Un paradox: firmele mari de taximetrie au pierderi uriaşe, încât nu înţelegi cum mai funcţionează. Opt taxiuri are Doru Postăvaru şi patru Melniciuc, primul fiind acţionar, în total, la patru firme de profil. Postăvaru a fost condamnat pentru proxenetism, dar acum este reabilitat, iar Melniciuc a stat la puşcărie de două ori pentru luare de mită. Liderii pieţei sunt de neatins: familia Norocea are 140 de autorizaţii, Mircea Manolache 99, iar Cătălin Toderaşcu şi misterioasa septagenară Maria Podoleanu, câte 80

 

Doi foşti puşcăriaşi, unul provenit din lumea interlopă şi celălalt din Poliţie, se reabilitează făcând un ban cinstit din afaceri cu taximetre.


În plan urbanistic, Iaşul a devenit în ultimii ani un sat fără câini: aceştia au fost îmblânziţi de către dezvoltatorii imobiliari cu şpagă, iar „baciul” Mihai Chirica dormea în toiag . Noi dezvăluiri în cazul fostului inspector Spînu de la Serviciul de Urbanism al Poliţiei Locale, cel care locuia în apartamentul unui dezvoltator imobiliar, conducea Mercedesul altuia şi se distra în excursii cu toţi laolaltă. Într-un gest fără precedent, zilele trecute, Poliţia Locală a cerut judecătorilor să anuleze două recepţii făcute de Spînu la clădiri din Iaşi. Șefii spun acum că nu știau de aceste acte, ca și cum Spînu recepționa clădirile de capul lui. Blocurile aveau etaje în plus față de cele din autorizații. Trezindu-se din morți, șefii Primăriei îl acuză acum pe fostul angajat de abuz în serviciu, ca și cum n-ar ști că Dragnea oricum a dezincriminat infracțiunea. Întrebare pentru primarul Mihai Chirica: bagă mâna în foc pentru cele 145 de procese verbale semnate de Andrei Spînu între 2016 și 2018?

 

Haos: prea puţin spus. Sistemul de control al construirii de clădiri din municipiul Iaşi, în ultimii ani, reprezintă o adevărată bătaie de joc la adresa ieşenilor cinstiţi, totul fiind girat de conducerea Primăriei Municipiului Iaşi. Poliţia Locală solicită Tribunalului să-i anuleze propriile acte de recepţie a unor clădiri, povestind în faţa judecătorilor că unul dintre angajaţii săi mergea hăisa prin Iaşi şi recepţiona imobile care nu respectau indicatorii din autorizaţiile de construcţie. Este uşor de presupus că între dezvoltatorii ce voiau să fenteze legea şi cel puţin unul dintre angajaţii structurii care avea ca atribuţie controlul urbanistic exista o complicitate de tip mafiot: „Autorizaţia îmi impune nişte limite, dar eu vreau profit mai mare şi ridic etaje în plus, Spînu urmând să mă rezolve”.


În plan urbanistic, Iaşul a devenit în ultimii ani un sat fără câini: aceştia au fost îmblânziţi de către dezvoltatorii imobiliari cu şpagă, iar „baciul” Mihai Chirica dormea în toiag . Noi dezvăluiri în cazul fostului inspector Spînu de la Serviciul de Urbanism al Poliţiei Locale, cel care locuia în apartamentul unui dezvoltator imobiliar, conducea Mercedesul altuia şi se distra în excursii cu toţi laolaltă. Într-un gest fără precedent, zilele trecute, Poliţia Locală a cerut judecătorilor să anuleze două recepţii făcute de Spînu la clădiri din Iaşi. Șefii spun acum că nu știau de aceste acte, ca și cum Spînu recepționa clădirile de capul lui. Blocurile aveau etaje în plus față de cele din autorizații. Trezindu-se din morți, șefii Primăriei îl acuză acum pe fostul angajat de abuz în serviciu, ca și cum n-ar ști că Dragnea oricum a dezincriminat infracțiunea. Întrebare pentru primarul Mihai Chirica: bagă mâna în foc pentru cele 145 de procese verbale semnate de Andrei Spînu între 2016 și 2018?

