Joi, 19 04 2018
S-a dat atacul la zona Pădurii-Eternitate. De 300 de ani, aici sunt numai case. Proiectul este al lui Laurențiu Timofte, cel mai bun prieten al lui Daniel Niculiță, unul dintre marii protejați ai lui Mihai Chirica. E de neînțeles cum s-au obținut avizele: panta e de 30%, dealul e foarte alunecos, calea de acces are doar 3 m lățime, dar pe schiță e desenată ca și cum ar avea 8 metri, tot perimetrul e plin de copaci care vor trebui tăiați. Mașinile ar trebui să intre dinspre Strada Pădurii, dar acolo traficul auto este interzis, circulă doar tramvaiele. Liniștea caselor din zonă va fi distrusă, dimensiunile blocului fiind uriașe comparativ cu vecinătățile: 5 etaje, 400 mp la sol dintr-un total de 1.000 mp.

Locuitorii din zonă numesc construirea unui bloc printre casele lor drept o crimă. Perimetrul dintre Strada Pădurii și Eternitate este printre ultimele zone patriarhale ale Iașului, un cartier liniștit, format exclusiv din case plan-parter sau cu maxim un etaj, cufundate în curți umbroase, pe un deal plin de vișini și nuci seculari.

S-a dat atacul la zona Pădurii-Eternitate. De 300 de ani, aici sunt numai case. Proiectul este al lui Laurențiu Timofte, cel mai bun prieten al lui Daniel Niculiță, unul dintre marii protejați ai lui Mihai Chirica. E de neînțeles cum s-au obținut avizele: panta e de 30%, dealul e foarte alunecos, calea de acces are doar 3 m lățime, dar pe schiță e desenată ca și cum ar avea 8 metri, tot perimetrul e plin de copaci care vor trebui tăiați. Mașinile ar trebui să intre dinspre Strada Pădurii, dar acolo traficul auto este interzis, circulă doar tramvaiele. Liniștea caselor din zonă va fi distrusă, dimensiunile blocului fiind uriașe comparativ cu vecinătățile: 5 etaje, 400 mp la sol dintr-un total de 1.000 mp.

Locuitorii din zonă numesc construirea unui bloc printre casele lor drept o crimă. Perimetrul dintre Strada Pădurii și Eternitate este printre ultimele zone patriarhale ale Iașului, un cartier liniștit, format exclusiv din case plan-parter sau cu maxim un etaj, cufundate în curți umbroase, pe un deal plin de vișini și nuci seculari.

Un grup parlamentari de la putere a inițiat un proiect de lege potrivit căruia nu se va mai sancționa cu închisoarea execuția fără autorizație a mai multor tipuri de lucrări de construcție, informează Profit.ro.
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) va primi sprijinul Administrației Prezidențiale în organizarea manifestărilor de anul acesta care marchează împlinirea a 205 ani de la înființarea la Iași a primei școli de ingineri hotarnici cu predare în limba română, pe bazele căreia a fost clădită ulterior Politehnica ieșeană. Proiectul TUIASI a fost prezentat către rectorul universității, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, la dezbaterea „România la Centenar”, care a avut loc joi, 15 martie, la Palatul Cotroceni.
Un proiect de promovare a produselor tradiționale din Bucovina se închide înainte de a începe. Un angajat a furat banii din casieria asociaţiei din care fac parte aproape 50 de producatori locali, informează Europa FM.

 

Proiecte de peste 2 milioane de euro se vor implementa prin PNDL2 în comuna suceveană Cornu Luncii, după ce primarul Gheorghe Fron a semnat, luni, la Ministerul Dezvoltării, contractele de finanţare.

Primarul a declarat presei că în satul Băişeşti va fi construit un dispensar uman, iar în localităţile Sasca Mare, Şinca şi Păiseni, toate din comuna Cornu Luncii, se vor construi sisteme de alimentare cu apă.

Fron a precizat că pentru dispensarul din Băişeşti se vor aloca aproximativ 2,2 milioane de lei, din care 10% de la bugetul local, iar pentru alimentarea cu apă din cele trei localităţi menţionate se va investi o sumă de peste 9 milioane de lei, cofinanţarea locală fiind de 345.800 de lei.

