Sambata, 18 11 2017

Clădirile şi amenajările care aparţin Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor vor fi scutite de avizarea sau autorizarea privind securitatea la incendiu, potrivit unui proiect de hotărâre pus luni în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). De asemenea, nu va fi necesară avizarea corturilor pentur evenimente, fiind considerate construcţii provizorii. Iniţiatorii proiectului mai propun ca spaţiile comerciale din staţiile de metrou să fie supuse avizării şi autorizării privind securitatea la incendiu, având în vedere pericolul existent în cazul unui incendiu, relatează News.ro.

Forma actuală a actului normativ prevede exceptarea de la avizare sau autorizare privind securitatea la incendiu a clădirilor cu caracter militar şi a clădirilor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază.

Prin proiectul pus în dezbatere publică se propune ca, dintre instituţiile din subordinea MJ, excepţie de la avizare să facă doar clădirile care aparţin Adminsitraţiei Naţionale a Penitenciarelor, restul clădirilor din subordinea Ministerului Justiţiei să aibă obligaţia de obţinere a autorizaţiei sau avizului privind securitatea la incendiu.

„Propunerea se justifică prin aceea că Administraţia Naţională a Penitenciarelor este componentă a sistemului naţional de ordine publică şi siguranţă naţională, potrivit prevederilor HG nr.756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. În acest context, doar pentru clădirile şi amenajările aparţinând ANP sunt incidente dispoziţiile art.47 alin. (1) din Legea nr.307/2006”, explică iniţatorii proiectului.

De asemenea, proiectul mai propune exceptarea de la avizare sau autorizare şi a clădirilor sau spaţiilor destinate fabricării, reparării şi modernizării produselor de tehnică militară, iniţiatorii proiectului invocând importanţa strategică a clădirilor.

„Această exceptare are în vedere importaţa strategică a acestora, rezultată din prevederile art.1 şi art.3 lit.d) din Legea nr.232/2016 privind industria naţională de apărare, (...) Sunt avute în vedere prevederile art.3 lit.b) şi l), precum şi cele ale art.31 alin.(1) şi (2) şi ale art.32 din Legea nr.232/2016, potrivit cărora exercitarea atribuţiilor de control revine persoanelor împuternicite de ministerul de resort şi/sau de autoritatea de specialitate care beneficiază de acces neîngrădit, în condiţiile legii, cu respectarea confidenţialităţii şi a regimului juridic al informaţiilor clasificate”, se arată în proiect.

Şi corturile de evenimente ar putea fi exceptate de la avizare, pentru că sunt construcţii provizorii, de importanţă redusă, iar pericolul este foarte mic.

În plus, se propune şi mărirea ariei desfăşurate în funcţie de care este necesară avizarea sau autorizarea clădirilor pentru învăţământ, supraveghere, îngrijire sau cazare/adăpostire a copiilor preşcolari, elevilor, studenţilor, bătrânilor, persoanelor cu dizabilităţi sau fără adăpost, astfel:  de la 150 de metri pătraţi la 600 de metri pătraţi pentru clădirile cu destinaţie de învăţământ secundar, profesional, postliceal sau universitar, inclusiv spaţiile de cazare aferente, de la 150 de metri pătraţi la 175 de metri pătraţi pentru grădiniţe, creşe şi învăţământ primar, de la 150 de metri pătraţi la 175 de metri pătraţi pentru clădirile cu destinaţie de servicii sociale cu cazare pentru supraveghere, îngrijire sau adăpostire a copiilor, de la 150 de metri pătraţi la 50 de locuri, indiferent de suprafaţă pentru clădirile cu destinaţie de servicii sociale cu cazare pentru supraveghere, îngrijire sau adăpostire a bătrânilor şi a persoanelor cu dizabilităţi  sau a celor fără adăpost.

O altă propunere vizează spaţiile comerciale din staţiile de metrou care să fie supuse avizării şi autorizării privind securitatea la incendiu.

„Includerea spaţiilor comerciale aferente staţiilor de metrou având în vedere pericolul potenţial creat în cazul producerii unui incendiu. Facem precizarea că aceste spaţii comerciale se echipează cu instalaţii de detectare, alarmare, semnalizare şi stingere a incendiilor, suplimentar faţă de echiparea existentă pentru staţia de metrou”, se arată în proiect.

