În momentul de față, România se află pe ultimul loc în Europa în privința inovării tehnologice. Iar diferența dintre România și penultima țară clasată, Bulgaria, este imensă. Guvernarea PSD a venit cu o mulțime de promisiuni goale. Și unde ne-a dus asta? România este acum clasată ca fiind „inovator modest“.

Prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 1 și 2, Iașul își reconfirmă statutul de pol al Educației din România. Astfel, sunt deja finalizate sau în diferite faze de implementare 273 de obiective de investiții în sistemul de învățământ preuniversitar din județul Iași. Valoarea totală a acestora se cifrează la peste 287 milioane de lei, adică echivalentul a peste 60 de milioane de euro.


Un om de paie, fără avere, fără studii, fără niciun trecut în afaceri, a preluat 95,1% din Oxygen Sport SRL exact când aceasta depunea dosar de finanțare europeană pentru dotări wellness și fitness.
Centrele Oxygen sunt creația de ani de zile a milionarului imobiliar Cristin Zămosteanu, dar brusc acesta iese din firmă în favoarea unui necunoscut: Ion Nedelcu. Acesta este verișorul lui Puiu Nedelcu, om simplu, cu 4 clase, fost angajat al afaceristului Mircea Rotariu.
Iar acesta, în final, e mâna dreaptă a viceprimarului Gabriel Harabagiu, marele combinator de PUZ-uri, autorizații de la Serviciul Urbanism, pe care îl coordonează direct.
Zămosteanu a construit clădirea Oxygen din Galata cu peste 1 milion de euro, dar a apelat la Ion Nedelcu pentru investiții în aparate de 200.000 de euro, bani europeni. Era Zămosteanu atât de strâmtorat și incapabil să aplice pe cont propriu pentru un fond european?
Managementul real la Oxygen e asigurat tot de oamenii lui Zămosteanu, dar paravanul lui Harabagiu este patron în acte, cu peste 95%!
În paralel, viceprimarul a condus toate negocierile pentru istoricul schimb de terenuri Primărie-Zămosteanu, conducând ședințele comisiei speciale din Consiliul Local, ca și cum nu l-ar cunoaște pe dezvoltatorul imobiliar.
Straniu: niciunul din actorii afacerii nu vor să explice nimic despre o dezvăluire simplă – un neica-nimeni din anturajul lui Harabagiu a ajuns patron peste milionarul Zămosteanu. Ce au de ascuns, de ce au amuțit?

Afaceri de milioane de euro pe filiera Harabagiu – Rotariu – Nedelcu – Zămosteanu. La un capăt al rețelei este viceprimarul Gabriel Harabagiu, iar la celălalt Cristin Zămosteanu, unul dintre cei mai tari jucători de pe piața imobiliară. În rol de relee sau de curele de transmisie sunt Mircea Rotariu, un apropiat al viceprimarului, și verișorii Puiu și Ion Nedelcu, ambii cu firme paravan.


Un om de paie, fără avere, fără studii, fără niciun trecut în afaceri, a preluat 95,1% din Oxygen Sport SRL exact când aceasta depunea dosar de finanțare europeană pentru dotări wellness și fitness.
Centrele Oxygen sunt creația de ani de zile a milionarului imobiliar Cristin Zămosteanu, dar brusc acesta iese din firmă în favoarea unui necunoscut: Ion Nedelcu. Acesta este verișorul lui Puiu Nedelcu, om simplu, cu 4 clase, fost angajat al afaceristului Mircea Rotariu.
Iar acesta, în final, e mâna dreaptă a viceprimarului Gabriel Harabagiu, marele combinator de PUZ-uri, autorizații de la Serviciul Urbanism, pe care îl coordonează direct.
Zămosteanu a construit clădirea Oxygen din Galata cu peste 1 milion de euro, dar a apelat la Ion Nedelcu pentru investiții în aparate de 200.000 de euro, bani europeni. Era Zămosteanu atât de strâmtorat și incapabil să aplice pe cont propriu pentru un fond european?
Managementul real la Oxygen e asigurat tot de oamenii lui Zămosteanu, dar paravanul lui Harabagiu este patron în acte, cu peste 95%!
În paralel, viceprimarul a condus toate negocierile pentru istoricul schimb de terenuri Primărie-Zămosteanu, conducând ședințele comisiei speciale din Consiliul Local, ca și cum nu l-ar cunoaște pe dezvoltatorul imobiliar.
Straniu: niciunul din actorii afacerii nu vor să explice nimic despre o dezvăluire simplă – un neica-nimeni din anturajul lui Harabagiu a ajuns patron peste milionarul Zămosteanu. Ce au de ascuns, de ce au amuțit?

Afaceri de milioane de euro pe filiera Harabagiu – Rotariu – Nedelcu – Zămosteanu. La un capăt al rețelei este viceprimarul Gabriel Harabagiu, iar la celălalt Cristin Zămosteanu, unul dintre cei mai tari jucători de pe piața imobiliară. În rol de relee sau de curele de transmisie sunt Mircea Rotariu, un apropiat al viceprimarului, și verișorii Puiu și Ion Nedelcu, ambii cu firme paravan.


Fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea a acuzat, vineri, PSD-ului condus de Liviu Dragnea de trădare naţională, după o serie de mişcări în favoarea ruşilor.

Analizată în profunzime, execuția bugetară a municipiului Iași arată date submediocre și o stagnare generală. Avem doar 61 euro/locuitor investiții ale Primăriei, în timp ce Oradea are 238 de euro/locuitor. A cheltuit doar jumătate din fondurile de Dezvoltare, dar cheltuielile totale au băgat Primăria în deficit: toți banii s-au dus pe consum și salarii. Situația e dramatică la absorbția fondurilor europene, pentru că proiectele s-au depus foarte târziu. Tot ce se promovează în oraș sunt promisiuni eterne, iar cifrele reale sunt ascunse. Inclusiv pentru promovarea turistică a Iașului, Mihai Chirica a cheltuit doar 20.000 de euro în tot anul 2018, o sumă ridicolă, deși avea la dispoziție 150.000 de euro din taxa turistică. În schimb, a cheltuit 50.000 de euro doar cu imaginea lui proprie: transmisiuni live, canal You Tube, pagini de Facebook. Economia în creștere a Iașului e înșelătoare, acoperind practic contraperformanțele Primăriei. Exemplu: Chirica anunța refacerea a 93 de parcuri de joacă în doi ani, s-au realizat doar 26 în trei ani! La Oradea, bugetul de dezvoltare e 46% din total cheltuieli, la Iași – doar 19%.

Execuția bugetară a Primăriei Iași relevă, în șapte puncte-cheie, imaginea unui management submediocru. Impactul administrației publice asupra dezvoltării Iașului este extrem de modest, practic o frână. Indicatorii prezintă o realitate necosmetizată, cifrele seci indică realitatea, iar comparațiile cu execuțiile bugetare ale Clujului și Oradei așează, invariabil, Iașul pe ultimul loc.


Analizată în profunzime, execuția bugetară a municipiului Iași arată date submediocre și o stagnare generală. Avem doar 61 euro/locuitor investiții ale Primăriei, în timp ce Oradea are 238 de euro/locuitor. A cheltuit doar jumătate din fondurile de Dezvoltare, dar cheltuielile totale au băgat Primăria în deficit: toți banii s-au dus pe consum și salarii. Situația e dramatică la absorbția fondurilor europene, pentru că proiectele s-au depus foarte târziu. Tot ce se promovează în oraș sunt promisiuni eterne, iar cifrele reale sunt ascunse. Inclusiv pentru promovarea turistică a Iașului, Mihai Chirica a cheltuit doar 20.000 de euro în tot anul 2018, o sumă ridicolă, deși avea la dispoziție 150.000 de euro din taxa turistică. În schimb, a cheltuit 50.000 de euro doar cu imaginea lui proprie: transmisiuni live, canal You Tube, pagini de Facebook. Economia în creștere a Iașului e înșelătoare, acoperind practic contraperformanțele Primăriei. Exemplu: Chirica anunța refacerea a 93 de parcuri de joacă în doi ani, s-au realizat doar 26 în trei ani! La Oradea, bugetul de dezvoltare e 46% din total cheltuieli, la Iași – doar 19%.

Execuția bugetară a Primăriei Iași relevă, în șapte puncte-cheie, imaginea unui management submediocru. Impactul administrației publice asupra dezvoltării Iașului este extrem de modest, practic o frână. Indicatorii prezintă o realitate necosmetizată, cifrele seci indică realitatea, iar comparațiile cu execuțiile bugetare ale Clujului și Oradei așează, invariabil, Iașul pe ultimul loc.


Deputatul PNL Marius Bodea îi cere președintelui Consiliului Județean Iași, președinte al filialei județene PSD Iași, Maricel Popa, explicații în legătură cu investițiile pe care le-a atras de la Guvernul României pentru școlile din mediul rural și îi cere acestuia demisia de onoare pentru eșecul în racordarea la apă curentă și canalizare a unităților de învățământ din satele ieșene. În opinia lui Marius Bodea, nenorocirea petrecută ieri în satul Buda din comuna ieșeană Brăiești nu trebuie să treacă în tăcere, cu atât mai mult cu cât aceasta face parte dintr-un fenomen mai larg, acela al școlilor din mediul rural care încă își desfășoară activitatea în condiții de lumea a treia.

Veolia Energie Iași (VEI) își propune noi investiții în anul 2019 pentru creșterea randamentului rețelelor de termoficare dar și a fiabilității și eficienței economice a echipamentelor de producție.

După ce a creionat un buget de stat pe baza unor estimări grosiere  și cu o întârziere de câteva luni, ministrul de finanțe Eugen Orlando Teodorovici a trecut și la conducerea informală a altor ministere. A găsit o soluție miraculoasă pentru școlile din mediul rural cu toaleta în curte: va cumpăra containere prevăzute cu grupuri sanitare și le va amplasa... tot în curte! Prețul fiecărei unități, după estimarea geniului Teodorovici: 10.000 de euro bucata!

Pagina 1 din 11

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top