După trei ani în funcție, primarul n-a început niciunul din planurile de decongestionare a traficului. Nu lărgește străzi, nu face pasaje, nu mișcă nici măcar un stâlp. Iașul e lăsat de izbeliște. Peri albi, întârzieri la serviciu, bani pierduți – sunt câteva dintre efectele aglomerației din traficul din aceste zile, aglomerație care pare să le întreacă pe cele din anii anteriori. Două cauze: blocurile noi din zonele metropolitane și înmatriculările masive de mașini second-hand din ultimii doi ani. În loc să ia măsuri, Primăria a stat cu gura căscată, promițând doar niște pasaje supraterane în Podu Roș, data la care se vor termina acestea fiind stabilită de un consilier de încredere al primarului Mihai Chirica: Sfântu Așteaptă. „Mulțumim” și pentru sistemul de management al traficului și semafoarele inteligente: efect zero.

Odată cu începerea anului universitar și cu terminarea concediilor, traficul de la intrările în Iași a devenit un adevărat calvar. Aglomerările urbane din zonele Bucium, CUG–Lunca Cetățuii, Miroslava și Păcurari au dus la creștere semnificativă a numărului de maşini. Blocajele în circulaţie sunt din ce în ce mai dese, iar ieșenii se plâng de faptul că distanțe de 4-8 kilometri sunt făcute în 60-100 de minute. Și reprezentanții Companiei de Transport Public acuză tergiversarea intervenției din partea municipalității pentru rezolvarea problemelor din trafic.

După trei ani în funcție, primarul n-a început niciunul din planurile de decongestionare a traficului. Nu lărgește străzi, nu face pasaje, nu mișcă nici măcar un stâlp. Iașul e lăsat de izbeliște. Peri albi, întârzieri la serviciu, bani pierduți – sunt câteva dintre efectele aglomerației din traficul din aceste zile, aglomerație care pare să le întreacă pe cele din anii anteriori. Două cauze: blocurile noi din zonele metropolitane și înmatriculările masive de mașini second-hand din ultimii doi ani. În loc să ia măsuri, Primăria a stat cu gura căscată, promițând doar niște pasaje supraterane în Podu Roș, data la care se vor termina acestea fiind stabilită de un consilier de încredere al primarului Mihai Chirica: Sfântu Așteaptă. „Mulțumim” și pentru sistemul de management al traficului și semafoarele inteligente: efect zero.

Odată cu începerea anului universitar și cu terminarea concediilor, traficul de la intrările în Iași a devenit un adevărat calvar. Aglomerările urbane din zonele Bucium, CUG–Lunca Cetățuii, Miroslava și Păcurari au dus la creștere semnificativă a numărului de maşini. Blocajele în circulaţie sunt din ce în ce mai dese, iar ieșenii se plâng de faptul că distanțe de 4-8 kilometri sunt făcute în 60-100 de minute. Și reprezentanții Companiei de Transport Public acuză tergiversarea intervenției din partea municipalității pentru rezolvarea problemelor din trafic.

Începând de Sâmbătă, 15 septembrie 2018, ieșenii pot vota proiectele depuse pe platforma www.iasi.tudecizi.info în cadrul procesului de bugetare participativă.

Brandul internaţional de articole sportive INTERSPORT a deschis, de curând, un magazin în Iulius Mall Iaşi. Situat la etajul doi al mall-ului, magazinul are o suprafaţă de aproximativ 860 mp şi va completa mixul de branduri din zona sport a centrului comercial. Până pe 21 septembrie, INTERSPORT îi întâmpină pe clienţi cu oferte promoţionale cu ocazia campaniei „Back to School”.

Momentul de cotitură în dezvoltarea Iașului l-a reprezentat hub-ul IT apărut la Palas. Firmele sunt scutite de impozit pe profit, dar banii salariaților întrețin economia locală. La un PIB total în județ de circa 5,6 miliarde de euro, circa 6% e adus de un număr de angajați care reprezintă doar 2% din populație. Veniturile celor 20.000 de IT-iști însumează lunar 30 milioane de euro care intră în economie: apartamente, mașini, haine, alimentație publică, plus multe alte servicii mai mărunte.

Industria IT din Iași s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani și a ajuns să reprezinte un segment important pe piața forței de muncă. Dacă în 2008 erau cel mult 6.000 de angajați în acest domeniu, la sfârșitul lui 2018 se va depăși cifra de 20.000, iar în cel mult cinci ani, aceasta va trece de 30.000. Asta înseamnă mai mulți bani cheltuiți în Iași, salariile angajaților din IT totalizând în acest an aproximativ 360 de milioane de euro.

