Vineri, 20 07 2018
Contractul a fost pentru plombări, Con Ted a făcut stropiri succesive, DPADJ i-a plătit și a doua zi după recepție i-a comandat să mai facă a doua oară același drum. Plombările pe 26 km între Breazu și Gropnița, comandate de CJ în 2015, au fost schimbate în teren, de firma lui Cornel Brânză, cu metoda „stropirilor succesive”. După ce-a încasat 1,2 milioane de lei (fără TVA), la fix o zi după recepția lucrărilor, Con Ted a primit aceeași comandă de la DPADJ, fiind plătit cu alți 1,2 milioane de lei. Din nou a făcut stropiri în loc de plombări și le-a facturat mai scump. La Botoșani, Drumurile Județene au plătit stropirile succesive la jumătate de preț față de plombele clasice. Cornel Brânză spune că, în 2015-2016, emulsia folosită era foarte costisitoare. Drumul Iași-Gropnița e plin de gropi și în acest moment.  

 

Con Ted Company, firma lui Cornel Brânză, a reparat de două ori cei 26 km ai drumului județean Iași-Gropnița, fiind plătit la dublu. Contractul oferit de Consiliul Județean în 2015 prevedea executarea de plombări. Con Ted a făcut în schimb stropiri succesive pe care le-a facturat mai scump.

Ne minunăm de Polivalenta din Cluj-Napoca: 70 de milioane de lei, integral din bugetul Primăriei. Iaşul nu primeşte finanţare pentru construirea unei săli moderne pentru că banii pentru infrastructura sportivă sunt alocaţi pentru stadioanele ce vor găzdui meciuri la Euro 2020. În 2016, PSD se angajase să construiască o astfel de sală la Iaşi în timpul următorului mandat de 4 ani.

 

În timp ce oraşe mai mici decât Iaşul au beneficiat în ultimii ani de proiecte realizate cu bani de la Compania Naţională de Investiţii (CNI), capitala Moldovei nu a beneficiat de niciun astfel de finanţare. Dacă zilele trecute, la Focşani, a fost inaugurat un bazin de înot şi urmează să fie reabilitate două stadioane, iar la Târgu Jiu a fost făcută o sală polivalentă şi este pe cale să fie reabilitat stadionul, Iaşul doar speră că va avea, cândva, măcar o sală de sport modernă.

Ne minunăm de Polivalenta din Cluj-Napoca: 70 de milioane de lei, integral din bugetul Primăriei. Iaşul nu primeşte finanţare pentru construirea unei săli moderne pentru că banii pentru infrastructura sportivă sunt alocaţi pentru stadioanele ce vor găzdui meciuri la Euro 2020. În 2016, PSD se angajase să construiască o astfel de sală la Iaşi în timpul următorului mandat de 4 ani.

 

În timp ce oraşe mai mici decât Iaşul au beneficiat în ultimii ani de proiecte realizate cu bani de la Compania Naţională de Investiţii (CNI), capitala Moldovei nu a beneficiat de niciun astfel de finanţare. Dacă zilele trecute, la Focşani, a fost inaugurat un bazin de înot şi urmează să fie reabilitate două stadioane, iar la Târgu Jiu a fost făcută o sală polivalentă şi este pe cale să fie reabilitat stadionul, Iaşul doar speră că va avea, cândva, măcar o sală de sport modernă.

Prof.dr.Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, subliniază  importanța dezvoltării urbane și arhitecturale moderne fără a ingnora zonele verzi, parcurile municipale, efectele ecologice ale dezvoltărilor urbane. Restrângerea spațiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuaruri accentuează în ultima perioadă și mai mult anumite riscuri ecologice specifice  mediului urban, dar prezintă și un grav impact negativ imediat asupra stării de sănătate a populației din România.  

 

Poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi au recompensat astăzi, o elevă care a găsit pe stradă un telefon mobil şi l-a predat la poliţie.

