET I și CET II împreună cu instalațiile aferente rămân în proprietatea unei societăți aflate în faliment, CET SA Iași. Scenariile în urma pierderii acestui proces sunt de-a dreptul apocaliptice pentru Primărie.

Șase efecte dezastruoase

Iată ce s-ar putea întâmpla cu sistemul centralizat de producere și distribuție a agentului termic, în fapt cu echipamentele care furnizează apă caldă și încălzire la aproximativ 25.000 de apartamente:

1) Primăria a pierdut proprietatea celor două centrale unde acum se produce energie electrică și energie termică în cogenerare în dauna CET SA.
2) Dar CET SA este în faliment, iar lichidatorul judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL, a lui Corneliu Mititelu, trebuie să vândă centralele. Aceasta deoarece CET SA are datorii de peste 600 milioane de lei către rezervele de stat, Fisc, Primăria Iași, bănci, alte instituții de stat, diverși furnizori.
3) Pentru că vânzarea poate fi pe întreg sistemul sau pe bucăți, există riscul ca acesta să nu mai poate fi funcțional după ce se vor înstrăina bucăți din el. În aceste condiții, există riscul ca cele aproximativ 25.000 de apartamente și sute de instituții publice racordate la sistemul centralizat de termoficare să rămână fără apă caldă și căldură.

4) În ultimii 8-9 ani, Primăria a investit fonduri de ordinul zecilor de milioane de euro, bani europeni nerambursabili, în modernizarea sistemului. Au fost modernizate cazane, utilaje, rețele primare și secundare de transport și distribuție, s-au băgat bani UE pentru conformarea la normele europene de mediu.

Astfel, există riscul ca Primăria să fie obligată să returneze o parte din aceste fonduri, cele folosite pentru modernizarea obiectivelor care rămân în proprietatea CET SA. Aceasta deoarece banii europeni se cheltuie doar pentru active ce rămân în proprietate publică, a Municipiului, iar acum acest drept de posesie s-a pierdut. Definitiv.

5) Pentru că a câștigat procesul, lichidatorul, Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL, se poate îndrepta și împotriva Primăriei Iași, dar și a Veolia (în calitate de operator al serviciului public de alimentare cu energie termică – producție, transport, distribuție și furnizare - în Municipiul Iaşi, în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului).

Lichidatorul ar putea cere bani de la Primărie și Veolia pentru perioada în care au fost folosite echipamente din cele două centrale, CET I și CET II, pentru că avea încheiat cu Primăria un contract de locațiune (închiriere a bunurilor). Acesta a fost ulterior denunțat de administrația publică, dar sentința ICCJ este acum o lovitură în moalele capului: bunurile au aparținut, în ultimul deceniu, companiei CET SA.

6) La rândul său, dacă va pierde posibilitatea de operare a serviciului, Veolia s-ar putea întoarce împotriva Primăriei pentru că respectivul contract de delegare a fost încheiat pe o perioadă de 20 de ani, din care au trecut doar vreo 7 ani. Deci, Veolia ar putea cere despăgubiri, dar și plata investițiilor realizate din fonduri proprii în modernizarea diferitelor utilaje.

Utilaje modernizate cu banii BERD la CET Holboca. Acum, această instalație îi aparține lichidatorului, care îl poate sigila și îl va vinde, obținând un comision de 8%

De la Guvern la Primărie
Cum s-a ajuns în situația ca Primăria să piardă cele două centrale? Un scurt istoric e necesar pentru o mai simplă înțelegere a acestei spețe.
În anii ’90, sucursala Electrocentrale Iași, parte a Termoelectrica SA, producea energie electrică și energie termică care, prin cele cinci magistrale de distribuție și prin rețelele secundare ale RA Termoficare, ajungea în casele ieșenilor sub formă de apă caldă și încălzire.
În 2002, pentru a eficientiza acest sector, Guvernul a transmis mai multe centrale electrice de termoficare din domeniul privat al statului și din patrimoniul Termoelectrica în domeniul public al unor unități administrativ teritoriale. Așa s-a întâmplat și la Iași unde patrimoniul CET a trecut în domeniul public al municipiului Iași și în administrarea Consiliului Local.

În 10 ani au falimentat CET
În același an 2002, șefii Primăriei au decis să înființeze o nouă societate care să opereze acest serviciu. A fost numită CET SA Iași, cu unic acționar Municipiul Iași, iar centralele CET I și CET II au fost date ca aport la capitalul social al nou înființatei companii.
Compania a funcționat în acești parametri din 2002 și până în 2012. Pe fondul unui management dezastruos, al scăderii numărului de consumatori și al tunurilor financiare, CET a intrat în procedura de insolvenţă în aprilie 2012. Concomitent, pentru o scurtă perioadă de timp, Primăria a găsit soluția de a se autoriza la ANRE ca operator de termie.