 

Haos: prea puţin spus. Sistemul de control al construirii de clădiri din municipiul Iaşi, în ultimii ani, reprezintă o adevărată bătaie de joc la adresa ieşenilor cinstiţi, totul fiind girat de conducerea Primăriei Municipiului Iaşi. Poliţia Locală solicită Tribunalului să-i anuleze propriile acte de recepţie a unor clădiri, povestind în faţa judecătorilor că unul dintre angajaţii săi mergea hăisa prin Iaşi şi recepţiona imobile care nu respectau indicatorii din autorizaţiile de construcţie. Este uşor de presupus că între dezvoltatorii ce voiau să fenteze legea şi cel puţin unul dintre angajaţii structurii care avea ca atribuţie controlul urbanistic exista o complicitate de tip mafiot: „Autorizaţia îmi impune nişte limite, dar eu vreau profit mai mare şi ridic etaje în plus, Spînu urmând să mă rezolve”.


Construia liniştit de mai multe luni fără să aibă una dintre autorizaţiile obligatorii. Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad a dispus sistarea lucrărilor la blocul ridicat de familia Timofte pe strada Smârdan. Între dezvoltator şi vecini este un conflict pe mai multe planuri.

 

În urma sesizărilor repetate ale vecinilor, instituţiile statului s-au pus în mişcare în cazul investiţiei imobiliare din strada Smârdan 53-55. Astfel, şefii Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Prut-Bârlad au dispus, în urma unui control, sistarea lucrărilor până la obţinerea avizului de gopodărire a apelor. Decizia a fost luată la sfârşitul lunii trecute, însă locuitorii din zonă susţin că lucrările la ridicarea blocului au continuat, în ciuda acestei dispoziţii. Investiţia îi aparţine lui Laurenţiu Timofte, deşi în acte sunt menţionaţi părinţii acestuia.


Construia liniştit de mai multe luni fără să aibă una dintre autorizaţiile obligatorii. Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad a dispus sistarea lucrărilor la blocul ridicat de familia Timofte pe strada Smârdan. Între dezvoltator şi vecini este un conflict pe mai multe planuri.

 

În urma sesizărilor repetate ale vecinilor, instituţiile statului s-au pus în mişcare în cazul investiţiei imobiliare din strada Smârdan 53-55. Astfel, şefii Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Prut-Bârlad au dispus, în urma unui control, sistarea lucrărilor până la obţinerea avizului de gopodărire a apelor. Decizia a fost luată la sfârşitul lunii trecute, însă locuitorii din zonă susţin că lucrările la ridicarea blocului au continuat, în ciuda acestei dispoziţii. Investiţia îi aparţine lui Laurenţiu Timofte, deşi în acte sunt menţionaţi părinţii acestuia.


Poliţia Locală a fost ani de zile într-un soi de non-combat suspect în unele procese pentru demolarea construcţiilor ilegale de pe raza municipiului Iaşi. Trai pe vătrai într-un oraş în care instituţia care verifică respectarea regulilor din urbanism nu se duce la procese cu lunile, nu întocmeşte corect acţiunile şi pierde dosarele prin perimarea acestora. Culmea delăsării: Poliţia Locală a pierdut un proces pentru că nu a depus două taxe de timbru în valoare totală de 40 de lei. În alte cauze pierdute în serie, reclamaţii s-au plâns că nu trebuia să meargă la proces Poliţia Locală, ci Primăria, şi au câştigat. Abia după zeci de procese pierdute în acest fel, Primăria Iaşi a dat delegaţie şefului Poliţiei Locale ca instituţia să poată merge în instanţă în numele Primăriei.