Primarul din Cornu Luncii a spus că, recent, a mai semnat un proiect prin PNDL2 care prevede modernizarea, extinderea şi dotarea şcolii din satul Dumbrava, în valoare de 1,044 milioane de lei, cofinanţat cu 97.600 lei de la bugetul local.

Totodată, edilul Gheorghe Fron a mai arătat că în comună au fost finalizate lucrările de betonare a drumului comunal 15C între Sasca Mică, Sasca Nouă şi Lămăşeni, pe o lungime de 6,2 kilometri, în valoare totală de 5,64 de milioane de lei, finanţate prin PNDL1.

(Agerpres/FOTO arhivă huff.ro)

Clădirile şi amenajările care aparţin Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor vor fi scutite de avizarea sau autorizarea privind securitatea la incendiu, potrivit unui proiect de hotărâre pus luni în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). De asemenea, nu va fi necesară avizarea corturilor pentur evenimente, fiind considerate construcţii provizorii. Iniţiatorii proiectului mai propun ca spaţiile comerciale din staţiile de metrou să fie supuse avizării şi autorizării privind securitatea la incendiu, având în vedere pericolul existent în cazul unui incendiu, relatează News.ro.

Forma actuală a actului normativ prevede exceptarea de la avizare sau autorizare privind securitatea la incendiu a clădirilor cu caracter militar şi a clădirilor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază.

Prin proiectul pus în dezbatere publică se propune ca, dintre instituţiile din subordinea MJ, excepţie de la avizare să facă doar clădirile care aparţin Adminsitraţiei Naţionale a Penitenciarelor, restul clădirilor din subordinea Ministerului Justiţiei să aibă obligaţia de obţinere a autorizaţiei sau avizului privind securitatea la incendiu.

„Propunerea se justifică prin aceea că Administraţia Naţională a Penitenciarelor este componentă a sistemului naţional de ordine publică şi siguranţă naţională, potrivit prevederilor HG nr.756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. În acest context, doar pentru clădirile şi amenajările aparţinând ANP sunt incidente dispoziţiile art.47 alin. (1) din Legea nr.307/2006”, explică iniţatorii proiectului.

De asemenea, proiectul mai propune exceptarea de la avizare sau autorizare şi a clădirilor sau spaţiilor destinate fabricării, reparării şi modernizării produselor de tehnică militară, iniţiatorii proiectului invocând importanţa strategică a clădirilor.

„Această exceptare are în vedere importaţa strategică a acestora, rezultată din prevederile art.1 şi art.3 lit.d) din Legea nr.232/2016 privind industria naţională de apărare, (...) Sunt avute în vedere prevederile art.3 lit.b) şi l), precum şi cele ale art.31 alin.(1) şi (2) şi ale art.32 din Legea nr.232/2016, potrivit cărora exercitarea atribuţiilor de control revine persoanelor împuternicite de ministerul de resort şi/sau de autoritatea de specialitate care beneficiază de acces neîngrădit, în condiţiile legii, cu respectarea confidenţialităţii şi a regimului juridic al informaţiilor clasificate”, se arată în proiect.

Şi corturile de evenimente ar putea fi exceptate de la avizare, pentru că sunt construcţii provizorii, de importanţă redusă, iar pericolul este foarte mic.

În plus, se propune şi mărirea ariei desfăşurate în funcţie de care este necesară avizarea sau autorizarea clădirilor pentru învăţământ, supraveghere, îngrijire sau cazare/adăpostire a copiilor preşcolari, elevilor, studenţilor, bătrânilor, persoanelor cu dizabilităţi sau fără adăpost, astfel:  de la 150 de metri pătraţi la 600 de metri pătraţi pentru clădirile cu destinaţie de învăţământ secundar, profesional, postliceal sau universitar, inclusiv spaţiile de cazare aferente, de la 150 de metri pătraţi la 175 de metri pătraţi pentru grădiniţe, creşe şi învăţământ primar, de la 150 de metri pătraţi la 175 de metri pătraţi pentru clădirile cu destinaţie de servicii sociale cu cazare pentru supraveghere, îngrijire sau adăpostire a copiilor, de la 150 de metri pătraţi la 50 de locuri, indiferent de suprafaţă pentru clădirile cu destinaţie de servicii sociale cu cazare pentru supraveghere, îngrijire sau adăpostire a bătrânilor şi a persoanelor cu dizabilităţi  sau a celor fără adăpost.