Veolia, colacul de salvare

În paralel, tot în 2012, au demarat negocierile cu Dalkia România în vederea delegării gestiunii acestui serviciu. Ceea ce s-a și întâmplat în toamna anului 2012, prin nou înființata Dalkia Termo Iași (actuala Veolia Energie – schimbare de nume ce s-a produs în aprilie 2015).

La noua societate, Dalkia România deținea 90% din acțiuni, iar Primăria restul de 10%. Contractul a fost semnat în iulie 2012, însă, efectiv, Dalkia Termo a preluat în administrare sistemul în octombrie 2012 și în delegare la mijlocul lunii noiembrie 2012.

Primăria a făcut toate proiectele pe fonduri europene, ca deținătoare a rețelei. Veolia a fost doar operator. Inclusiv luna aceasta demarase depunerea unui nou proiect de 10 milioane de euro. Acum, toți banii dați de UE trebuie dați înapoi, pentru că rețeaua nu mai este a orașului, iar fondurile europene nu pot fi folosite pentru modernizarea unui beneficiar privat

Primăria cere darul înapoi de la CET SA
Deci, la finalul anului 2012 era următorul tablou. CET SA Iași, companie cu Municipiul Iași unic acționar, intrase în insolvență, administrarea companiei fiind preluată de Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL.
Operarea efectivă a sistemului de termoficare a fost preluată de o nouă companie, Dalkia, actual Veolia (în care firma-mamă deține 90% și Primăria Iași 10%).

Tot în 2012, Primăria Iași a deschis un proces împotriva CET SA Iași pentru recuperarea patrimoniului. Obiectul dosarului: revendicare imobiliară. Adică, șefii Primăriei au spus că Municipiul Iași e proprietar pe centralele CET I și CET II și pe echipamentele conexe și nu compania CET SA Iași aflată în insolvență.

CET SA, mort și îngropat oficial în 2014
În 2013, datoriile CET SA depășiseră 500 de milioane de lei, dar Corneliu Mititelu, de la Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL, încă vorbea despre un plan de redresare a societății. Inevitabilul s-a produs în 2014, când, în noiembrie, Curtea de Apel Iași a decis intrarea CET SA în faliment. Adică, lichidatorul să vândă bunurile societății și să-i îndestuleze pe creditori. Acest lucru nu a fost posibil deoarece CET SA și Primăria își disputau în instanță dreptul de proprietate asupra centralelor.
Cât timp a existat litigiul, nu s-au putut vinde bunurile de sute de milioane ale sistemului de termoficare.

Primăria a câștigat de două ori
Câțiva ani nu s-a mai întâmplat nimic. În 2017, o primă sentință a Tribunalului Iași a dat câștig de cauză Primăriei. Adică, bunurile revendicate, centralele CET I și CET II și echipamentele aferente, să reintre în patrimoniul Municipiului.

Judecătorul a dispus CET SA „să lase în deplină proprietate și liniștită posesie” aceste bunuri Municipiului Iași. Decizia a fost atacată și, un an mai târziu, magistrații Curții de Apel Iași au respins apelul. Concret, a rămas aceeași soluție ca la prima instanță.

Pentru că părțile nu au fost de acord, procesul s-a mutat la instanța superioară, la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.

Șocul din 21 martie
Sentința de la ICCJ a venit ca un trăsnet. Magistrații au infirmat practic soluțiile primelor două instanțe și au respins acțiunea în revendicare formulată de Primărie. Înalta Curte de Casație și Justiție, pe 21 martie 2019, în opinie majoritară, a hotărât: „Admite recursul declarat de pârâta SC CET SA Iaşi, prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL (...) Schimbă în parte sentinţa atacată, în sensul că: Respinge acţiunea în revendicare formulată de reclamantul Municipiul Iaşi, prin Primar, ca neîntemeiată”.

Sentința este definitivă și intră în vigoare de îndată.

 

Sentința ICCJ, 20 de rânduri care anunță cea mai mare catastrofă economică din istoria Iașului

Nota de plată: sistem dezmbembrat, despăgubiri de zeci de milioane de euro
Deci, în cel mai apocaliptic scenariu, Management Reorganizare Lichidare Iaşi vinde CET-ul pe bucăți, sistemul de termoficare devine inoperabil, Primăria trebuie să returneze cea mai mare parte din fondurile europene cheltuite cu modernizările, Veolia cere despăgubiri de la Primărie.