Exemple de procese în care Poliţia Locală a pierdut procesele pe mâna ei sunt o mulţime. Recensământul îl poate face oricine, sunt decizii transparente postate pe portalul instanţelor din România. Instituţia subordonată Primăriei ori nu s-a mai ocupat de procese şi acţiunile respective s-au „perimat”, ori nu a plătit taxă de timbru. Ba, mai mult, la mai multe procese, cei amendaţi sau care riscau să rămână fără clădiri au spus pur şi simplu că nu trebuia să-i cheme la judecată Poliţia Locală, ci Primăria, conform legii. Şi judecătorii le-au dat dreptate.


Poliţia Locală a fost ani de zile într-un soi de non-combat suspect în unele procese pentru demolarea construcţiilor ilegale de pe raza municipiului Iaşi. Trai pe vătrai într-un oraş în care instituţia care verifică respectarea regulilor din urbanism nu se duce la procese cu lunile, nu întocmeşte corect acţiunile şi pierde dosarele prin perimarea acestora. Culmea delăsării: Poliţia Locală a pierdut un proces pentru că nu a depus două taxe de timbru în valoare totală de 40 de lei. În alte cauze pierdute în serie, reclamaţii s-au plâns că nu trebuia să meargă la proces Poliţia Locală, ci Primăria, şi au câştigat. Abia după zeci de procese pierdute în acest fel, Primăria Iaşi a dat delegaţie şefului Poliţiei Locale ca instituţia să poată merge în instanţă în numele Primăriei.

Exemple de procese în care Poliţia Locală a pierdut procesele pe mâna ei sunt o mulţime. Recensământul îl poate face oricine, sunt decizii transparente postate pe portalul instanţelor din România. Instituţia subordonată Primăriei ori nu s-a mai ocupat de procese şi acţiunile respective s-au „perimat”, ori nu a plătit taxă de timbru. Ba, mai mult, la mai multe procese, cei amendaţi sau care riscau să rămână fără clădiri au spus pur şi simplu că nu trebuia să-i cheme la judecată Poliţia Locală, ci Primăria, conform legii. Şi judecătorii le-au dat dreptate.


Un proiect imobiliar din Păcurari a stârnirt revoltă în rândul cetăţenilor care locuiesc în zona Cimitirului Evreiesc. Un bloc cu 9 etaje a „răsărit” printre case, pe un teren despre care într-un Plan Urbanistic Zonal din 2005 se precizează că există riscul producerii unor alunecări de teren. 22 de persoane din zonă au dat în judecată constructorul şi Primarul Municipiului Iaşi cerând anularea autorizaţiei de construire. Dezvoltatorul susţine că a respectat toate prevederile legale.

Scandalul construcţiei unui bloc cu 9 etaje într-o zonă de case cu maximum un etaj, din zona Cimitirului Evreiesc, s-a mutat în instanţă. Locatarii imobilelor din zonă au cerut magistraţilor anularea unei autorizaţii de construire din iulie 2016, emisă de către Primarul Municipiului Iaşi, precum şi a certificatului de atestare a edificării construcţiei. Aceştia susţin că ridicarea turnului situat vizavi de cartierul „Amfiteatru” s-a făcut cu încălcarea legislaţiei, prin modificarea caracterului general al zonei.

 

Caz similar, tratament diferit

Un număr de 22 de locuitori ai caselor din zonă reclamă faptul că noul imobil, construit de Aurel Rascenco, „a răsărit” pe o parcelă de teren care a fost dezmembrată prin contracte de vânzare-cumpărare succesive în mai mult de 3 parcele şi pentru care legea prevede obligatoriu întocmirea unui nou Pplan Urbanistic Zonal (PUZ). „În situaţia unui reclamant, care are terenul chiar vizavi de blocul pârâtului Rascenco Aurel şi care a dorit să construiască D+P+4 etaje, Primarul Municipiului Iaşi a aplicat întocmai prevederile legale şi i-a comunicat prin certificatul de urbanism nr 361/15.02.2016 că trebuie să întocmească documentaţia PUZ deoarece parcela sa a fost dezmembrată în mai mult de trei parcele şi nu se poate avea în vedere PUZ aprobat prrin HCL 398/2009 prin care a fost studiată şi suprafaţa de teren cumpărată de către reclamantul A.M.”, se arată în acţiunea depusă la Tribunalul Iaşi, precizându-se că prevederile legale sunt aplicate discreţionar.

