Joi, 18 10 2018
ReporterIS - CSMS Iasi

Sancţiuni la Universitatea ”Apollonia” din Iaşi după o dispută între două angajate. Acestora li s-a redus salariul cu 10% pe o perioadă de trei luni după ce „şicanele” schimbate prin e-mail au ajuns la colegii din toată instituţia. Una dintre sancţiuni a fost contestată în instanţă.

 

Disputa dintre Anca Raluca Purcaru, lector universitar la Facultatea de Ştiinţe ale Comunicării, şi Doina Platon, specialist în programe europene, şef Departament Programe, ambele de la Universitatea „Apollonia” din Iaşi, ar fi pornit de la examenul pe care trebuia să-l susţină fiica celei din urmă.

Aceasta trebuia să fie examinată la disciplina predată de Purcaru, în afara sesiunii. Pe marginea acestui subiect, între mama tinerei şi cadrul didactic ar fi avut loc un schimb de mail-uri, pe care lectorul universitar le-ar fi făcut cunoscute, ulterior, unor colegi. Atât Raluca Purcaru, cât şi Doina Platon s-au plâns conducerii universităţii. O comisie de Disciplină a hotărât ca ambele angajate să fie sancţionate cu reducerea salariului cu 10% pe o perioadă de trei luni.

 

Cere anularea sancţiunii

Lectorul universitar Raluca Purcaru a cerut însă în instanţă anularea sancţiunii aplicate în luna decembrie a anului trecut pentru nerespectarea regulilor de confidenţialitate, precum şi restituirea sumelor reţinute din salariu sau înlocuirea sancţiunii cu avertisment.

Cadrul universitar susţine, în plângerea adresată instanţei, că şi-a desfăşurat activitatea exemplar, neavând nicio neînţelegere cu colegii de serviciu sau o altă persoană. Însă, la începutul lunii octombrie, ar fi fost supusă „unei agresiuni psihice şi verbale” din partea Doinei Platon. „Mi-a adresat o serie de reproşuri neadevărate, acuzându-mă că am refuzat să-i examinez fiica, deşi studenţii care au susţinut examenul de Psihologia comunicării şi asistenţă colegială pot confirma absenţa ei la data şi ora stabilită pentru examinare, că stau la «bârfă» şi «urlu» la colegi în timpul serviciului, doar pentru că am schimbat câteva vorbe personale, din politeţe, cu asistenta după examen, deci în timpul liber, că îi persecut fiica (pentru că am refuzat să o examinez în afara sesiunii fără cerere, conform regulamentului privind examinarea şi notarea studenţilor)”, a precizat Raluca Purcaru în plângerea adresată Tribunalului Iaşi.

 

Nu mi se poate reproşa nimic”

Aceasta mai susţine că discuţiile purtate cu Doina Platon nu erau confidenţiale şi le-a adus la cunoştinţă altor colegi raportat la modul cum au degenerat lucrurile, iar ei nu i se poate reproşa nimic, din moment ce a vrut să se conformeze regulamentului instituţiei.

Subsemnata am fost sancţionată disciplinar pentru că am refuzat să examinez o studentă în afara sesiunii, fără aprobare din partea conducerii universităţii. În plus, a trebuit să suport jignirile şi ameninţările mamei studentei, care e colegă cu mine, cu toate că eu, deşi am avut un comportament corect, am fost sancţionată disciplinar”, a concluzionat Purcaru în acţiunea depusă la Tribunal împotriva Universităţii „Apollonia”.

 

A mai stat o oră povestind despre divorţul dumneai”

Contactată de REPORTER DE IAŞI, Doina Platon a susţinut că, în sesiunea ordinară, a adus-o personal pe fiica ei la examenul pe care îl avea la disciplina predată de Raluca Purcaru, după ce a susţinut un alt examen la Universitatea de Medicină şi Farmacie, unde studiază în paralel. „Doamna Purcaru a refuzat examinarea întâi spunând că fiica mea a întârziat 10 minute şi nu are timp să stea pentru că a terminat examenul. (..) Examenul abia începuse si noul motiv de refuz a fost ca fata nu e pregatită, aşa ştia doamna Purcaru. După aceea a mai stat o oră povestind despre divorţul dumneai colegei asistente”, a precizat Doina Platon, care susţine că atunci nu a mai comentat sau insistat.

