Marti, 19 03 2019
Proiectul trebuia depus în ianuarie 2018 și nici acum nu e gata. Axa a rămas încă deschisă, dar se pierd ani în neștire care compromit viitorul Aeroportului. Banii sunt necesari noii platforme pentru Aerostar și pentru gararea avioanelor, trebuind terminată în septembrie 2019. Misiune imposibilă! Alți bani puteau fi folosiți pentru unirea celor trei terminale într-unul singur, mult mai mare. „În doi ani, acest proiect putea fi gata”, spun specialiștii din interiorul aerogării. Alte orașe au luat deja banii și i-au și cheltuit. Directorul Bulgariu pierde cursele externe una după alta, 2018 vine cu un profit mai mic decât în 2017 și e tratat de partenerii străini ca un „Dăncilă” al Iașului, pentru că nu știe engleză, limba internațională a aviației. Totuși, e plătit cu mii de euro lunar.

Pentru Aeroportul Iași nu mai este timp. Pe o piață atât de dinamică, concurența nu iartă. Specialiștii spun că dezvoltarea aeroporturilor din imediata apropiere – Bacău și Suceava – sunt o lovitură grea, în condițiile în care proiectele prioritare ale Iașului au stagnat.
Cel mai important exemplu, spun angajați ai Aeroportului Iași, este întârzierea cu mai mult de un an a extinderii platformei pentru avioane, dar și investițiile într-un terminal nou, mare, care să le cuprindă pe cele 3 existente.


Proiectul trebuia depus în ianuarie 2018 și nici acum nu e gata. Axa a rămas încă deschisă, dar se pierd ani în neștire care compromit viitorul Aeroportului. Banii sunt necesari noii platforme pentru Aerostar și pentru gararea avioanelor, trebuind terminată în septembrie 2019. Misiune imposibilă! Alți bani puteau fi folosiți pentru unirea celor trei terminale într-unul singur, mult mai mare. „În doi ani, acest proiect putea fi gata”, spun specialiștii din interiorul aerogării. Alte orașe au luat deja banii și i-au și cheltuit. Directorul Bulgariu pierde cursele externe una după alta, 2018 vine cu un profit mai mic decât în 2017 și e tratat de partenerii străini ca un „Dăncilă” al Iașului, pentru că nu știe engleză, limba internațională a aviației. Totuși, e plătit cu mii de euro lunar.

Pentru Aeroportul Iași nu mai este timp. Pe o piață atât de dinamică, concurența nu iartă. Specialiștii spun că dezvoltarea aeroporturilor din imediata apropiere – Bacău și Suceava – sunt o lovitură grea, în condițiile în care proiectele prioritare ale Iașului au stagnat.
Cel mai important exemplu, spun angajați ai Aeroportului Iași, este întârzierea cu mai mult de un an a extinderii platformei pentru avioane, dar și investițiile într-un terminal nou, mare, care să le cuprindă pe cele 3 existente.


Sindicaliștii au cerut salarii mai mari și reorganizarea turelor astfel încât să fie redus numărul de zile lucrate consecutiv. După câteva ore de discuții s-au ales cu promisiuni. „Dacă nu se rezolvă nimic într-un timp rezonabil suntem dispuși să oprim lucrul”, spun oamenii 

Sindicaliștii din CTP s-au întâlnit cu șefii societății comerciale, într-o încercare a de a discuta noi majorări salariale și condiții mai bune de lucru. După câteva ore de discuții, s-au ales cu promisiuni.


La București, un șofer de autobuz câștigă peste 3.000 de lei net lunar și nu se aplică același regim al turelor de 12 ore ca la Iași. La Timișoara există șoferi care câștigă și 4.500 de lei net lunar. Sindicaliștii de la Compania de Transport Public (CTP) spun că la Iași salariille sunt mici deoarece sunt socotite la coeficientul de ierarhizare minim în domeniu, 1,15, pe când în alte orașe se calculează la coeficientul maxim, de 1,45.

Șoferii și vatmanii sunt la limita rezistenței. „Te culci la 12 noaptea, te trezești la 3.30 și o iei din nou la muncă”, spune un șofer. Sindicatul a chemat conducerea CTP la negocieri, pe 12 februarie. La 40 de ore săptămânal, salariul nu trece de 1.800 de lei. Șoferii bagă 50-100 de ore suplimentare pe lună ca să ajungă la 2.500 de lei. Degringoladă: în depou, magaziile sunt goale, tramvaiele stau retrase pentru că nu sunt piese pentru a le repara. Criza de personal pleacă de la salariile mici, deși în Primărie funcționarii câștigă peste 3.000 de lei. Degeaba vin autobuze și tramvaie noi, dacă nu găsești șoferi dispuși să muncească zi-lumină pentru 500 de euro.

Vatmanii și șoferii de autobuze spun că sunt storși de oboseală, din cauza turelor suplimentare, care le asigură, cât de cât, un salariu care să treacă de 2.000 de lei.

La 170 de ore, cât e norma de muncă lunară în România, lefurile lor nu depășesc 1.800 de lei. Suprasolicitarea cu 10-12 ore de muncă pe zi, inclusiv în weekend, îi duce la 2.500 de lei.


