Marti, 23 01 2018

România se confruntă cu o gravă scădere o populaţiei, atrag atenţia specialiştii. Principala cauză, în opinia lor, ar fi rata mică a fertilităţii.

După căderea comunismului, această rată a ajuns la 1,3, adică, acest lucru înseamnă că fiecare femeie dă naştere unui număr de copii prea mic pentru a asigura păstrarea actualului număr de români.

Populaţia României este diminuată şi din cauza migraţiei. În ultimii 25 de ani, milioane de români au decis să se mute în Occident, iar copiii lor născuţi în Spania, Italia sau Marea Britanie nu mai au decât o vagă legătură cu România.

Specialiştii în demografie afirmă că lucrurile nu se vor schimba prea curând, chiar dacă, dintr-o dată, românii s-ar hotărî să aibă mai mulţi copii, acest lucru nu ar avea niciun fel de influenţă asupra piramidei demografice în următoarele decenii. De aceea, politicile publice care trebuie să îi încurajeze pe tineri să aibă mai mulţi copii trebuie completate cu acele politici menite să îi convingă pe cât mai mulţi dintre românii plecaţi din străinătate să revină acasă. (Rador/ FOTO Adevărul)

Comisia Europeană a anunţat vineri că va organiza pe 30 ianuarie, la Bruxelles, o reuniune ministerială cu participarea a nouă state membre, inclusiv România, vizate de procedura de infringement pentru nerespectarea normelor de calitate a aerului, transmite AFP.

Ţările respective fac parte din cele 23 de state care depăşesc limitele de emisii fixate în Uniunea Europeană pentru dioxidul de azot sau particulele fine (PM10), poluanţi legaţi mai ales de circulaţia rutieră şi care sunt periculoşi pentru sănătate.

Executivul comunitar a decis să-i convoace la Bruxelles pe miniştrii mediului din Cehia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, România, Slovacia, Spania şi Ungaria, ţări contra cărora Comisia Europeană are în vedere să sesizeze Curtea de Justiţie a UE (CJUE).

Reuniunea ministerială din 30 ianuarie are în vedere ‘a proteja cetăţenii şi a clarifica faptul că, dacă nu există o ameliorare a calităţii aerului, atunci vor exista consecinţe juridice’ pentru ţările respective, a declarat vineri comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella.

Peste 400.000 de oameni îşi pierd viaţa prematur în fiecare an în Uniunea Europeană din cauza calităţii precare a aerului, care stă şi la originea unor boli respiratorii şi cardiovasculare.

Directiva europeană 50/2008 stabileşte limitele de calitate a aerului care nu pot fi depăşite în niciun loc din Uniunea Europeană şi care obligă statele membre să limiteze expunerea cetăţenilor europeni la substanţele poluante din aer.

În pofida acestei obligaţii, calitatea aerului rămâne o problemă în multe ţări membre. Astfel, în 23 din cele 28 de state membre standardele de calitate a aerului sunt încă depăşite – în total în peste 130 de oraşe din Europa.

(Agerpres/FOTO arhivă blog.auditeco.ro)

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, astăzi, că relaţiile româno-japoneze vor fi ridicate la nivel de parteneriat strategic „în viitorul nu foarte îndepărtat”.

„Astăzi, am fost de acord că împărtăşim aceleaşi valori şi obiective strategice, avem evaluări similare în materie de securitate într-un mediu atât de volatil, precum şi interese economice comune. În acest context, am decis împreună cu domnul prim-ministru Abe să lansăm demersurile necesare pentru ca în viitorul nu foarte îndepărtat să ridicăm relaţia dintre România şi Japonia la nivel de parteneriat strategic”, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că vizita premierului japonez reprezintă un „moment istoric”.

„Este prima vizită oficială pe care o întreprinde un prim-ministru al Japoniei în istoria relaţiilor româno-nipone şi prima vizită a unui înalt oficial în anul 2018 atât de important pentru noi – anul centenar al României moderne. În acelaşi timp, este un context special. În acest an aniversăm cinci ani de la stabilirea Parteneriatului reînnoit între statele noastre, după ce anul trecut s-au împlinit 15 ani de la ridicarea relaţiei bilaterale la nivel de parteneriat. Tot anul s-au împlinit şi 100 de ani de la numirea primului trimis extraordinar al României în Japonia”, a spus şeful statului.