 

Apartamente în loc de parcare

Reclamanţii mai arată că investitorul nu ar fi realizat nici lucrările de infrastructură, aşa cum era obligat prin PUZ. „Autorizarea construcţiei unui bloc de 57 de apartamente, pe lângă altele pe care pârâtul Rascenco Aurel le-a construit în acea zonă crează mari probleme de circulaţie pe Aleea Cimitirului Evreiesc, cu lăţime de 3 metri, şi strangulată la 2,5 metri în zona Porţii Evreieşti”, se mai menţionează în acţiune. Astfel, susţin locatarii, după darea în folosinţă a celor 57 de apartamente circulaţia în zonă va fi imposibilă.

În plus, cu toate că în autorizaţia iniţială investitorul s-ar fi angajat să construiască o parcare la subsolul imobilului, până la urmă aici s-ar fi făcut tot apartamente, se arată în acţiune.

 

Risc geotehnic majorCea mai mare problemă ar reprezenta-o însă faptul că terenul pe care a fost edificat turnul de nouă etaje poate fi afectat de fenomene de alunecări de teren, conform unui PUZ din 2005 realizat pentru zona respectivă. Au fost recomandate atunci lucrări de susţinere. Acestea nu ar fi fost însă făcute de dezvoltator.

Reclamanţii arată, de altfel, că ar trebui luate măsuri urgente cum ar fi: dirijarea scurgerii apelor de suprafaţă, lucrări de susţinere a masivelor de pământ, captarea sau dirijarea apelor subterane. „Atâta timp cât niciuna din recomandările făcute în PUZ 353/2005 nu au fost realizate de către dezvoltator, se impune sistarea lucrărilor de construcţie şi luarea unor măsuri urgente de stabilitate a versantului, aşa cum prevăd studiile şi recomandările din PUZ 353/2005 privind stabilitatea versantului, corelat cu regimul de înălţime al imobilului care, recomandat în PUZ, (...) era P+2, P+3, P+4, iar în situaţia actuală construcţiile au preponderent regimuri de înălţime mai mari, respectiv 2D+P+6E+M”, se scrie în documentul citat.

 

O sfidare la adresa locuitorilor din zonă”

Totodată, autorizaţia ar fi fost emisă pentru un bloc cu înălţimea maximă de 30 de metri, faţă de maximum 20 de metri prevăzut în PUZ. „Autorizarea construcţiei unui bloc de 9 etaje printre locuinţe colective mici, pe un versant care abia stă, pe amplasamentul unei străzi care trebuie edificată de către dezvoltator prin transformarea demisolurilor din parcări în apartamente, lipsa altor locuri de parcare în schimb, reprezintă, pe lângă încălcarea gravă a legislaţiei în vigoare, o sfidare la adresa locuitorilor din zonă, parte dintre ei reclamanţi în prezenta acţiune, care respectă legislaţia în vigoare şi regulile de convieţuire socială”, a precizat avocat Ana Baştovoi, care îi reprezintă pe reclamanţi.

Contactat de REPORTER DE IAŞI, dezvoltatorul Aurel Rascenco a susţinut că a respectat toate prevederile legale. „Când se construieşte un bloc este o anumită procedură, trebuie făcute o serie de studii, întocmite documente. Eu am făcut totul conform legii. Nu ştiu ce doresc dumnealor. Se ceartă cu legea”, a explicat Rascenco.

Reprezentanţii Primăriei Iaşi nu şi-au exprimat un punct de vedere până la închiderea ediţiei.