 

Tertipuri pentru a şicana studenta”

Însă, în toamna anului trecut, de la secretariatul Facultăţii i s-ar fi explicat să ia legătura cu cadrul didactic pentru a stabili condiţiile de examen. Deşi, iniţial, ar fi decis să susţină proba într-o zi de miercuri, lectorul Purcaru ar fi modificat data, cu o zi mai devreme, şi ar fi solicitat o cerere de reexaminare semnată de rector. „Nu puteam găsi rectorul luni, iar vineri era deja târziu aşa ca am întrebat-o pe doamna Purcaru de ce nu mi-a spus aceste lucruri în timp util, joi, când am vorbit, mai ales că nu se semnează de rector cererile de examinare nicăieri, ci de decan. Doamna Purcaru a spus ca să citesc legea, că am obligaţia să o ştiu. I-am spus doamnei Purcaru ca mi se pare rea-voinţă şi că şicanează studenta cu diverse tertipuri”, a mai subliniat Platon.

 

Doina Platon spune că a intervenit în calitate de mamă

 

Nu am intervenit pentru notă”

Ulterior, lectorul ar fi comunicat săli diferite pentru examen. În cele din urmă, studenta a fost examinată şi a luat nota 7. „Nu am intervenit pentru notă sau favoruri, ci, pur şi simplu ca părinte, am dorit examinarea în mod legal şi cu acordul cadrului didactic”, a adăugat Doina Platon, arătând că lectorul ar mai fi avut o divergenţă cu o altă colegă.

Reprezentanţii Universităţii „Apollonia” nu şi-au exprimat un punct de vedere până la închiderea ediţiei. Avocatul Ralucăi Purcaru nu a dorit să facă alte declaraţii pe acest subiect, iar aceasta nu a putut fi contactată.

Published in Slideshow HOMEPAGE

La Moșna, angajații Primăriei sunt bogații satului. Salariile brute sunt între 9.063 de lei și 2.175 de lei. Odată cu creșterea salariului minim, le mai cresc o dată lefurile. Georgel Popa ajunge la amețitorul nivel de 11.875 de lei brut – 7.500 de lei net. Primarul comunei: „Prioritatea mea este să le conserv salariile angajaților, să nu scadă acum”. În sat nimeni n-a mai văzut asemenea lefuri. Moșna e un apendice al comunei Răducăneni, mult mai mare, care are, la rândul său, 60 de angajați la Primărie. Comunismul s-a întors.

 

La Moșna, o comună de la marginea județului, lipită de o altă comună cu mult mai mare, Răducăneni, are, doar pe hârtie, peste 6.700 de locuitori. Activitatea Primăriei nu este extrem de complicată: are în derulare un proiect de 300.000 de euro pentru o grădiniță și câteva proiecte în așteptare prin PNDL. Certificate de naștere, de deces, registrul agricol, alte acte administrative, deszăpezire iarna, reparat câteva drumuri vara și cam atât.

Totul s-ar putea foarte bine desfășura și la Răducăneni, dacă cele două primării ar fi comasate, pentru reducerea cheltuielilor de personal. Pentru că, la Moșna, salariile sunt de top. Se uită la cifre, cu invidie, chiar și angajații de nivel mediu din companiile private din Iași. Primarul are acum peste 9.000 de lei brut, iar odată cu creșterea salariului minim ajunge, în februarie, la 11.875 de lei. Spune chiar primarul că are leafă lunară netă câte un leu pentru fiecare locuitor: peste 6.500 net. Este ca și cum Mihai Chirica ar avea la Iași un salariu net de 400.000 de lei.