El a precizat că discuţiile au arătat că relaţiile româno-japoneze au atins un nivel superior de maturitate, ceea ce va duce la intensificarea şi consolidarea şi mai mult a cooperării sectoriale, în toate domeniile.

Şeful statului a precizat că discuţiile au vizat şi dimensiunea economică a parteneriatului româno-japonez şi că a încurajat realizarea mai multor investiţii japoneze în România şi creşterea schimburilor comerciale.

Iohannis a menţionat că a discutat cu oficialul japonez şi despre dimensiunea culturală a relaţiilor dintre România şi Japonia, inclusiv despre Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu.

De asemenea, discuţiile au vizat colaborarea tot mai extinsă dintre Uniunea Europeană şi Japonia.

„L-am felicitat pe domnul prim-ministru pentru reuşita deosebită a finalizării recente a negocierilor Acordului de Parteneriat Economic dintre Uniune şi Japonia, care va avea un efect pozitiv, evident, şi asupra relaţiei cu România”, a afirmat Iohannis.

El a mai spus că a discutat cu premierul nipon şi despre evoluţiile de actualitate din cadrul Uniunii, cu accent asupra procesului de relansare a proiectului european, dar şi despre Brexit.


Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, astăzi, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe, în cadrul vizitei oficiale a înaltului demnitar nipon la Bucureşti.

Este prima vizită în România a unui prim-ministru al Japoniei şi are loc în contextul celebrării a cinci ani de la convenirea, în 2013, a Parteneriatului Reînnoit dintre România şi Japonia.

Cei doi oficiali vor avea convorbiri în format restrâns, convorbiri în plenul delegaţiilor, declaraţii de presă, iar preşedintele Klaus Iohannis va oferi în onoarea prim-ministrului Shinzo Abe un dineu oficial.

Agenda convorbirilor include, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, „stadiul şi perspectivele de consolidare a relaţiilor foarte bune de Parteneriat Reînnoit dintre România şi Japonia, la nivel politic, economic, cultural, al securităţii şi al relaţiilor interumane”.

De asemenea, vor fi abordate subiecte precum cooperarea Japoniei cu Uniunea Europeană, inclusiv în contextul Acordului de Parteneriat Economic dintre Japonia şi UE, evoluţiile la nivel regional, cu accent asupra dosarului nord-coreean, respectiv cooperarea româno-japoneză în plan multilateral.

Potrivit AFP, premierul Shinzo Abe întreprinde un turneu diplomatic în Europa Centrală şi de Est, care cuprinde Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Serbia şi România, în contextul în care Japonia încearcă să obţină sprijin pentru politica sa fermă faţă de Coreea de Nord.

Abe, care urmează să aibă întâlniri cu liderii celor şase ţări vizitate, va fi însoţit de reprezentanţii a peste 30 de companii japoneze. (Agerpres/ FOTO capital.ro)

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a adresat luni un îndemn la apropiere a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, marcată în Republica Moldova şi România de ziua de naştere a marelui poet Mihai Eminescu, subliniind că limba română ‘are capacitatea de a ne ţine uniţi oriunde ne-am afla în lume’, relatează portalul Deschide.md.

‘Fie ca această Zi a Culturii Naţionale, sărbătorită în egală măsură pe cele două maluri ale Prutului, să fie o zi a bucuriei, toleranţei şi speranţei. În anul în care marcăm Centenarul Marii Uniri, îmi doresc ca această frumoasă zi să ne apropie şi mai mult pe noi, toţi românii, în înţelegere, solidaritate şi pace!’, a scris Daniel Ioniţă într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

În acest context, ambasadorul român a subliniat aportul imens al ‘poetului nepereche’ la dezvoltarea şi modernizarea limbii române, evocând totodată nume de personalităţi ale culturii române, precum George Enescu, Constantin Brâncuşi, Nicolae Grigorescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Grigore Vieru etc, ‘care au contribuit la înscrierea culturii române în valorosul patrimoniu universal’. (Agerpres/ FOTO adevarul.ro)

Preţurile de consum au continuat să crească în luna decembrie din 2017, rata anuală a inflaţiei urcând la 3,3%, de la 3,23% în noiembrie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 0,44% şi a celor nealimentare cu 0,28%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate vineri.