 

Blocul a fost construit legal. Este recepţionat, intabulat şi vândut. Am şi parcări”,

Aurel Rascenco, dezvoltator

 

Aplicarea diferenţiată a prevederilor legale în vigoare de către autorităţile publice locale este o certitudine, chiar dacă criteriile după care se face diferenţa au rămas un mister şi nu sunt încă cunoscute”

Fragment din acţiunea depusă la instanţă de locatari


Un proiect imobiliar din Păcurari a stârnirt revoltă în rândul cetăţenilor care locuiesc în zona Cimitirului Evreiesc. Un bloc cu 9 etaje a „răsărit” printre case, pe un teren despre care într-un Plan Urbanistic Zonal din 2005 se precizează că există riscul producerii unor alunecări de teren. 22 de persoane din zonă au dat în judecată constructorul şi Primarul Municipiului Iaşi cerând anularea autorizaţiei de construire. Dezvoltatorul susţine că a respectat toate prevederile legale.

Scandalul construcţiei unui bloc cu 9 etaje într-o zonă de case cu maximum un etaj, din zona Cimitirului Evreiesc, s-a mutat în instanţă. Locatarii imobilelor din zonă au cerut magistraţilor anularea unei autorizaţii de construire din iulie 2016, emisă de către Primarul Municipiului Iaşi, precum şi a certificatului de atestare a edificării construcţiei. Aceştia susţin că ridicarea turnului situat vizavi de cartierul „Amfiteatru” s-a făcut cu încălcarea legislaţiei, prin modificarea caracterului general al zonei.

 

Caz similar, tratament diferit

Un număr de 22 de locuitori ai caselor din zonă reclamă faptul că noul imobil, construit de Aurel Rascenco, „a răsărit” pe o parcelă de teren care a fost dezmembrată prin contracte de vânzare-cumpărare succesive în mai mult de 3 parcele şi pentru care legea prevede obligatoriu întocmirea unui nou Pplan Urbanistic Zonal (PUZ). „În situaţia unui reclamant, care are terenul chiar vizavi de blocul pârâtului Rascenco Aurel şi care a dorit să construiască D+P+4 etaje, Primarul Municipiului Iaşi a aplicat întocmai prevederile legale şi i-a comunicat prin certificatul de urbanism nr 361/15.02.2016 că trebuie să întocmească documentaţia PUZ deoarece parcela sa a fost dezmembrată în mai mult de trei parcele şi nu se poate avea în vedere PUZ aprobat prrin HCL 398/2009 prin care a fost studiată şi suprafaţa de teren cumpărată de către reclamantul A.M.”, se arată în acţiunea depusă la Tribunalul Iaşi, precizându-se că prevederile legale sunt aplicate discreţionar.

 

Apartamente în loc de parcare

Reclamanţii mai arată că investitorul nu ar fi realizat nici lucrările de infrastructură, aşa cum era obligat prin PUZ. „Autorizarea construcţiei unui bloc de 57 de apartamente, pe lângă altele pe care pârâtul Rascenco Aurel le-a construit în acea zonă crează mari probleme de circulaţie pe Aleea Cimitirului Evreiesc, cu lăţime de 3 metri, şi strangulată la 2,5 metri în zona Porţii Evreieşti”, se mai menţionează în acţiune. Astfel, susţin locatarii, după darea în folosinţă a celor 57 de apartamente circulaţia în zonă va fi imposibilă.

În plus, cu toate că în autorizaţia iniţială investitorul s-ar fi angajat să construiască o parcare la subsolul imobilului, până la urmă aici s-ar fi făcut tot apartamente, se arată în acţiune.

 

Risc geotehnic majorCea mai mare problemă ar reprezenta-o însă faptul că terenul pe care a fost edificat turnul de nouă etaje poate fi afectat de fenomene de alunecări de teren, conform unui PUZ din 2005 realizat pentru zona respectivă. Au fost recomandate atunci lucrări de susţinere. Acestea nu ar fi fost însă făcute de dezvoltator.