Șoferii și vatmanii sunt la limita rezistenței. „Te culci la 12 noaptea, te trezești la 3.30 și o iei din nou la muncă”, spune un șofer. Sindicatul a chemat conducerea CTP la negocieri, pe 12 februarie. La 40 de ore săptămânal, salariul nu trece de 1.800 de lei. Șoferii bagă 50-100 de ore suplimentare pe lună ca să ajungă la 2.500 de lei. Degringoladă: în depou, magaziile sunt goale, tramvaiele stau retrase pentru că nu sunt piese pentru a le repara. Criza de personal pleacă de la salariile mici, deși în Primărie funcționarii câștigă peste 3.000 de lei. Degeaba vin autobuze și tramvaie noi, dacă nu găsești șoferi dispuși să muncească zi-lumină pentru 500 de euro.

Vatmanii și șoferii de autobuze spun că sunt storși de oboseală, din cauza turelor suplimentare, care le asigură, cât de cât, un salariu care să treacă de 2.000 de lei.

La 170 de ore, cât e norma de muncă lunară în România, lefurile lor nu depășesc 1.800 de lei. Suprasolicitarea cu 10-12 ore de muncă pe zi, inclusiv în weekend, îi duce la 2.500 de lei.


Afișe pe care scrie "Avem salarii mărite, nu ne trebuie șpagă! Lăsăm coruția să sufere, pe tine te vindecăm!" au fost lipite pe pereții tuturor secțiilor Spitalului Județean de Urgență din Slatina, a declarat, pentru HotNews.ro, managerul spitalului, Cătălin Rotea.

Suma este uriașă, depășind tot ce se dăduse până atunci în cursul unui an. Nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu acești bani în 2017, dar sunt acuzații de cheltuieli umflate. Nici măcar datoriile nu s-au plătit, rămânând până în prezent. În 2017, REPORTER dezvăluia că Prunea avea contract de 140.000 de euro, cel mai mare din Liga I. După această orgie bugetară, Chirica s-a speriat și a oprit finanțarea. El este acuzat acum de ajutor de stat, cu încălcarea legislației românești și a celei a Uniunii Europene. Primarul se apără cu raportul  favorabil al Curții de Conturi, dar în alte orașe speța a fost de competența DNA. Iată demonstrația unei acuzații uluitoare, făcută după doi ani. În cazuri similare, cluburi mari ca Barcelona și Real Madrid au fost obligate să dea banii înapoi.

În 2017, primarul Mihai Chirica a dat de la bugetul local, prin intermediul Fundației Sportului Ieșean, suma de 9.237.280 lei, clubului de fotbal CSM Politehnica Iași. Prin acordarea acestei sume, edilul a acordat un ajutor de stat ilegal pentru echipa de fotbal, potrivit legislației române, dar și legislației Comisiei Europene.


Suma este uriașă, depășind tot ce se dăduse până atunci în cursul unui an. Nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu acești bani în 2017, dar sunt acuzații de cheltuieli umflate. Nici măcar datoriile nu s-au plătit, rămânând până în prezent. În 2017, REPORTER dezvăluia că Prunea avea contract de 140.000 de euro, cel mai mare din Liga I. După această orgie bugetară, Chirica s-a speriat și a oprit finanțarea. El este acuzat acum de ajutor de stat, cu încălcarea legislației românești și a celei a Uniunii Europene. Primarul se apără cu raportul  favorabil al Curții de Conturi, dar în alte orașe speța a fost de competența DNA. Iată demonstrația unei acuzații uluitoare, făcută după doi ani. În cazuri similare, cluburi mari ca Barcelona și Real Madrid au fost obligate să dea banii înapoi.

În 2017, primarul Mihai Chirica a dat de la bugetul local, prin intermediul Fundației Sportului Ieșean, suma de 9.237.280 lei, clubului de fotbal CSM Politehnica Iași. Prin acordarea acestei sume, edilul a acordat un ajutor de stat ilegal pentru echipa de fotbal, potrivit legislației române, dar și legislației Comisiei Europene.


Sindicate din educație acuză Guvernul că încalcă acordul semnat la Alba Iulia privind creșterile salariale. FSLI, FSE Spiru Haret și Alma Mater îi cer oficial premierului Dăncilă, “în regim de urgență”, o discuție. Sindicaliștii susțin că Executivul trebuia să calculeze prin raportare la salariul de bază în plată atât gradația de merit, cât și toate majorările salariale. Dascălii sunt nemulțumiți și de faptul că nu se respectă promisiunea celor 6 salarii medii brute pe economie pentru profesorii care se pensionează și nici plata sentințelor judecătorești.
Amintim că într-o ședință de Guvern desfășurată pe 29 noiembrie 2018 la Alba Iulia, cu ocazia Centenarului, premierul Viorica Dăncilă a semnat un acord cu toate cele 3 sindicate din educație, care prevedea numeroase majorări salariale și 3 legi ale educației. Iată mai jos prevederile încălcate din acord și care sunt încălcate de Guvernul Dăncilă.


Pagina 1 din 14

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Martie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top