Potrivit sursei citate, faţă de luna decembrie 2016, preţurile au urcat cu 3,32%, în decembrie 2017, în condiţiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 4,07%, cele nealimentare cu 4,11%, iar serviciile cu 0,22%.

Banca Naţională a României a revizuit în creştere la 2,7% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2017, de la 1,9% anterior. (Rador/ FOTO capital.ro)

Guvernul a decis, în şedinţa de miercuri, să dea un aviz negativ iniţiativei legislative referitoare la reglementarea statutului juridic al Casei Regale, au declarat, pentru AGERPRES, surse guvernamentale.

Pe 29 decembrie 2017, premierul Mihai Tudose declara că Guvernul va da un aviz negativ proiectului de lege privind reglementarea statutului juridic al Casei Regale, subliniind că Palatul Elisabeta a fost dat în folosinţă regelui Mihai în calitate de fost şef al statului, nu şi urmaşilor acestuia.

‘Tot respectul pentru regele Mihai, pentru ce a reprezentat în istorie, pentru ce a fost până la moarte. El a fost şef de stat. De aici până la a da drepturi urmaşilor unui şef de stat… Iertaţi-mă, dar mai avem foşti şefi de stat care au urmaşi în viaţă. (…) Noi nu suntem monarhie. România, constituţional, este o republică. Noi am recunoscut anumite merite fostului şef de stat – regele Mihai. Să mă apuc acum să recunosc că există nu ştiu ce coroană pe aici… Iertaţi-mă, dar nu prea îmi vine, că nu am nici temei legal. Casa Regală este o fundaţie. Domniile lor doresc ca această fundaţie să capete statutul de fundaţie de interes naţional. Cu asta sunt de acord’, afirma prim-ministrul.

El arăta că membrii Casei Regale pot să închirieze Palatul Elisabeta, dacă doresc acest lucru, şi că a discutat cu reprezentanţii RA-APPS, pentru a face o ofertă în acest sens.

‘România nu este monarhie, ci republică. Palatul Elisabeta trebuie să revină statului român. Membrii Casei Regale pot să stea la Săvârşin sau în altă parte’, spunea, tot în decembrie, Tudose.

Proiectul privind reglementarea statutului juridic al Casei Regale a fost depus la Parlament de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, pe 7 noiembrie 2017.

 

(Agerpres/ FOTO revista22.ro)

Săptămâna aceasta au fost raportate 28 de noi cazuri de rujeolă.

De asemenea, aautorităţile medicale au menţionat că un al 38-lea deces cauzat de această boală este în curs de investigare. Este vorba de un copil în vârstă de doi ani, nevaccinat, din Suceava.

Ministrul sănătăţii, Florian Bodog, a reiterat la Radio România Actualităţi că vaccinarea este singura modalitate de a preveni anumite boli.

Referindu-se la panourile stradale antivaccinare, ministrul a spus că direcţiile de sănătate publică vor face verificări şi vor da amenzi cuprinse între zece şi 25.000 de lei, dacă vor constata că legea este încălcată.

(Rador/FOTO arhivă romaniatv.net)

E agitaţie mare în ţara vecină, la două zile după ce presa bulgară a publicat ample reportaje despre iniţiativa unor cetăţeni care vor să ceară autonomia regiunii Montana-Vraţa-Vidin şi alipirea ei la România. Unii dintre bulgari sunt încântaţi de idee, alţii mai puţin. Cert este, însă, că toată lumea doar despre asta vorbeşte.

„Glumesc?!...Bulgarii glumesc?...Ar face o prostie foarte mare. Eu cred că Oltenia ar trebui să se separe de restul României”, este reacția un român din Calafat.

Pe de altă parte, de două zile, ideea autonomiei judeţelor din nord-vestul Bulgariei şi a alipirii lor de România face vâlvă în presa din ţara vecină. Locuitorii celei mai sărace regiuni de la sud de Dunăre dezbat ideea prin pieţe şi pe la colţ de stradă:

„Autonomie...Nu. Nu e rău, dar noi avem ţara noastră”.