Reclamanţii arată, de altfel, că ar trebui luate măsuri urgente cum ar fi: dirijarea scurgerii apelor de suprafaţă, lucrări de susţinere a masivelor de pământ, captarea sau dirijarea apelor subterane. „Atâta timp cât niciuna din recomandările făcute în PUZ 353/2005 nu au fost realizate de către dezvoltator, se impune sistarea lucrărilor de construcţie şi luarea unor măsuri urgente de stabilitate a versantului, aşa cum prevăd studiile şi recomandările din PUZ 353/2005 privind stabilitatea versantului, corelat cu regimul de înălţime al imobilului care, recomandat în PUZ, (...) era P+2, P+3, P+4, iar în situaţia actuală construcţiile au preponderent regimuri de înălţime mai mari, respectiv 2D+P+6E+M”, se scrie în documentul citat.

 

O sfidare la adresa locuitorilor din zonă”

Totodată, autorizaţia ar fi fost emisă pentru un bloc cu înălţimea maximă de 30 de metri, faţă de maximum 20 de metri prevăzut în PUZ. „Autorizarea construcţiei unui bloc de 9 etaje printre locuinţe colective mici, pe un versant care abia stă, pe amplasamentul unei străzi care trebuie edificată de către dezvoltator prin transformarea demisolurilor din parcări în apartamente, lipsa altor locuri de parcare în schimb, reprezintă, pe lângă încălcarea gravă a legislaţiei în vigoare, o sfidare la adresa locuitorilor din zonă, parte dintre ei reclamanţi în prezenta acţiune, care respectă legislaţia în vigoare şi regulile de convieţuire socială”, a precizat avocat Ana Baştovoi, care îi reprezintă pe reclamanţi.

Contactat de REPORTER DE IAŞI, dezvoltatorul Aurel Rascenco a susţinut că a respectat toate prevederile legale. „Când se construieşte un bloc este o anumită procedură, trebuie făcute o serie de studii, întocmite documente. Eu am făcut totul conform legii. Nu ştiu ce doresc dumnealor. Se ceartă cu legea”, a explicat Rascenco.

Reprezentanţii Primăriei Iaşi nu şi-au exprimat un punct de vedere până la închiderea ediţiei.

 

Blocul a fost construit legal. Este recepţionat, intabulat şi vândut. Am şi parcări”,

Aurel Rascenco, dezvoltator

 

Aplicarea diferenţiată a prevederilor legale în vigoare de către autorităţile publice locale este o certitudine, chiar dacă criteriile după care se face diferenţa au rămas un mister şi nu sunt încă cunoscute”

Fragment din acţiunea depusă la instanţă de locatari


Dezvoltatorii imobiliari din alte oraşe au aflat că la Iaşi se pot obţine autorizaţii avantajoase, nereglementate de PUG, şi cumpără terenuri pentru a da tunuri. E ca şi cum Poliţia dintr-un oraş nu ar avea legi care să-i pedepsească pe hoţi şi ucigaşi. Lipsa unui Plan Urbanistic General este în interesul dezvoltatorilor imobiliari, autorizaţiile dându-se pentru fiecare proiect în parte, fără a exista o perspectivă. Astfel apar blocuri între case şi se cer etaje în plus după ce a fost eliberată autorizaţia de construcţie. La Brașov și Cluj, care au PUG-uri noi, autorizațiile se dau în 20 de zile: regulile sunt clare pentru toți.

 

Faţă de alte oraşe de dimensiune asemănătoare din ţară, la Iaşi se lucrează de ani de zile fără „Biblia urbaniştilor” – Planul Urbanistic General - PUG. Cei care au de construit sunt mereu şi mereu trimişi să facă PUZ-uri (Planuri Urbanistice Zonale), proceduri greoaie, cu durată mare şi cheltuieli suplimentare, cu avize de aşteptat de la firme şi alte instituţii. Ca de obicei, răspunsul Primăriei este că se lucrează la PUG şi că documentul va fi gata cât de curând. Cel mai recent termen avansat pentru terminarea acestui plan fusese vara anului 2017, dar termenul a trecut şi acum nu se mai ştie.

 


Pagina 2 din 4

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top