În decembrie anul trecut, a fost finalizată modernizarea Terminalului 1 de la Aeroportul Iași. De atunci, a fost utilizat de trei ori: o dată la inaugurare, de două ori la alte curse internaționale. Până când companiile au spus că refuză să mai îmbarce sau să debarce pasagerii acolo, din cauza spațiului minuscul. La număr stăm bine, avem trei terminale. În uz, doar două, investiția de peste 1 milion de lei în T1, fiind bani aruncați pe fereastră.

Angajații aeroportului zâmbesc atunci când sunt întrebați, pe holul în miniatură al Terminalului 1, de ce este pustiu. Ei știu foarte bine că șefii RA Aeroportul Internațional Iași au investit milioane de lei într-un spațiu neutilizat. Și mai știu că toate companiile aeriene i-au spus directorului că nu-l vor folosi.


În decembrie anul trecut, a fost finalizată modernizarea Terminalului 1 de la Aeroportul Iași. De atunci, a fost utilizat de trei ori: o dată la inaugurare, de două ori la alte curse internaționale. Până când companiile au spus că refuză să mai îmbarce sau să debarce pasagerii acolo, din cauza spațiului minuscul. La număr stăm bine, avem trei terminale. În uz, doar două, investiția de peste 1 milion de lei în T1, fiind bani aruncați pe fereastră.

Angajații aeroportului zâmbesc atunci când sunt întrebați, pe holul în miniatură al Terminalului 1, de ce este pustiu. Ei știu foarte bine că șefii RA Aeroportul Internațional Iași au investit milioane de lei într-un spațiu neutilizat. Și mai știu că toate companiile aeriene i-au spus directorului că nu-l vor folosi.


Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a încasat în 2018 venituri în valoare de 775.248 lei, aproximativ 14.000 euro/lună. Este vorba de venituri din pensii, salarii şi indemnizaţii primite de la Ministerul Justiţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" Iaşi şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Analizată în profunzime, execuția bugetară a municipiului Iași arată date submediocre și o stagnare generală. Avem doar 61 euro/locuitor investiții ale Primăriei, în timp ce Oradea are 238 de euro/locuitor. A cheltuit doar jumătate din fondurile de Dezvoltare, dar cheltuielile totale au băgat Primăria în deficit: toți banii s-au dus pe consum și salarii. Situația e dramatică la absorbția fondurilor europene, pentru că proiectele s-au depus foarte târziu. Tot ce se promovează în oraș sunt promisiuni eterne, iar cifrele reale sunt ascunse. Inclusiv pentru promovarea turistică a Iașului, Mihai Chirica a cheltuit doar 20.000 de euro în tot anul 2018, o sumă ridicolă, deși avea la dispoziție 150.000 de euro din taxa turistică. În schimb, a cheltuit 50.000 de euro doar cu imaginea lui proprie: transmisiuni live, canal You Tube, pagini de Facebook. Economia în creștere a Iașului e înșelătoare, acoperind practic contraperformanțele Primăriei. Exemplu: Chirica anunța refacerea a 93 de parcuri de joacă în doi ani, s-au realizat doar 26 în trei ani! La Oradea, bugetul de dezvoltare e 46% din total cheltuieli, la Iași – doar 19%.

Execuția bugetară a Primăriei Iași relevă, în șapte puncte-cheie, imaginea unui management submediocru. Impactul administrației publice asupra dezvoltării Iașului este extrem de modest, practic o frână. Indicatorii prezintă o realitate necosmetizată, cifrele seci indică realitatea, iar comparațiile cu execuțiile bugetare ale Clujului și Oradei așează, invariabil, Iașul pe ultimul loc.


Analizată în profunzime, execuția bugetară a municipiului Iași arată date submediocre și o stagnare generală. Avem doar 61 euro/locuitor investiții ale Primăriei, în timp ce Oradea are 238 de euro/locuitor. A cheltuit doar jumătate din fondurile de Dezvoltare, dar cheltuielile totale au băgat Primăria în deficit: toți banii s-au dus pe consum și salarii. Situația e dramatică la absorbția fondurilor europene, pentru că proiectele s-au depus foarte târziu. Tot ce se promovează în oraș sunt promisiuni eterne, iar cifrele reale sunt ascunse. Inclusiv pentru promovarea turistică a Iașului, Mihai Chirica a cheltuit doar 20.000 de euro în tot anul 2018, o sumă ridicolă, deși avea la dispoziție 150.000 de euro din taxa turistică. În schimb, a cheltuit 50.000 de euro doar cu imaginea lui proprie: transmisiuni live, canal You Tube, pagini de Facebook. Economia în creștere a Iașului e înșelătoare, acoperind practic contraperformanțele Primăriei. Exemplu: Chirica anunța refacerea a 93 de parcuri de joacă în doi ani, s-au realizat doar 26 în trei ani! La Oradea, bugetul de dezvoltare e 46% din total cheltuieli, la Iași – doar 19%.

Execuția bugetară a Primăriei Iași relevă, în șapte puncte-cheie, imaginea unui management submediocru. Impactul administrației publice asupra dezvoltării Iașului este extrem de modest, practic o frână. Indicatorii prezintă o realitate necosmetizată, cifrele seci indică realitatea, iar comparațiile cu execuțiile bugetare ale Clujului și Oradei așează, invariabil, Iașul pe ultimul loc.


