Mingea era la Comisia Municipală
În noiembrie 2007, Maria Agatha Claudia Bart a câștigat un proces prin care era îndreptățită să i se retrocedeze 1 hectar de teren agricol situat în perimetrul Stațiunii Didactice și Experimentale ”Vasile Adamachi” din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”. Decizia a rămas definitivă în martie 2008.
În mai 2008, Comisia Județeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privată asupra Terenurilor a admis cererea lui Bart și a înscris-o în anexa nr. 29 a Municipiului Iași. Prin aceeași hotărâre, Comisia Județeană a trecut suprafața respectivă din domeniul public în domeniul privat al statului și la dispoziția Comisiei Municipale Iași pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Privată asupra Terenurilor, în vederea punerii în posesie.
Mingea era acum în terenul acestei Comisii care ține de Primăria Municipiului Iași.
Ferma Adamachi are laboratoare de cercetare făcute cu bani europeni. Cedarea terenului, conform legii, nu s-a făcut către foștii proprietari
Mafia în acțiune
În iulie 2011, Stațiunea și USAMV au predat Comisiei Municipale 18,2 ha de teren, necesare altei retrocedări derulate în baza unei sentințe judecătorești, ulterioare celei favorabile lui Bart.
Anterior, știind de cazul bucureștencei, cei de la Universitate au întrebat la Primărie dacă în cele 18 hectare nu intră și hectarul lui Bart. ”(...) prin adresa nr. 6710/02.03.2010, Comisia Municipală a înaintat Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară planul conținând identificarea cadastrală a suprafeței de 18,2070 ha, revendicată de numitul C.D., cu precizarea că aceasta nu se suprapune cu suprafața de teren de 1 ha, atribuită prin hotărârea nr. 2268/2008 emisă în beneficiul reclamantei Bart Maria Agatha Claudia”, se scrie într-un document din dosarul în care aceasta a obținut, în final, daune.
Așadar, o persoană care avea sentință la doi ani după Bart a primit teren în Stațiune.
Mafia devoalată
Fără să știe de cazul C.D. și cum timpul a trecut și ea tot nu și-a recuperat terenul, Bart a dat din nou în judecată Comisia Municipală, iar în iunie 2017, Judecătoria a obligat-o pe aceasta să întocmească documentația necesară punerii reclamantei în posesie.
În decembrie același an, Bart a câștigat alt proces, prin care un executor judecătoresc angajat de ea putea cere executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă de mai sus.
De-abia în august 2018, Primăria Iași a cerut Universității să-i dea, pe bază de protocol de delimitare și de predare-primire, suprafața de 1 hectar a lui Bart.
În această perioadă apare bomba: un raport de expertiză a indicat faptul că hectarul era inclus în cele 18,2 hectare pe care Primăria le-a cerut spre retrocedare în 2010 pentru a i le da lui C.D. și despre care aceeași instituție afirmase, la cererea Universității Agronomice, că nu se suprapune cu suprafața de teren a lui Bart!
În prezent, această suprafață este ocupată de imobile ce au atribuite numere cadastrale, așa că nu mai poate fi retrocedată.
Soarta e jucată la Primăria Iași precum datul cu banul: unii fac milioane, alții își văd viața aruncată la coș
Instanță: „Comisia Municipală este cea aflată în culpă”
Drept urmare, bucureșteanca s-a adresat instanței pentru că, deși avea acest drept, nu s-a putut bucura de exploatarea terenului. Analizând toate cele de mai sus, judecătorii au stabilit că ”pârâta Comisia Municipală este cea aflată în culpă pentru inexistența în patrimoniul reclamantei Bart și la momentul contemporan prezentei judecăți a atributelor posesiei și folosinței asupra suprafeței de 1 ha teren agricol (...). În acest context sunt îndeplinite în cauză, în raport de pârâta Comisia Municipală, condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și a vinovăției celui care a cauzat prejudiciul”.
Concluzia: „Fapta ilicită a pârâtei Comisia Municipală constă în inacțiunea sa, transpusă în neaducerea la îndeplinire a atribuției legale date în sarcina sa, constând în punerea în posesie a reclamantei, inacțiune care a avut ca rezultat încălcarea dreptului de proprietate al reclamantei cu privire la suprafața de teren având întinderea de 1 ha.”
În sentință, judecătorii au tras de urechi Primăria și pentru faptul că nu au întreprins niciun demers în vederea punerii în posesie a lui Bart între luna mai 2008 (când aceasta a obținut definitiv dreptul de aprimi hectarul) și septembrie 2010 (când a retrocedat suprafața de 18,2 hectare lui C.D.).
I-au dat toți banii ceruți
Deși avea dreptul să ceară daune pentru o perioadă mai lungă, Bart a făcut-o doar pentru trei ani (iunie 2013- iulie 2016), cel mai probabil pentru că nu avea bani pentru plata taxei de timbru. Instanța i-a acordat exact suma cerută în baza unei expertize: 262.800 lei.
Comisia Municipală nu a catadicsit să depună întâmpinare la acțiunea lui Bart, ci doar, la finalul procesului, concluzii scrise în care a susținut că face eforturi pentru identificarea unui alt amplasament.
Magistrații s-au prins însă de manevra perpetuă de tergiversare a Comisiei și au menționat că Primăria „nu a înțeles să depună la dosar și dovada efectuării acestora, susținerile sale fiind astfel simple afirmații.”
Comisia Municipală a depus apel, procesul fiind acum pe rolul instanței superioare.
La Harabagiu, treaba a mers strună
Într-o situație similară, Primăria a fost mai operativă.
Astfel, în aprilie 2014, soacra și alte rude ale viceprimarului PSD Gabriel Harabagiu au câștigat un proces prin care Primăria trebuia să le retrocedeze 1,5 hectare de teren.
În 2016, instituția ginerelui s-a conformat și a găsit această suprafață într-o rezervă de teren primită de la Agenția Domeniilor Statului, în zona Moara de Vânt, în apropierea viitorului Spital Regional.
În final, în mai 2017, Comisia Județeană a eliberat titlul de proprietate pentru ca, după câteva luni, întreaga suprafață să fie cumpărată de la rudem cu doar 73.000 de euro, de soacra lui Harabagiu.
Conform prețurilor de pe piață, valoarea terenului în acest moment este de 525.000 de euro, dar va crește pe măsură ce va fi edificat Spitalul, dar și alte proiecte din zonă: un stadion și o Sală Polivalentă.