Proiectul mai propune majorarea numărului de camere sau de paturi pentru clădirile cu destinaţie turistică pentru cazare de la opt camere la 10 camere, de la 16 locuri la 50 de paturi, în prezent fiind supuse avizării clădirile cu destinaţie turistică cu mai mult de opt camere şi/sau 16 locuri. De asemenea, se introduc noi tipuri de cazare care intră în categoria primire turistică, respectiv apartamente şi camere de închiriat.

„Propunerea se argumentează prin aceea că potrivit prevederilor Normativului P 118/3- 2015 echiparea cu instalaţii de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu se face pentru structurile de primire turistică care au mai mult de 10 camere sau 50 paturi. Majorarea numărului de camere şi/sau a paturilor implică faptul că toate clădirile cu destinaţia specificată care au numărul de camere şi/sau paturi mai mic decât cel propus nu mai necesită aviz/autorizaţie pentru securitate la incendiu. De asemenea, completarea normei cu noi tipuri de cazare implică faptul că apartamentele şi camerele de închiriat care au mai mult de 10 camere, respectiv 50 de paturi se supun avizării/autorizării”, explică iniţiatorii.

Plenul Senatului a respins luni cu majoritate de voturi iniţiativa legislativă depusă în luna mai de senatoarea PNL Alina Gorghiu care prevede interdicţia de a candida pentru Camera Deputaţilor sau Senat a persoanelor care au suferit condamnări penale definitive.

„Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi ales şi persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive”, se arată în iniţiativa legislativă depusă de către Alina Gorghiu şi semnată de mai mulţi senatori şi deputaţi PNL.

Respingerea iniţiativei vine la scurt timp după ce comisia juridică a Senatului a respins un proiect similar, depus tot de fosta şefă a liberalilor, şi care prevede că persoanele condamnate definitiv să nu poată candida la funcţia de preşedinte al României.

Expunerea de motive a celor două iniţiative este identică, precizează News.ro.

Un prim argument al senatoarei PNL în favoarea demersului legislativ este decizia Curţii Constituţionale care interzice persoanelor condamnate penal să deţină calitatea de membri ai Guvernului.

„Ţara noastră este unul din puţinele state din Europa în care legislaţia nu cuprinde o restricţie clară în acest sens. De altfel, nu numai ţări de pe continentul european au restricţii legate de posibilitatea de a candida pentru orice tip de funcţie publică în urma unei condamnări definitive, ci şi state precum Canada, Israel, Australia etc. Lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat”, mai arată Gorghiu în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

În ambele cazuri, Senatul este primă cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

În aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

Senatul a adoptat tacit, adică fără niciun fel de dezbatere și fără vreun vot în plen, proiectul de lege depus de opt parlamentari UDMR de modificare a Codului penal, Codului de procedură penală și a Legii privind executarea pedepselor.

După cum a arătat digi24.ro, proiectul a fost depus pe 8 martie sub semnătura senatorilor UDMR Császár Károly Zsolt, Cseke Attila-Zoltan, Fejér László-Ödön, Novák Csaba-Zoltán, Tánczos Barna și Verestóy Attila, precum și a deputaților UDMR Ambrus Izabella-Agnes și Márton Árpád-Francisc.

Din martie până astăzi, Camera superioară condusă de Călin Popescu Tăriceanu nu a dezbătut în plen proiectul de lege și nici nu s-a pronunțat prin vot asupra lui.

Proiectul vizează modificarea art. 39 alin. 1 lit. b din Codul penal, referitor la pedeapsa care se poate acorda în cazul concursului de infracțiuni. Mai precis, inițiatorii și-ar dori o reducere a pedepselor, prin micșorarea sporului care se acordă în cazul concursului de infracțiuni.

În forma actuală, Codul penal prevede: „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”. Reprezentanții UDMR ar dori ca prevederea să sune altfel: „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor care nu depășește jumătate din pedeapsa principală”.

Udemeriștii ar dori și ca orice persoană trimisă în judecată să beneficieze de circumstanță atenuantă dacă a acoperit prejudiciul până la primul termen de judecată.