Proiectul trebuia depus în ianuarie 2018 și nici acum nu e gata. Axa a rămas încă deschisă, dar se pierd ani în neștire care compromit viitorul Aeroportului. Banii sunt necesari noii platforme pentru Aerostar și pentru gararea avioanelor, trebuind terminată în septembrie 2019. Misiune imposibilă! Alți bani puteau fi folosiți pentru unirea celor trei terminale într-unul singur, mult mai mare. „În doi ani, acest proiect putea fi gata”, spun specialiștii din interiorul aerogării. Alte orașe au luat deja banii și i-au și cheltuit. Directorul Bulgariu pierde cursele externe una după alta, 2018 vine cu un profit mai mic decât în 2017 și e tratat de partenerii străini ca un „Dăncilă” al Iașului, pentru că nu știe engleză, limba internațională a aviației. Totuși, e plătit cu mii de euro lunar.

Pentru Aeroportul Iași nu mai este timp. Pe o piață atât de dinamică, concurența nu iartă. Specialiștii spun că dezvoltarea aeroporturilor din imediata apropiere – Bacău și Suceava – sunt o lovitură grea, în condițiile în care proiectele prioritare ale Iașului au stagnat.
Cel mai important exemplu, spun angajați ai Aeroportului Iași, este întârzierea cu mai mult de un an a extinderii platformei pentru avioane, dar și investițiile într-un terminal nou, mare, care să le cuprindă pe cele 3 existente.


Proiectul trebuia depus în ianuarie 2018 și nici acum nu e gata. Axa a rămas încă deschisă, dar se pierd ani în neștire care compromit viitorul Aeroportului. Banii sunt necesari noii platforme pentru Aerostar și pentru gararea avioanelor, trebuind terminată în septembrie 2019. Misiune imposibilă! Alți bani puteau fi folosiți pentru unirea celor trei terminale într-unul singur, mult mai mare. „În doi ani, acest proiect putea fi gata”, spun specialiștii din interiorul aerogării. Alte orașe au luat deja banii și i-au și cheltuit. Directorul Bulgariu pierde cursele externe una după alta, 2018 vine cu un profit mai mic decât în 2017 și e tratat de partenerii străini ca un „Dăncilă” al Iașului, pentru că nu știe engleză, limba internațională a aviației. Totuși, e plătit cu mii de euro lunar.

Pentru Aeroportul Iași nu mai este timp. Pe o piață atât de dinamică, concurența nu iartă. Specialiștii spun că dezvoltarea aeroporturilor din imediata apropiere – Bacău și Suceava – sunt o lovitură grea, în condițiile în care proiectele prioritare ale Iașului au stagnat.
Cel mai important exemplu, spun angajați ai Aeroportului Iași, este întârzierea cu mai mult de un an a extinderii platformei pentru avioane, dar și investițiile într-un terminal nou, mare, care să le cuprindă pe cele 3 existente.


Sindicaliștii au cerut salarii mai mari și reorganizarea turelor astfel încât să fie redus numărul de zile lucrate consecutiv. După câteva ore de discuții s-au ales cu promisiuni. „Dacă nu se rezolvă nimic într-un timp rezonabil suntem dispuși să oprim lucrul”, spun oamenii 

Sindicaliștii din CTP s-au întâlnit cu șefii societății comerciale, într-o încercare a de a discuta noi majorări salariale și condiții mai bune de lucru. După câteva ore de discuții, s-au ales cu promisiuni.


La București, un șofer de autobuz câștigă peste 3.000 de lei net lunar și nu se aplică același regim al turelor de 12 ore ca la Iași. La Timișoara există șoferi care câștigă și 4.500 de lei net lunar. Sindicaliștii de la Compania de Transport Public (CTP) spun că la Iași salariille sunt mici deoarece sunt socotite la coeficientul de ierarhizare minim în domeniu, 1,15, pe când în alte orașe se calculează la coeficientul maxim, de 1,45.

Șoferii și vatmanii sunt la limita rezistenței. „Te culci la 12 noaptea, te trezești la 3.30 și o iei din nou la muncă”, spune un șofer. Sindicatul a chemat conducerea CTP la negocieri, pe 12 februarie. La 40 de ore săptămânal, salariul nu trece de 1.800 de lei. Șoferii bagă 50-100 de ore suplimentare pe lună ca să ajungă la 2.500 de lei. Degringoladă: în depou, magaziile sunt goale, tramvaiele stau retrase pentru că nu sunt piese pentru a le repara. Criza de personal pleacă de la salariile mici, deși în Primărie funcționarii câștigă peste 3.000 de lei. Degeaba vin autobuze și tramvaie noi, dacă nu găsești șoferi dispuși să muncească zi-lumină pentru 500 de euro.

Vatmanii și șoferii de autobuze spun că sunt storși de oboseală, din cauza turelor suplimentare, care le asigură, cât de cât, un salariu care să treacă de 2.000 de lei.

La 170 de ore, cât e norma de muncă lunară în România, lefurile lor nu depășesc 1.800 de lei. Suprasolicitarea cu 10-12 ore de muncă pe zi, inclusiv în weekend, îi duce la 2.500 de lei.


Pagina 1 din 15

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Iulie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top