„Cu toată bunăvoința, este imposibil să calculăm acum, în acest scenariu dezastruos, cât ar fi totalul pierderilor Primăriei. Pentru că nu știm care e exact patrimoniul ce poate fi vândut, nu știm câte fonduri UE au fost cheltuite pe obiective acum pierdute, nu știm ce alte pretenții mai poate avea lichidatorul. În plus, Veolia poate și ea cere bani de la Primărie. Și-a făcut un business plan pe 20 de ani, cât e contractul de delegare, dar rămâne fără obiect după 7 ani. În concluzie, în acest scenariu extrem de pesimist, Primăria poate pierde zeci de milioane de euro”, a declarat un expert din administrație.

Răul originar, tocmai din 2002
Originea dezastrului, cum s-a ajuns la această situație? Expertul a explicat: „Prostia a fost făcută în 2002 când s-a înființat CET-ul. Centralele nu trebuiau trecute ca aport la capitalul social. Trebuia să se meargă clasic, cu 90.000 lei cât e capitalul social la un SA. Explicația că centralele au fost aduse aport pentru a fi eligibil CET, pentru a se putea face credite, este o enormitate. Se puteau contracta credite și fără acest aport”.

Alte voci susțin însă că trecerea întregului sistem în patrimoniul CET a fost impusă de BERD, în momentul în care banca a finanțat modernizările făcute la CET Holboca.
Practic, prin acest aport la capitalul social s-a deschis calea litigiului. Lichidatorul CET SA a susținut că patrimoniul e al societății, iar Municipiul că e al său. Discuția s-a dus dacă centralele au ajuns la CET SA din domeniul public al Iașului (care este inalienabil) sau din cel privat (care poate fi înstrăinat).

Există însă o Hotărâre de Consiliu Local prin care, înainte de a fi înstrăinate către CET, bunurile din sistemul de termoficare au fost trecute din patrimoniul public în patrimoniul privat al Primăriei.

Cinci variante de criză, toate cu șanse minime
Totuși, ce soluții mai are la îndemână Primăria pentru a opri sau măcar a întârzia apocalipsa? Un jurist și un expert în administrație, care au dorit să-și păstreze anonimatul, au schițat câteva posibile variante de desfășurare:
1) Sistemul să fie vândut grup, adică întreg, iar cumpărătorul să continue activitatea. Acest lucru ar însemna ca cele 25.000 de familii să aibă apă caldă și căldură. Totuși, Primăria ar putea fi obligată să plătească despăgubiri către lichidator, Veolia și chiar UE. Această notă de plată va fi plătită de fapt de toți ieșenii.
2) Primăria să răscumpere CET. Aproape imposibil, ar trebui acordul celorlalți creditori, iar suma, de ordinul zecilor de milioane de euro, ar fi imposibil de acoperit din bugetul local. Mai mult, legea falimentului obligă lichidatorul să vândă toate activele pentru a îndestula creditorii, prioritate având împrumuturile garantate.

Numai rezerva de stat a României are de recuperat 65 milioane de lei de la CET, pentru că s-au împrumutat bani ca să se cumpere cărbune. Conform legii, acești bani trebuie returnați cu prioritate, imediat ce devine posibil, iar sentința ICCJ practic îl obligă pe lichidatorul Mititelu să valorifice bunurile și să achite datoriile. Altfel, se consideră rea-credință și intră sub incidența legii.
3) Primăria să uzeze o cale extraordinară de atac, revizuirea. Prin intermediul acesteia, s-ar putea obține desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și reluarea judecării cauzei. Totuși, șansele de reușită sunt destul de reduse.
4) Schimbarea lichidatorului cu un altul mai „prietenos” cu Primăria. Sunt de notorietate clinciurile în care Corneliu Mititelu de la Management Reorganizare Lichidare a intrat cu șefii Primăriei, atât cu fostul primar Gheorghe Nichita cât și cu actualul, Mihai Chirica. Această schimbare a lichidatorului ar putea tergiversa întregul proces de vânzare care s-ar putea întinde pe parcursul mai multor ani. „Se poate lungi cerând expertize peste expertize”, a spus un specialist.
5) O soluție fantezistă, dar care poate fi luată în calcul, poate fi chiar aceea prin care Primăria dotează cu câte o centrală individuală cele 25.000 de apartamente rămase în sistem, ceeea ce ar echivala cu o investiție de aproximativ 15 milioane de euro.