O altă propunere vizează spaţiile comerciale din staţiile de metrou care să fie supuse avizării şi autorizării privind securitatea la incendiu.

„Includerea spaţiilor comerciale aferente staţiilor de metrou având în vedere pericolul potenţial creat în cazul producerii unui incendiu. Facem precizarea că aceste spaţii comerciale se echipează cu instalaţii de detectare, alarmare, semnalizare şi stingere a incendiilor, suplimentar faţă de echiparea existentă pentru staţia de metrou”, se arată în proiect.

Proiectul mai propune majorarea numărului de camere sau de paturi pentru clădirile cu destinaţie turistică pentru cazare de la opt camere la 10 camere, de la 16 locuri la 50 de paturi, în prezent fiind supuse avizării clădirile cu destinaţie turistică cu mai mult de opt camere şi/sau 16 locuri. De asemenea, se introduc noi tipuri de cazare care intră în categoria primire turistică, respectiv apartamente şi camere de închiriat.

„Propunerea se argumentează prin aceea că potrivit prevederilor Normativului P 118/3- 2015 echiparea cu instalaţii de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu se face pentru structurile de primire turistică care au mai mult de 10 camere sau 50 paturi. Majorarea numărului de camere şi/sau a paturilor implică faptul că toate clădirile cu destinaţia specificată care au numărul de camere şi/sau paturi mai mic decât cel propus nu mai necesită aviz/autorizaţie pentru securitate la incendiu. De asemenea, completarea normei cu noi tipuri de cazare implică faptul că apartamentele şi camerele de închiriat care au mai mult de 10 camere, respectiv 50 de paturi se supun avizării/autorizării”, explică iniţiatorii.

Plenul Senatului a respins luni cu majoritate de voturi iniţiativa legislativă depusă în luna mai de senatoarea PNL Alina Gorghiu care prevede interdicţia de a candida pentru Camera Deputaţilor sau Senat a persoanelor care au suferit condamnări penale definitive.

„Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi ales şi persoanele care la data depunerii candidaturii au suferit condamnări penale definitive”, se arată în iniţiativa legislativă depusă de către Alina Gorghiu şi semnată de mai mulţi senatori şi deputaţi PNL.

Respingerea iniţiativei vine la scurt timp după ce comisia juridică a Senatului a respins un proiect similar, depus tot de fosta şefă a liberalilor, şi care prevede că persoanele condamnate definitiv să nu poată candida la funcţia de preşedinte al României.

Expunerea de motive a celor două iniţiative este identică, precizează News.ro.

Un prim argument al senatoarei PNL în favoarea demersului legislativ este decizia Curţii Constituţionale care interzice persoanelor condamnate penal să deţină calitatea de membri ai Guvernului.

„Ţara noastră este unul din puţinele state din Europa în care legislaţia nu cuprinde o restricţie clară în acest sens. De altfel, nu numai ţări de pe continentul european au restricţii legate de posibilitatea de a candida pentru orice tip de funcţie publică în urma unei condamnări definitive, ci şi state precum Canada, Israel, Australia etc. Lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat”, mai arată Gorghiu în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

În ambele cazuri, Senatul este primă cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

În aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

Senatul a adoptat tacit, adică fără niciun fel de dezbatere și fără vreun vot în plen, proiectul de lege depus de opt parlamentari UDMR de modificare a Codului penal, Codului de procedură penală și a Legii privind executarea pedepselor.

După cum a arătat digi24.ro, proiectul a fost depus pe 8 martie sub semnătura senatorilor UDMR Császár Károly Zsolt, Cseke Attila-Zoltan, Fejér László-Ödön, Novák Csaba-Zoltán, Tánczos Barna și Verestóy Attila, precum și a deputaților UDMR Ambrus Izabella-Agnes și Márton Árpád-Francisc.

Din martie până astăzi, Camera superioară condusă de Călin Popescu Tăriceanu nu a dezbătut în plen proiectul de lege și nici nu s-a pronunțat prin vot asupra lui.

Proiectul vizează modificarea art. 39 alin. 1 lit. b din Codul penal, referitor la pedeapsa care se poate acorda în cazul concursului de infracțiuni. Mai precis, inițiatorii și-ar dori o reducere a pedepselor, prin micșorarea sporului care se acordă în cazul concursului de infracțiuni.

În forma actuală, Codul penal prevede: „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”. Reprezentanții UDMR ar dori ca prevederea să sune altfel: „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor care nu depășește jumătate din pedeapsa principală”.

Udemeriștii ar dori și ca orice persoană trimisă în judecată să beneficieze de circumstanță atenuantă dacă a acoperit prejudiciul până la primul termen de judecată.

Modificări ar dori UDMR să aducă și la prevederile din Codul penal referitoare la liberarea condiționată.

În prezent, liberarea condiționată este posibilă după executarea a minimum două treimi din pedeapsă, în cazul pedepselor care nu depășesc 10 ani, respectiv a cel puțin trei pătrimi, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul pedepselor mai mari de 10 ani.

Parlamentarii minorității maghiare vor ca liberarea condiționată să fie posibilă după executarea a cel puțin jumătate din pedeapsă, în cazul pedepselor care nu depășesc 10 ani, respectiv a cel puțin două treimi, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul pedepselor mai mari de 10 ani.

Prin modificările propuse la Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, UDMR dorește ca regimul închis de detenție să poată fi aplicat doar persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență. Forma actuală a legii condiționează regimul închis doar de cuantumul pedepsei (între 3 și 13 ani).

Inițiatorii UDMR mai vor ca regimul semideschis să se aplice condamnaților pentru fapte comise fără violență, în cazul pedepselor între 3 și 13 ani. În fine, de regim deschis ar trebui să beneficieze inclusiv cei condamnați pentru fapte comise cu violență, atâta timp cât au primit pedepse de cel mult 1 an.

Printr-un nou alineat propus a fi introdus în lege, cei care au primit pedepse de până la 1 an, pentru fapte comise fără violență, ar urma să-și execute pedeapsa în arest la domiciliu.

Deci, pentru pedepsele de până în 10 ani, 50% în loc de 66%, iar pentru pedepsele de peste 10 ani, 66% în loc de 75%, dar nu mai mult de 15 ani.

Proiectul autostrăzii care urmează să lege Ardealul de Moldova este blocat. Situaţia va rămâne neschimbată până la soluţionarea anchetei DNA cu privire la revizuirea studiului de fezabilitate pentru tronsonul Târgu Mureş - Ditrău, au declarat surse pentru ECONOMICA.NET. Astfel, construcţia celei mai scumpe autostrăzi din România nu va începe prea curând.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a trimis pe 7 iulie 2017 o solicitare către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în urma unui raport primit de la Curtea de Conturi. DNA a cerut documentele privind revizuirea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureş - Ditrău, parte a şoselei de mare viteză ce va lega Transilvania de Moldova, spun sursele noastre. Solicitarea a venit în urma raportului Curţii de Conturi din noiembrie 2016 în care se constată "irosirea banului public" prin contractarea unui nou studiu pentru o autostradă, fără să se ţină cont că mai fusese realizat un alt studiu de fezabilitate. Este vorba despre contractul de "Revizuire Studiu de Fezabilitate pentru Autostrada Târgu Mureş-Ditrău", atribuit pe 20 mai 2015 Asocierii Aecom Ingenieria - Consitrans - Search Corporation pentru suma de 22,71 milioane de lei (circa 5 milioane de euro). Deşi semnat în urmă cu peste doi ani, contractul pentru Târgu Mureş – Ditrău nu a fost pus în aplicare, fiind suspendat deja de două ori, prima dată din cauză lipsei de fonduri iar a doua oară din cauza unor aspecte semnalate de către Curtea de Conturi, potrivit CNAIR.

Pe de altă parte, Curtea de Conturi a explicat pentru ECONOMICA.NET că nu a dispus suspenderea contractului, ci reanalizarea acestuia în condiţiile în care valoarea contractului de revizuire a studiului de fezabilitate este de peste şase ori mai mare decât cea a studiului realizat în 2010, de circa 767.000 de euro.

Sursa: ziarul de iasi

Pagina 1 din 16

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30            

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top