 

Pentru prima dată în regiune, un ansamblu de clădiri de birouri are inițiativa de a veni în întâmpinarea studenților, oferindu-le prilejul de a descoperi profilul și activitatea mai multor companii multinaționale. În perioada 23 – 27 aprilie 2018, se desfășoară „Săptămâna Porților Deschise la UBC (United Business Center Palas Iași)”, un eveniment organizat de compania IULIUS, ca parte a proiectului „Iași – orașul viitorului tău”.
Firma înfiinţată de un membru al unei reţele de evazionişti din Iaşi a ajuns „piesă” de bază într-o delapidare de proporţii care a dus la prăbuşirea managerului Secureanu de la Spitalul Malaxa. Pentru a fenta Fiscul de plata a 3,1 milioane de euro, o grupare de infractori din Iaşi a apelat la una dintre cele mai faimoase reţele transfrontaliere de înfiinţat off-shore-uri, „patronată” de românul Kiss Laszlo Gyorgy şi neozeelandezul Ian Taylor. Director al firmelor de pe malul Bahluiului era o gospodină din Vanuatu. Nesita Manceau, care fusese menajera tatălui lui Taylor, a apărut şi în Panama Papers. Folosindu-se de semnătura ei, contrabandişti necunoscuţi au încercat în 2009 să transporte ilegal arme din Coreea de Nord în Iran.

 

Una dintre cele mai redutabile grupări de evazionişti din Iaşi a fost trimisă recent în judecată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Iaşi. Rechizitoriul, care are aproape 500 de pagini, dezvăluie faptul că, în tentativa de a-şi pierde urmele şi a rămâne cu banii ce trebuiau, de fapt, să ajungă la bugetul Statului, coordonatorii grupului au apelat la mai multe firme off-shore cu sediul în paradisuri exotice.

Firma înfiinţată de un membru al unei reţele de evazionişti din Iaşi a ajuns „piesă” de bază într-o delapidare de proporţii care a dus la prăbuşirea managerului Secureanu de la Spitalul Malaxa. Pentru a fenta Fiscul de plata a 3,1 milioane de euro, o grupare de infractori din Iaşi a apelat la una dintre cele mai faimoase reţele transfrontaliere de înfiinţat off-shore-uri, „patronată” de românul Kiss Laszlo Gyorgy şi neozeelandezul Ian Taylor. Director al firmelor de pe malul Bahluiului era o gospodină din Vanuatu. Nesita Manceau, care fusese menajera tatălui lui Taylor, a apărut şi în Panama Papers. Folosindu-se de semnătura ei, contrabandişti necunoscuţi au încercat în 2009 să transporte ilegal arme din Coreea de Nord în Iran.

 

Una dintre cele mai redutabile grupări de evazionişti din Iaşi a fost trimisă recent în judecată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Iaşi. Rechizitoriul, care are aproape 500 de pagini, dezvăluie faptul că, în tentativa de a-şi pierde urmele şi a rămâne cu banii ce trebuiau, de fapt, să ajungă la bugetul Statului, coordonatorii grupului au apelat la mai multe firme off-shore cu sediul în paradisuri exotice.

Pentru prima oară în ultimii 300 de ani, se intră cu un bloc uriaș în ultima zonă de case a Iașului: între strada Pădurii și Eternitate. E noul front de luptă în distrugerea singurului cartier care mai rămăsese liniștit în oraș.

 

Avizele acestui PUZ sunt un șir de aberații: un drum de pământ lat de 3 m apare desenat cu o șosea de 8 metri lățime, versantul are panta de 30%, fiind risc de alunecări, iar accesul se face dinspre liniile de tramvai din Pădurii, unde traficul auto este interzis.

Caravana Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), căreia i s-au alăturat pentru prima dată și reprezentanți ai companiilor, le-a oferit liceenilor din regiune prilejul de a discuta cu specialiștii și de a descoperi Iașul turistic.
Pagina 4 din 130

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top