Problema este că sistemul centralizat alimentează cu energie termică zeci de institutuții din Iași și zeci de școli, fiind necesare alte investiții uriașe cu centrale proprii.

Problema nu este ce facem fără termoficare, ci ce facem cu toate fondurile europene care trebuie returnate ca și cu fondurile guvernamentale.


Primăria a băgat capul în nisip: nicio reacție!

Pe această speță, jurnaliștii REPORTER DE IAȘI au adresat mai multe întrebări, în scris, primarului Mihai Chirica. Până la ora editării acestui material, Biroul de presă al Primăriei nu a furnizat niciun fel de răspuns. În stilul clasic, Departamentul de Comunicare ne-a transmis doar un număr de înregistrare a cererii. Răspunsurile, în 30 de zile sau niciodată, cum s-a mai întâmplat de nenumărate ori.
Nici Corneliu Mititelu, asociat coordonator al Management Reorganizare Lichidare Iaşi, nu a răspuns nici la apelurile telefonice și nici la sms-urile REPORTER DE IAȘI, fiind plecat din oraș toată săptămâna trecută.

Veolia: „Compania își respectă obligațiile față de ieșeni”
Reprezentanții operatorului actual au transmis un punct de vedere. „Veolia Energie Iași nu a fost notificată de Primăria Municipiului Iași cu privire la decizia ICCJ și, deci, nu poate să exprime un punct de vedere în acest sens. Compania își respectă și își va respecta obligațiile contractuale privind furnizarea de apă caldă și căldura locuitorilor Municipiului Iași în condiții de continuitate și la parametrii de calitate prevăzuți de standardele în vigoare”, au declarat reprezentanții Veolia Energie Iași pentru REPORTER DE IAȘI.

Lichidatorul CET, Corneliu Mititelu, are pe mână active de 200 milioane de lei pe care le poate valorifica. Poate cere Primăriei alte zeci de milioane de lei pentru anii în care autoritatea publică a folosit sistemul ce îi aparținea CET, un de fel de chirie neachitată de 7 ani

Exemplu de ce-ar putea urma: turbina vândută de Mititelu în 2012
În toamna anului 2012, au fost vândute 8,6 milioane de kilograme de fier, cupru, oţel din fierul vechi de la CET I, inclusiv trei turbine, cazane şi conductele funcţionale. Firma „Shine Concept“ le-a câştigat la licitaţie. Procedura de executare din 2013, prin care firma voia să intre în posesia bunurilor, a fost atunci suspendată de judecători. Prin sentința de la ICCJ, opinia juriștilor e că firma poate veni să ia aceste bunuri. „Turbina nu mai este acum funcțională, s-a făcut un back-up, deci o pot lua”, a precizat o sursă din interior.

Întrebările REPORTER către Primărie, la care nu am primit răspuns

Joi, 28 martie, REPORTER DE IAȘI a adresat, în scris, 9 întrebări primarului Mihai Chirica privind situația creată de sentința CET. Nu am primit niciun răspuns, deși e una dintre cele mai grave situații din viața orașului din ultimul deceniu. Răspunsurile nu erau pentru noi, ci pentru toți ieșenii. Prezentăm lista întrebărilor pentru ca dialogul dintre locuitorii Iașului și primarul Chirica să devină unul efectiv, nu doar un joc de imagine și manipulare.

1) Ce se va întâmpla cu bunurile imobile de la CET I și CET II – Holboca, precum și cu toate instalațiile și echipamentele aferente acestora cuprinse în Protocolul de Predare - primire a Sucursalei Electrocentrale Iași încheiat la data de 29.04.2002? 

2) Care este, pe scurt, lista acestor bunuri imobile?

3) Există riscul ca acestea să fie vândute de lichidatorul judiciar al CET Iași? 

4) Le poate răscumpăra Primăria? Dacă da, cu câți bani, de unde ar putea proveni sumele?

5) Există riscul ca populația racordată la sistemul centralizat de termoficare să rămână fără apă caldă și încălzire?

6) Ce se va întâmpla cu contractul de delegare încheiat cu Veolia? Se poate întoarce compania împotriva Primăriei? 

7) Ce se va întâmpla cu proiectele europene finalizate sau în curs de implementare pe diferitele componente ale sistemului de termoficare?

8) Există vreun risc ca Primăria Iași să fie obligată să returneze fondurile europene?

9) Câte sunt și care e valoarea proiectelor europene finalizate sau în curs de implementare la bunurile imobile de la CET I și CET II – Holboca, precum și cu toate instalațiile și echipamentele aferente acestora?


Citeste si...
Nota
(8 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: