Vineri, 19 01 2018

Reporter Online

Premierul interimar Mihai Fifor a decis demiterea din funcţie a şefului Poliţiei Române, chestorul Bogdan Despescu, şi numirea ca interimar pe o perioadă de şase luni de zile la şefia instituţiei a chestorului Cătălin Ioniţă, directorul DGA din cadrul MAI. 

O anchetă internă a fost demarată la Institutul de Psihiatrie Socola din Iaşi, după ce un pacient a avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind bătut de un alt bolnav.

Coordonatorul UPU de la Spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi, prof. univ. dr. Diana Cimpoieşu, a declarat presei că pacientul Institutului de Psihiatrie Socola, un bărbat în vârstă de 33 de ani, a fost adus la spital cu mai multe contuzii la nivelul capului şi a feţei.

‘Pacientul a spus că a fost agresat, fără să poată, însă, preciza cine este agresorul. A ajuns la noi cu plăgi contuze, plăgi la nivelul buzei, contuzie de piramidă nazală, contuzie la nivelul buzei’, a declarat prof.univ.dr Diana Cimpoieşu.

Reprezentanţii Institutului de Psihiatrie Socola susţin că Gheorghiţă Habet a fost adus la unitatea medicală vineri noaptea, la solicitarea familiei, după ce a devenit violent, într-un acces de furie. El a fost dus la spital cu ambulanţa şi a fost internat în Secţia I Adulţi bărbaţi, într-un salon cu regim închis.

‘La grupul sanitar de pe Secţia I Adulţi, pacientul a intrat în conflict cu un alt pacient, care l-a lovit peste faţă cu pumnul. Infirmierul a intervenit imediat, i-a separat pe cei doi şi a aplanat conflictul’, a declarat dr. Bogdan Mucenica, purtătorul de cuvânt al Institutului de Psihiatrie Socola.

Potrivit acestuia, a fost demarată o anchetă internă pentru a se afla condiţiile în care s-a produs agresiunea.

 

(Agerpres/FOTO arhivă adevarul.ro)

Începând din noaptea de 17-18 ianuarie 2018, județele Iași, Vaslui, Vrancea, Galați și zonele joase ale județelor Neamț și Bacău au intrat sub incidența avertizărilor Cod Galben, respectiv Cod Portocaliu de ninsori și viscol.

Pe acest fond, DRDP Iași vine cu o serie de recomandări la adresa șoferilor, pentru evitarea blocajelor și a altor situații nedorite.

În primul rând, adresăm tuturor participanților la trafic recomandarea de a efectua deplasările pe drumurile publice doar în condiții de necesitate, cu informarea prealabilă cu privire la condițiile meteo și starea carosabilului.

Transportatorii rutieri de persoane și de mărfuri sunt rugați, de asemenea, să evite plecarea în cursă pe perioada avertizării Cod Portocaliu sau, în caz contrar, să procedeze la informarea și echiparea adecvată a pasagerilor.

În cazul în care deplasarea este totuși necesară, asigurați-vă că aveți mașina echipată corespunzător pentru condițiile de iarnă și alimentată cu necesarul de combustibil. Verificați sistemele de climatizare și de dezaburire a geamurilor, precum și cel de iluminare-semnalizare, pentru o bună vizibilitate din partea conducătorilor auto, cât, mai ales, pentru a fi văzuți de ceilalți participanți la trafic.

Recomandarea drumarilor este de a circula cu prudență maximă pe drumurile afectate de polei, gheață sau zăpadă bătătorită, adaptând viteza condițiilor de trafic.

Lucrătorii DRDP Iași îi anunță pe toți participanții la trafic că vor interveni prompt pentru asigurarea condițiilor optime de circulație optime pe drumurile din aria sa de competență. În acest sens, dispunem de 75 de utilaje proprii de deszăpezire și 343 închiriate, alte 116 fiind disponibile la cerere. Totodată, în depozitele celor 9 Secții de Drumuri Naționale din subordine avem asigurate stocurile necesare de material antiderapant: 21.308 t de sare, 293 t clorură de calciu și 70 t produs ecologic.