Modificări ar dori UDMR să aducă și la prevederile din Codul penal referitoare la liberarea condiționată.

În prezent, liberarea condiționată este posibilă după executarea a minimum două treimi din pedeapsă, în cazul pedepselor care nu depășesc 10 ani, respectiv a cel puțin trei pătrimi, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul pedepselor mai mari de 10 ani.

Parlamentarii minorității maghiare vor ca liberarea condiționată să fie posibilă după executarea a cel puțin jumătate din pedeapsă, în cazul pedepselor care nu depășesc 10 ani, respectiv a cel puțin două treimi, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul pedepselor mai mari de 10 ani.

Prin modificările propuse la Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, UDMR dorește ca regimul închis de detenție să poată fi aplicat doar persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență. Forma actuală a legii condiționează regimul închis doar de cuantumul pedepsei (între 3 și 13 ani).

Inițiatorii UDMR mai vor ca regimul semideschis să se aplice condamnaților pentru fapte comise fără violență, în cazul pedepselor între 3 și 13 ani. În fine, de regim deschis ar trebui să beneficieze inclusiv cei condamnați pentru fapte comise cu violență, atâta timp cât au primit pedepse de cel mult 1 an.

Printr-un nou alineat propus a fi introdus în lege, cei care au primit pedepse de până la 1 an, pentru fapte comise fără violență, ar urma să-și execute pedeapsa în arest la domiciliu.

Deci, pentru pedepsele de până în 10 ani, 50% în loc de 66%, iar pentru pedepsele de peste 10 ani, 66% în loc de 75%, dar nu mai mult de 15 ani.

Proiectul autostrăzii care urmează să lege Ardealul de Moldova este blocat. Situaţia va rămâne neschimbată până la soluţionarea anchetei DNA cu privire la revizuirea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Târgu Mureş - Ditrău, au declarat surse pentru ECONOMICA.NET. Astfel, construcţia celei mai scumpe autostrăzi din România nu va începe prea curând.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a trimis pe 7 iulie 2017 o solicitare către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în urma unui raport primit de la Curtea de Conturi. DNA a cerut documentele privind revizuirea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureş - Ditrău, parte a şoselei de mare viteză ce va lega Transilvania de Moldova, spun sursele noastre. Solicitarea a venit în urma raportului Curţii de Conturi din noiembrie 2016 în care se constată "irosirea banului public" prin contractarea unui nou studiu pentru o autostradă, fără să se ţină cont că mai fusese realizat un alt studiu de fezabilitate. Este vorba despre contractul de "Revizuire Studiu de Fezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureş-Ditrău", atribuit pe 20 mai 2015 Asocierii Aecom Ingenieria - Consitrans - Search Corporation pentru suma de 22,71 milioane de lei (circa 5 milioane de euro). Deşi semnat în urmă cu peste doi ani, contractul pentru Târgu Mureş – Ditrău nu a fost pus în aplicare, fiind suspendat deja de două ori, prima dată din cauză lipsei de fonduri iar a doua oară din cauza unor aspecte semnalate de către Curtea de Conturi, potrivit CNAIR.

Pe de altă parte, Curtea de Conturi a explicat pentru ECONOMICA.NET că nu a dispus suspenderea contractului, ci reanalizarea acestuia în condiţiile în care valoarea contractului de revizuire a studiului de fezabilitate este de peste şase ori mai mare decât cea a studiului realizat în 2010, de circa 767.000 de euro.

Sursa: ziarul de iasi

Instanța supremă cere Parlamentului să trimită proiectul de modificare a Legilor Justiţiei înapoi la Ministerul Justiţiei. Cristina Tarcea, președintele ICCJ, arată că proiectul nu a beneficiat de transparență și, mai important, a încălcat dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative.

 

„Proiectul legilor justiţiei a constituit un amplu subiect de discuţie în spaţiul public în ultima perioadă şi este normal să fie aşa din moment ce o societate democratică nu poate funcţiona fără o justiţie puternică şi independentă.