Momentul de cotitură în dezvoltarea Iașului l-a reprezentat hub-ul IT apărut la Palas. Firmele sunt scutite de impozit pe profit, dar banii salariaților întrețin economia locală. La un PIB total în județ de circa 5,6 miliarde de euro, circa 6% e adus de un număr de angajați care reprezintă doar 2% din populație. Veniturile celor 20.000 de IT-iști însumează lunar 30 milioane de euro care intră în economie: apartamente, mașini, haine, alimentație publică, plus multe alte servicii mai mărunte.

Industria IT din Iași s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani și a ajuns să reprezinte un segment important pe piața forței de muncă. Dacă în 2008 erau cel mult 6.000 de angajați în acest domeniu, la sfârșitul lui 2018 se va depăși cifra de 20.000, iar în cel mult cinci ani, aceasta va trece de 30.000. Asta înseamnă mai mulți bani cheltuiți în Iași, salariile angajaților din IT totalizând în acest an aproximativ 360 de milioane de euro.

Videochatul îți poate aduce o mulțime de bucurii. Firește, în primul rând e vorba de bani. Când lucrezi la un studio serios și câștigi câteva mii de euro pe lună, viața e mult mai frumoasă. Apoi, ai libertatea pe care ți-o dă independența financiară. Pe lângă lucrurile pe care le poți cumpăra, ai sentimentul de libertate. Simți că ești propria stăpână. Dar mai contează ceva: să lucrezi relaxată, într-un mediu confortabil.

Centrele de Permanență sunt o atracție mai mult pentru doctori decât pentru pacienți: la țară se rezolvă câte un caz minor pe zi, iar medicul pleacă acasă cu 1.000 de lei la sfârșitul programului. Conform calculelor, medicii care lucrează în centrele de permanență din Iași au decontări aproape de nivelul spitalelor, dar fără a avea parte de aceleași cazuri dificile. Chiar ei recunosc: „Merită să faci gărzi”. Doar că două luni nu s-au decontat sumele către cele 14 centre de permanență din Iași în contract cu CAS, iar acum sumele sunt la aproximativ 37-40% din sumă. „Există două centre performante în județ”, spune dr Diana Cimpoieșu, coordonatorul UPU Iași. Oficial, în județ sunt de fapt 16 centre.

Povestea oficială sună așa: Centrele de Permanență au apărut pentru ca pacienții să se îndrepte în primul rând către acestea în cazul unor urgențe medicale simple, pentru a lăsa libere Serviciile de Ambulanță și Unitățile de Primire Urgențe să rezolve cazurile mai grave.

Centrele de Permanență sunt o atracție mai mult pentru doctori decât pentru pacienți: la țară se rezolvă câte un caz minor pe zi, iar medicul pleacă acasă cu 1.000 de lei la sfârșitul programului. Conform calculelor, medicii care lucrează în centrele de permanență din Iași au decontări aproape de nivelul spitalelor, dar fără a avea parte de aceleași cazuri dificile. Chiar ei recunosc: „Merită să faci gărzi”. Doar că două luni nu s-au decontat sumele către cele 14 centre de permanență din Iași în contract cu CAS, iar acum sumele sunt la aproximativ 37-40% din sumă. „Există două centre performante în județ”, spune dr Diana Cimpoieșu, coordonatorul UPU Iași. Oficial, în județ sunt de fapt 16 centre.

Povestea oficială sună așa: Centrele de Permanență au apărut pentru ca pacienții să se îndrepte în primul rând către acestea în cazul unor urgențe medicale simple, pentru a lăsa libere Serviciile de Ambulanță și Unitățile de Primire Urgențe să rezolve cazurile mai grave.

Banii, cetăţenia şi distanţa mică aduc o masă de constructori pe o piaţă care îi aşteaptă cu braţele deschise. Un fenomen apărut anul trecut: cetăţeni din Republica Moldova, de pe zona de graniţă cu România, înregistrează firme de construcţii la Iaşi. Ei au găsit aici o piaţă cu venituri de două ori mai mari decât dincolo de Prut. Autorităţile nu cunosc acest fenomen, pentru că cei mai mulţi dintre muncitori au dublă cetăţenie. „Dacă vin la Iaşi, foarte bine. Avem nevoie de forţă de muncă aici”, spun proprietarii de firme din domeniu.

Vin aici pentru bani mai mulţi, pe o piaţă în creştere. Numeroşi constructori din zona de graniţă cu România, din Raionul Ungheni, s-au stabilit temporar la Iaşi şi şi-au deschis firme, de obicei la cabinetele unor avocaţi.