DRDP Iași stă la dispoziția locuitorilor pentru orice informații despre starea drumurilor naționale din zona Moldovei, prin Dispeceratul său deschis în regim de permanență – tel. 0232/213168.

Informații actualizate despre starea vremii și a carosabilului pot fi obținute și de la Dispeceratul CNAIR, la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360, precum și de pe paginile noastre web, www.drdpiasi.ro, respectiv www.cnadnr.ro – DISPECERAT – Situația Drumurilor Naționale.

Informații și imagini din trafic pot fi accesate inclusiv pe paginile noastre de Facebook, https://www.facebook.com/cnadnr/, respectiv https://www.facebook.com/DRDPIS/. (Radio Iaşi/ Comunicat DRDP Iaşi/ FOTO ziare.com)

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile anunţă primul deces confirmat cu virus gripal tip B, în sezonul 2017 – 2018.

Este vorba despre o femeie în vârstă de 69 de ani din Bucureşti, având condiţii medicale preexistente cunoscute, nevaccinată antigripal.

De la începutul sezonului de supraveghere şi până la data de 7 ianuarie au fost confirmate în laborator 35 de cazuri de gripă.

Potrivit sursei citate, până în prezent au fost vaccinate antigripal, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii, circa 626 de mii de persoane din grupele de risc. (Rador/ FOTO dcnews.ro)

Premierul desemnat Viorica Dăncilă a afirmat miercuri că sunt importante punerea în practică a programului de guvernare, 2018 – Anul Centenarului şi pregătirea preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019.

Dăncilă a mulţumit preşedintelui Klaus Iohannis pentru desemnare, preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, colegilor de partid, dar celor de alianţă.

Mulţumesc domnului preşedinte Iohannis, mulţumesc domnului preşedinte Dragnea, mulţumesc colegilor mei şi colegilor de alianţă pentru încrederea acordată. Aştept să avem votul în Parlament, pentru că pentru noi este important punerea în practică a programului de guvernare pentru România şi pentru români, să tratăm aşa cum trebuie 2018 – Anul Centenarului, dar în acelaşi timp să pregătim preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019‘, a spus premierul. (Agerpres/ FOTO huff.ro)

 

Inspectorii de stat verifică la sânge dosarul de autorizare al investitorului cu blocul de 12 etaje de la CUG. Surparea s-a oprit de o săptămână, spune Daniel Niculiță. Îi lipsește studiul tehnic, dar el spune că acesta nu era necesar. Constructorii n-au văzut hruba de sub pământ, care a provocat tasarea, existând bănuiala că n-au făcut proiectul ca lumea. Dezvoltatorul a fost în toamnă la cumătria organizată de primarul Mihai Chirica.

Ca într-o telenovelă braziliană, totul e bine când se termină cu bine. Acesta este mesajul pe care-l transmite Daniel Niculiță, dezvoltatorul imobiliar de la terenul căruia a pornit surparea trotuarului din Rond Vechi CUG. „S-a rezolvat, e bine totul”, a spus Daniel Niculiță.

Pericolul a trecut, strada n-o mai ia la vale, deocamdată nu există niciun vinovat, doar un teribil ghinion. Cel care a realizat studiul geotehnic, Liviu Tarcan, spune că a lucrat ca la manual. Primarul Mihai Chirica, la cumătria căruia a fost prezent și Niculiță astă toamnă, a minimalizat și el evenimentul: „Nu este o tragedie”.

Așa că imobiliarul își poate continua nestingherit investiția: un bloc cu 12 etaje și cu două niveluri subterane. Singura supărare este că Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) i-a luat la puricat hârțoagele.

A străpuns un beci plin cu apă

La mai bine de o săptămână de la surparea terenului, Niculiță a făcut primele declarații detaliate. A explicat, din punctul său de vedere, cum s-a ajuns la surparea trotuarului. „Un pilot forat a străpuns un beci la 4 m adâncime și a intrat în gol. N-am știut de acel beci, aceste caverne e posibil să fie în tot orașul și e treabă Primăriei să facă studii geo și să le identifice. Beciul era cu boltă de piatră și era plin cu apă. Betonul s-a lăsat 20 cm, apoi pământul de deasupra, cu grosime de 4 m s-a antrenat, umplând golul. A fost o mișcare de tasare, nu o alunecare de teren”, a spus dezvoltatorul.