 

Știrea este că în Galata nu se construiesc 12 blocuri, ci 44 în perioada următoare. Va fi un ghetou ieftin: apartamente mici, fără iarbă, fără locuri de joacă și fără parcări. Lăcomia a distrus și zona de case de pe Dealul Galata. Proiectele, cum este cel al lui Achiței, stau ascunse de marele public până te trezești cu ditamai blocul în curte. La afacerea depistată de liberali, mansardele adaugate din pix sunt profit curat, câte 150.000 de euro la fiecare dintre cele 12 blocuri. Dezinformarea populației este faptă prevăzută în Codul Penal. În loc de spații deschise, densitatea de blocuri va fi infernală: rețeaua electrică nu face față, canalizarea la fel, nu sunt parcări și accesul spre Iași va fi infernal.

 

Șmecheria PUZ-urilor falsificate ascunde, de fapt, o afacere uluitoare. Un nivel construit în plus peste limita admisă poate însemna 250 de metri pătrați utili (5-6 apartamente) care, la un profit de 600 euro/mp, echivalează cu un tun de 150.000 de euro. Bani făcuți din pix, printr-o simplă modificare a regimului de înălțime a unui bloc.

Știrea este că în Galata nu se construiesc 12 blocuri, ci 44 în perioada următoare. Va fi un ghetou ieftin: apartamente mici, fără iarbă, fără locuri de joacă și fără parcări. Lăcomia a distrus și zona de case de pe Dealul Galata. Proiectele, cum este cel al lui Achiței, stau ascunse de marele public până te trezești cu ditamai blocul în curte. La afacerea depistată de liberali, mansardele adaugate din pix sunt profit curat, câte 150.000 de euro la fiecare dintre cele 12 blocuri. Dezinformarea populației este faptă prevăzută în Codul Penal. În loc de spații deschise, densitatea de blocuri va fi infernală: rețeaua electrică nu face față, canalizarea la fel, nu sunt parcări și accesul spre Iași va fi infernal.

 

Șmecheria PUZ-urilor falsificate ascunde, de fapt, o afacere uluitoare. Un nivel construit în plus peste limita admisă poate însemna 250 de metri pătrați utili (5-6 apartamente) care, la un profit de 600 euro/mp, echivalează cu un tun de 150.000 de euro. Bani făcuți din pix, printr-o simplă modificare a regimului de înălțime a unui bloc.

Primăria Iași a venit ieri cu explicaţii referitoare la controversele din jurul aprobării construirii unui ansamblu rezidenţial cu 12 blocuri în zona Galata. Șefii municipalității au susținut că ansamblul prevăzut are indicatori urbanistici în parametrii zonei (Galata, şos. Iaşi - Voineşti) şi sunt mai mici decât cei propuşi de beneficiar, omul de afaceri Gheorghe Achiţei. Despre faptul că figurează 12 blocuri în loc de 6 pe suprafaţa de teren aflată în discuţie (12.559 mp, pe şos. Iaşi - Voineşti), viceprimarul Gabriel Harabagiu a precizat că planşa prezentată public are un rol ilustrativ, obligatorie fiind respectarea parametrilor urbanistici.

 

„Referitor la acuzațiile nefondate și mincinoase lansate cu privire la existența unor presupuse nereguli în activitatea de urbanism a Primăriei Municipiului Iași, conducerea municipalității face o serie de precizări în spiritul transparenței instituționale și necesare pentru corecta informare a opiniei publice”, se arată în comunictaul Primăriei.

 

Tudorel Toader a anunţat că nu va mai cere Comisiei de la Veneţia punct de vedere pe numirea procurorilor şefi.

 

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat joi, la Parlament, că nu va mai trimite el solicitarea către Comisia de la Veneţia pentru un aviz referitor la modalitatea de numire a procurorilor şefi, spunând că din moment ce coaliţia a decis că proiectul de modificare a legilor Justiţiei să fie preluat ca iniţiativă parlamentară, atributul sesizării Comisiei revine Parlamentului, relatează news.ro.

 

Primăria intenționează să construiască un pasaj care să lege zona centrală, mai exact bd. Anastasie Panu, de cartierul Tătărași. Pasajul Anastasie Panu ar urma să fie subteran și implică o serie de transformări în zona Baș Ceauș.

 

Pagina 1 din 15

ajofm

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2017 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top