„La voi, pensia minimă e de 200 de euro. La noi e de 200 de leva. Nu se trăieşte. Apa e scumpă, lumina, totul e scump. Nu e bine în Bulgaria acum”.

Autoritățile evită sa discute subiectul, iar reprezentanții etnicilor români din Bulgaria se dezic de idee.

Eu cred că e o chestie care nu a fost bine gândită. În momentul de faţă nici Bulgaria, nici România n-au vreun interes de a se strica relaţiile între ambele state”, spune Ivo Gheorghiev, lider al etnicilor români.

Şeful Camerei de Comerţ din Vidin crede că autonomia şi unirea cu România ar fi pur şi simplu irealizabilă. Spune însă că e un semnal pe care oamenii din zonă îl dau către politicienii de la Sofia.

Oricum, Bulgaria este Bulgaria şi nu este de vânzare şi nu trebuie să fie împărţită. Această idee vine să ne arate că într-adevăr în această regiune de nord-vest există probleme, că aceste probleme sunt foarte foarte serioase şi că este timpul ca cineva să facă ceva pentru această regiune”, spune Krasimir Kirilov, preşedintele Camerei de Comerţ Vidin.

La nici 20 de kilometri, la Calafat, pe celălalt mal al Dunarii, oamenii nu iau în serios ideea:

„Nu mai e nevoie de cuvinte, da... Mă amuză subiectul, e început de an... Numai că nu-i întâi aprilie”.

„Dunărea ne desparte, aşa că, chiar dacă vrem noi, nu putem să zicem ca Vidinul să facă parte din România”.

Inițiatorii mișcării civice care militează pentru autonomia nord-vestului Bulgariei anunță proteste la Montana pe 21 ianuarie.

Până în 2019, în toată România va exista un sistem antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, a anunţat vineri, la Bistriţa, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Sorin Roşu Mareş.

În nordul ţării, două staţii vor fi amplasate în judeţele Mureş şi Maramureş.

Sorin Roşu Mareş: La nivelul ministerului, există un sistem antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor. Deocamdată,el acoperă doar parte din ţară. În anul 2018 şi 2019 se va finaliza dezvoltarea sistemului, astfel încât 95% din teritoriul ţării să fie acoperit de acest sistem, iar noi vom beneficia la un moment dat, nu ştiu dacă chiar în anul 2018, dar voi face toate demersurile să se realizeze acest lucru, de acest sistem de protecţie, pentru că vom avea două staţii, probabil una la Târnăveni şi una în Maramureş, care poate să acopere şi judeţul Bistriţa Năsăud. Deci este un lucru foarte important, pentru că ştim ce s-a întâmplat în această primăvară cu căderile de gheaţă.

(Rador/FOTO arhivă agra.ro)

În România, unul din 10 copii se naşte prematur şi are nevoie de asistență medicală adecvată încă din primul minut de viață, pentru a supraviețui și pentru a recupera decalajul, astfel încât să facă față mediului extern.

Numai din fondurile colectate între 2012 și 2016 din redirecționarea a 20% din impozitul pe profit, Organizația Salvați Copiii România a dotat maternitățile din România cu aparatură medicală necesară salvării copiilor născuți prematur, în valoare totală de 1.245.700 de euro.

În regiunea Nord-Est media de mortalitate infantilă a fost, la nivelul anului 2016, de 7,9 la mia de copii născuți vii, peste media națională de 7,3.

În Uniunea Europeană, România se menţine pe primul loc în topul țărilor cu una dintre cele mai mari rate de mortalitatea infantilă, media Uniunii Europene fiind de 3,7 la mie.

Salvaţi Copiii a ajuns până acum în zona de Nord-Est a ţării cu 68 de echipamente necesare supravieţuirii nou-născuţilor, în valoare de 474.000 euro, în localităţile: Vaslui, Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Vatra Dornei, Pătrăuți, Roman, Piatra-Neamț, Târgu-Neamț, Iași, Hârlău, Dorohoi, Botoșani, Bacău, Bârlad, Pașcani, Târgu Neamț, Bicaz, Rădăuți, Gura Humorului.

Pagina 1 din 23

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top