Acesta a adăugat că Inspectoratul de Stat în Construcții a făcut monitorizări dimineața și seara, zilnice, iar de marți nu mai e nicio variație. Au fost 40 cm până luni, apoi 2 mm și marți s-ar fi oprit. „Valorile sunt zero în acest moment”, a adăugat Niculiță.

 

Investitorul se victimizează

Între timp, pământul s-ar fi reașezat, golurile s-ar fi umplut. „Am avut noroc că piloții au rezistat, am forat piloți de 40 cm, deși inițial mi s-a spus că sunt suficienți cei de 30 cm (diametru)”, a spus investitorul. În ultimele zile, în presă au fost speculații cum că pentru acea lucrare ar fi fost necesar un studiu tehnic suplimentar. „Nu, acesta se face în situații excepționale, acel teren arăta că nu are goluri. Probabil mi se va caută ceva în documentație, dar toată a fost aprobată de Primărie. Nu eu am dat avizele, ci niște specialiști”, a afirmat Niculiță.

La fel de senin privește lucrurile și Liviu Tarcan, cel care a efectuat studiul geotehnic. „Lucrarea pe care am făcut-o a fost în parametri, nu-i mai trebuia nimic. Constructorul cred că a respectat, dovadă că piloții nu s-au deplasat”, a spus Tarcan care a adăugat că nu are absolut nimic ce să-și reproșeze.

Inspectoratul de Stat în Construcții n-a prezentat niciun raport pe acest caz, deși subiectul a trezit un interes public uriaș. „Nu pot să vă declar nimic. Faceți adresă oficială la București, dacă cei de acolo îmi permit îmi vor trimite mie întrebările. Eu răspund la ce vă interesează, trimit apoi la București și cei de acolo la dumneavoastră. Asta e procedura, altfel mă sancționează”, a spus Radu Lupășteanu, inspector șef la județeana ISC.

 

Am fost invitat de altcineva, era o obligație față de acea persoană, am stat un pic, am făcut act de prezența și am plecat”, Daniel Niculiță, dezvoltator imobiliar, despre prezența sa, în toamnă, la botezul fiului cel mic al primarului Mihai Chirica

 

Un alt investitor în imobiliare, Vasile Terciu, ridică un bloc lângă sediul SRI (fosta Bancă Agricolă), tot într-o zonă în pantă. „La mine n-a fost aproape deloc pânză freatică. Lucrez pe bază de proiect, pe studiul geotehnic, respect totul. Am pus piloți forați, la adâncimi cuprinse între 10 și 18 metri, exact așa cum prevede proiectul și n-am absolut nicio problemă”, a afirmat Terciu.

Poziția oficială a Primăriei

 

Singura comunicare serioasă pe acest subiect a Primăriei a fost făcută pe 11 ianuarie. Oficialii din Palatul Roznovanu au trimis presei un comunicat. Iată un fragment din acesta: „Din noaptea de marți spre miercuri, 9 spre 10 ianuarie, sub supravegherea reprezentanților municipalității și a specialiștilor, echipele investitorilor au executat lucrări de colmatare a golurilor produse în urma evacuării masive a apelor subterane care au angrenat și material nisipos, folosind material granular conform rețetelor specificate de geotehnicieni. De asemenea, au fost preluate izvoarele accidentale și degajate spre o zonă de evacuare controlată. Totodată, au fost instalate dispozitive și markeri de monitorizare a deplasărilor pe orizontală și verticală în vederea determinării vitezei de deplasare a masei de pământ dislocate. În cursul zilei de miercuri, 10 ianuarie, au continuat lucrările de stabilizare a laturii nordice a terenului prin executarea de umpluturi și evacuarea apelor subterane. De asemenea, a continuat monitorizarea alunecării terenului, însă nu s-au constatat modificări importante”.

Inspectorii de stat verifică la sânge dosarul de autorizare al investitorului cu blocul de 12 etaje de la CUG. Surparea s-a oprit de o săptămână, spune Daniel Niculiță. Îi lipsește studiul tehnic, dar el spune că acesta nu era necesar. Constructorii n-au văzut hruba de sub pământ, care a provocat tasarea, existând bănuiala că n-au făcut proiectul ca lumea. Dezvoltatorul a fost în toamnă la cumătria organizată de primarul Mihai Chirica.

Ca într-o telenovelă braziliană, totul e bine când se termină cu bine. Acesta este mesajul pe care-l transmite Daniel Niculiță, dezvoltatorul imobiliar de la terenul căruia a pornit surparea trotuarului din Rond Vechi CUG. „S-a rezolvat, e bine totul”, a spus Daniel Niculiță.

Pericolul a trecut, strada n-o mai ia la vale, deocamdată nu există niciun vinovat, doar un teribil ghinion. Cel care a realizat studiul geotehnic, Liviu Tarcan, spune că a lucrat ca la manual. Primarul Mihai Chirica, la cumătria căruia a fost prezent și Niculiță astă toamnă, a minimalizat și el evenimentul: „Nu este o tragedie”.

Așa că imobiliarul își poate continua nestingherit investiția: un bloc cu 12 etaje și cu două niveluri subterane. Singura supărare este că Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) i-a luat la puricat hârțoagele.

A străpuns un beci plin cu apă

La mai bine de o săptămână de la surparea terenului, Niculiță a făcut primele declarații detaliate. A explicat, din punctul său de vedere, cum s-a ajuns la surparea trotuarului. „Un pilot forat a străpuns un beci la 4 m adâncime și a intrat în gol. N-am știut de acel beci, aceste caverne e posibil să fie în tot orașul și e treabă Primăriei să facă studii geo și să le identifice. Beciul era cu boltă de piatră și era plin cu apă. Betonul s-a lăsat 20 cm, apoi pământul de deasupra, cu grosime de 4 m s-a antrenat, umplând golul. A fost o mișcare de tasare, nu o alunecare de teren”, a spus dezvoltatorul.

Acesta a adăugat că Inspectoratul de Stat în Construcții a făcut monitorizări dimineața și seara, zilnice, iar de marți nu mai e nicio variație. Au fost 40 cm până luni, apoi 2 mm și marți s-ar fi oprit. „Valorile sunt zero în acest moment”, a adăugat Niculiță.

 

Investitorul se victimizează

Între timp, pământul s-ar fi reașezat, golurile s-ar fi umplut. „Am avut noroc că piloții au rezistat, am forat piloți de 40 cm, deși inițial mi s-a spus că sunt suficienți cei de 30 cm (diametru)”, a spus investitorul. În ultimele zile, în presă au fost speculații cum că pentru acea lucrare ar fi fost necesar un studiu tehnic suplimentar. „Nu, acesta se face în situații excepționale, acel teren arăta că nu are goluri. Probabil mi se va caută ceva în documentație, dar toată a fost aprobată de Primărie. Nu eu am dat avizele, ci niște specialiști”, a afirmat Niculiță.

La fel de senin privește lucrurile și Liviu Tarcan, cel care a efectuat studiul geotehnic. „Lucrarea pe care am făcut-o a fost în parametri, nu-i mai trebuia nimic. Constructorul cred că a respectat, dovadă că piloții nu s-au deplasat”, a spus Tarcan care a adăugat că nu are absolut nimic ce să-și reproșeze.

Inspectoratul de Stat în Construcții n-a prezentat niciun raport pe acest caz, deși subiectul a trezit un interes public uriaș. „Nu pot să vă declar nimic. Faceți adresă oficială la București, dacă cei de acolo îmi permit îmi vor trimite mie întrebările. Eu răspund la ce vă interesează, trimit apoi la București și cei de acolo la dumneavoastră. Asta e procedura, altfel mă sancționează”, a spus Radu Lupășteanu, inspector șef la județeana ISC.

 

Am fost invitat de altcineva, era o obligație față de acea persoană, am stat un pic, am făcut act de prezența și am plecat”, Daniel Niculiță, dezvoltator imobiliar, despre prezența sa, în toamnă, la botezul fiului cel mic al primarului Mihai Chirica

 

Un alt investitor în imobiliare, Vasile Terciu, ridică un bloc lângă sediul SRI (fosta Bancă Agricolă), tot într-o zonă în pantă. „La mine n-a fost aproape deloc pânză freatică. Lucrez pe bază de proiect, pe studiul geotehnic, respect totul. Am pus piloți forați, la adâncimi cuprinse între 10 și 18 metri, exact așa cum prevede proiectul și n-am absolut nicio problemă”, a afirmat Terciu.

Poziția oficială a Primăriei

 

Singura comunicare serioasă pe acest subiect a Primăriei a fost făcută pe 11 ianuarie. Oficialii din Palatul Roznovanu au trimis presei un comunicat. Iată un fragment din acesta: „Din noaptea de marți spre miercuri, 9 spre 10 ianuarie, sub supravegherea reprezentanților municipalității și a specialiștilor, echipele investitorilor au executat lucrări de colmatare a golurilor produse în urma evacuării masive a apelor subterane care au angrenat și material nisipos, folosind material granular conform rețetelor specificate de geotehnicieni. De asemenea, au fost preluate izvoarele accidentale și degajate spre o zonă de evacuare controlată. Totodată, au fost instalate dispozitive și markeri de monitorizare a deplasărilor pe orizontală și verticală în vederea determinării vitezei de deplasare a masei de pământ dislocate. În cursul zilei de miercuri, 10 ianuarie, au continuat lucrările de stabilizare a laturii nordice a terenului prin executarea de umpluturi și evacuarea apelor subterane. De asemenea, a continuat monitorizarea alunecării terenului, însă nu s-au constatat modificări importante”.

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

Problema amplasamentului la Moara de Vânt este că se bazează pe promisiunea că se vor face drumuri, dar realist Șoseaua de Centură nu va trece pe-acolo mai devreme de 10 ani, iar Comisia Europeană vrea șosele care există în prezent, nu vorbe goale.

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.

Comisia Europeană, nemulțumită de amplasamentele spitalelor din Iași și din Cluj, a căror accesibilitate este sub standardul cerut. Informații oficiale, obținute în exclusivitate, invocă două motive de sistare a proiectului: modificarea de către Primăria Iași, cu de la sine putere, a Planului de Mobilitate Durabilă și întârzierea nepermisă, la nivelul AM-POR, a scoaterii în dezbatere a Ghidului Solicitantului. Bruxelles-ul arată cu degetul spre Ministerul Sănătății că a acceptat schimbarea amplasamentului de la ERA (cum era în PMUD) la Moara de Vânt. O corespondență oficială susține că forul european va dezangaja sumele necesare la sfârșitul acestui an. Proiectul de la Iași, de 100 milioane de euro, va fi lăsat să moară.

 

De câteva zile, în mediul politic și în administrația locală, o știre ca un fior rece pe șira spinării trece de la om la om: Spitalul Regional de Urgențe (SRU) nu se mai face. Cauza: amplasamentul propus, cel din Moara de Vânt, nu este accesibil.

 

Botez: „Și eu am auzit zvonul”

 

Surse din Autoritatea de Management a POR și din minister susțin că riscul există și pentru celelalte două, de la Cluj și Craiova. Mai mult, există informația că sumele rezervate celor trei spitale ar urma să fie dezangajate la sfârșitul acestui an. Adică, UE să nu mai finanțeze construcția lor.

Nu am ajuns cu discuția la accesibilitate”, a afirmat, neconvingător, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Acesta coordonează departamentul monitorizare implementare proiecte spitale regionale.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Cristian Grasu, e optimist: „Suntem în grafic”

Am auzit și eu zvonul ăsta acum o săptămână, mi-a zis cineva din Iași. Dar noi nu am primit nimic oficial”, a afirmat viceprimarul Radu Botez.

Vehement a fost deputatul PNL Marius Bodea: „Amplasamentul pentru SRU la Moara de Vânt este unul prost, lipsit de logică, în condiţiile în care principala caracteristică a unui astfel de amplasament trebuie să fie accesibilitatea”.


Tramvai Centru – Era - SRU
Unul dintre firele discuției pleacă de la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Acesta a fost realizat pe baza unui contract de asistență încheiat în 2014 între Ministerul Dezvoltării Regionale și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. S-au realizat astfel de planuri pentru toate cele 7 orașe - poli de creștere, printre care și Iașul, la care s-a adăugat Bucureștiul. Finațarea celor 8 planuri a costat 6 milioane de euro și a fost asigurată din fonduri UE nerambursabile.

Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic şi un instrument pentru dezvoltarea unor politici (...), elaborate pentru a îndeplini necesităţile de mobilitate a oamenilor şi companiilor din oraş şi din zonele învecinate, pentru o mai bună calitate a vieţii, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficienţă energetică şi protecţie a mediului”, se arată în prefața documentului.

Potrivit PMUD din februarie 2016 (varianta poate fi găsită pe www.zmi.ro) la pagina 207 se vorbește despre posibilitatea construirii Spitalului Regional de Urgențe în zona Era. La pagina 227, se spune inclusiv despre posibilitatea realizării unei linii de tramvai, cu numărul 7, care „să asigure curse directe din centrul orașului către Rond Dacia și către centrul comercial Era Round/Spitalul regional (dacă va fi construit în această zonă)”.

 

Au modificat fără a avea dreptul

În schimb, în versiunea actualizată a PMUD (septembrie 2017), care se găsește pe www.primaria-iasi.ro, se amintește, la pagina 245, că SRU va fi construit în Moara de Vânt. Dar PMUD nu a fost predat Primăriei pe bază de proces verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului. Cu alte cuvinte, modificarea amplasamentului Spitalului Regional de Urgențe în PMUD a fost făcută din pix de cei din Primărie, fără acordul autorilor planului și fără a avea acest drept. Proiectul SRU nu are asigurată accesibilitatea necesară în vederea aprobării de Comisia Europeană.
Aceste informații trebuie coroborate cu cea potrivit căreia Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM-POR) nu a publicat Ghidul Solicitantului pentru proiectele aferente spitalelor regionale. Nu există nici măcar un draft pentru consultarea publică. Toate aceste indicii duc la premisa ca sumele aferente construirii spitalelor să fie dezangajate. Informațiile vehiculate sunt ca urmare a ultimei întâlniri de la Bruxelles.

 

Bodea: „Șmecherii imobiliare”

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Cristian Vasile Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a spus că proiectul SRU de la Iași „este în grafic”. Acesta a adăugat: „Eu fac ședințe pe circuitele funcționale, din punct de vedere medical. În ceea ce privește construcția, de asta răspund consultanții Băncii Europene de Investiții”, a spus Grasu.
Despre controversa amplasării SRU în Moara de Vânt se știe. Până la stabilirea acestei zone, liberalii au militat pentru Valea Ursului (comuna Miroslava). „
Amplasarea Spitalului Regional de Urgenţe în zona Moara de Vânt este o problemă majoră pentru că autorităţile nu pot asigura căi de acces dinspre toate judeţele Moldovei. Varianta amplasamentului din Valea Ursu­lui beneficia deja de căi de acces, atât dinspre judeţele din nordul Moldovei, cât şi dins­pre cele din sud. Până acum, singurele certitudini sunt şmecheriile imobiliare care s-au petrecut în zona în care ar urma să se construiască viitorul Spital Regional de Urgenţă”, a afirmat Marius Bodea, deputat PNL.

 

Viceprimar: „Am fost lăudați”

Reprezentanții Primăriei Iași nu înțeleg de ce sunt aceste controverse legate de accesibilitate. „Am fost lăudați pentru poziționarea în apropierea Aeroportului și a viitoarei șosele de centură. În plus, studiem o posibilitate de rută Sărărie – Rosetti. Accesul Rosetti – SRU e foarte clar. Apoi, Consiliul Județean ar trebui să atenueze un pic curbele de pe ruta Lețcani – Rosetti. E un drum betonat la care ar trebui un pic lucrat. Mai avem și alte variante în studiu pentru a exista un acces cât mai bun spre SRU”, a declarat Radu Botez, viceprimar.

 

Ce s-a făcut până acum

Până acum, au fost făcuți câțiva pași în direcția edificării SRU. Primăria a emis, la începutul lunii septembrie 2017, un certificat de urbanism necesar proiectului. Iar pe 24 octombrie, a fost semnat protocolul privind transmiterea terenului (12 hectare) de la Municipiul Iași la Ministerul Sănătății. Totodată, în decembrie, a fost publicat Planul Urbanistic Zonal pentru SRU. Conform calendarului, dacă acesta va mai fi respectat, în octombrie 2018 ar trebui prezentat studiul de fezabilitate pentru ca lucrările efective să demareze în 2019. Termenul de execuție anunțat prevedea 2023 ca an de finalizare a investiției.

Mix de finanțare: UE, Guvern, Primărie, credit

Costul construirii SRU a fost estimat la 100 milioane de euro. Din acești bani, jumătate ar trebui să vină din partea Comisiei Europene. Guvernul ar contribui cu 40 milioane de euro, iar Primăria cu 10 milioane de euro. Dotările cu aparatură medicală, paturi și celelalte fac obiectului unei alte investiții pentru care s-a stabilit ca sursă de finanțare un credit de la Banca Mondială cifrat la câteva zeci de milioane de euro.

Și la Cluj alegerea amplasamentului e contestată

Aceeași controversă a amplasamentului și a accesibilității este și la Cluj. Terenul pe care va fi ridicat Spitalul Regional de Urgențe Cluj este situat în comuna Florești, un fel de comună Miroslava a județului din Ardeal. Pe forumuri, pe Facebook și pe paginile web ale ziarelor locale, mulți clujeni au criticat decizia de a folosi acel amplasament din cauza traficului aglomerat din zonă.

Bănuiesc că în orele de vârf, pacienții vor fi transportați doar cu elicoptere ... Teleportați”, a scris un cetățean pe www.stiridecluj.ro.
Clujul a fost primul județ care a clarificat situația juridică a terenului pe care va fi amplasat spitalul, o suprafață de aproximativ 14 hectare. Astfel, în luna iulie a anului trecut, primarul comunei Florești a eliberat certificatul de urbanism și a fost predat amplasamentul.

Investiția implică și alte proiecte adiacente, sper ca Ministerul Transporturilor să-și aplece urechile spre noi și să contribuie la racordarea terenului la DN1 și cu o perspectivă în ceea ce privește șoseaua de centură pe latura de Sud, pentru extinderea la 4 benzi, adică 2 benzi pe sens”, a declarat Horia Șulea, primarul din Florești.

În planul urbanistic zonal pentru SRU există mai multe îmbunătăţiri aduse infrastructurii actuale. „Totul este ca acestea să fie realizate până în 2023, altfel ambulanţele vor rămâne blocate în ambuteiaje prin Floreşti. Spitalul Regional de Urgenţă pare să fie salvarea pentru traficul din Floreşti. Sau elementul care îl va ucide definitiv”, au notat cei de la www.linia9.ro.

O maşină a ars în întregime, iar două persoane au fost rănite, în urma unui incendiu izbucnit, în această seară, la un service auto din Galaţi, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Galaţi, Cătălin Sion.

Potrivit sursei citate, din hală au ars aproximativ 150-200 metri pătraţi şi toate bunurile din interior.

‘Au fost două persoane care au suferit arsuri uşoare. Uneia i s-a acordat asistenţă medicală la faţa locului de către echipajul SMURD, fără a fi transportată la spital, iar o persoană s-a deplasat singură la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Galaţi, tot cu arsuri uşoare’, a spus Sion.

ISU Galaţi a intervenit cu patru autospeciale de la Detaşamentul de Pompieri Galaţi.

‘Cauza probabilă a incendiului este în curs de stabilire’, a precizat Sion. (Agerpres/ FOTO arhivă libertatea.ro)

Pagina 1 din 43

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top