 

Salarii de vis

Indemnizația actuală a primarului Georgel Popa este de 9.063 de lei brut – 6.400 de lei net. De altfel, primarul nici nu știe exact câți bani ia, trebuie să întrebe contabila. S-a ajuns la această sumă aplicând maximul din grila prevăzută de legea 153/2017: coeficient 5.

Calculul se face la salariul minim de 1.450 de lei (înmulțit cu 5), la care se aplică, tot conform legii, un spor de 25% pentru proiecte europene. „Avem în derulare un proiect european de 300.000 de euro pentru repararea unei grădinițe”, explică primarul de la ce i se trage sporul.

Viceprimarul are și el de patru ori salariul minim – 5.800 de lei. Secretarul comunei primește 5.075 de lei. Un consilier din Primărie are salariu de 3.165 de lei, având gradul 2, iar un consilier al primarului primește 4.000 de lei lunar.

Muncitorii angajați la Primărie au undeva la 2.200–2.600 de lei, în funcție de grad. Un consilier cu studii superioare are 2.800 de lei, altul cu studii superioare și gradul 5 are 3.500 de lei. Există și un consilier bibliotecar cu 4.000 de lei, șeful formației de pompieri are 3.055 de lei. În total, Primăria Moșna are, cu viceprimar și primar, 20 de angajați.

 

Moșna, venituri proprii: 40.000 de euro

 

Bugetul prevăzut pentru salariile Primăriei, în 2018, este de 1,2 milioane de lei. Dintr-un buget total estimat la 4,6 milioane de lei, dacă vin toate alocările bugetare promise. Și aici vine partea cea mai frumoasă. Veniturile proprii ale comunei sunt de doar 200.000 de lei. Cu noul salariu al primarului, după ce salariul minim va fi de 1.900 de lei (11.875 de lei), doar leafa acestuia va topi toate veniturile proprii dintr-un an. Diferența trebuie să vină de la bugetul central.

În aceste condiții, singura grijă a primarului este să nu cumva să scadă salariile angajaților, odată cu trecerea contribuțiilor la angajat. „Există acest pericol, pentru că de crescut nu cred că vor mai crește salariile. Și vreau să fiu sigur că nu le vor scădea”, mai spune Georgel Popa.

 

Economia comunei: 1 bar și 3 magazine

În total, la Moșna există 20 de firme și PFA-uri. Dintre acestea, afaceri fac, efectiv, doar patru: o cârciumă și trei magazine. Aceasta este toată economia comunei, iar salariile sunt pe măsură. „Sunt salariile minime pe economie la noi, ăsta este nivelul, nu avem mai mult”, explică vânzătorul de la un magazin mixt din centrul comunei.

„Da, avem puține firme aici, puține și majoritatea fără activitate”, spune și primarul Georgel Popa.

Există, însă, 60 de familii din sat care primesc lunar venitul minim garantat. „Avem numărul acesta în plată, acum. Vreo 10 cazuri dintre sunt oameni care nu au venituri de nici un fel și pe care i-am ajutat cu dosarele pentru a beneficia de asigurări de sănătate. Au operații de făcut, asta era singura posibilitate. Dar pe cei mai mulți dintre beneficiari îi folosim la munci în sat. Chiar acum îi avem la curățat zăpada”, mai spune primarul Popa.

 

Adevărul demografic

Pe hârtie, Moșna are 6.738 de locuitori, evidență făcută la zi. În realitate, numărul locuitorilor ajunge la 2.000. Nici măcar primarul nu știe câți sunt, de fapt. Pentru că în comună și-au făcut buletine peste 4.200 de cetățeni basarabeni. Acesta este și motivul pentru care coeficienții de comună sunt pentru localități între 5.000 și 10.000 de locuitori.

Veniturile din Primărie ar trebui să fie mai mici, doar că la număr a ieșit pe altă grilă. „Adevărul este că nici eu nu mai știu cîți locuitori sunt, de fapt. La recensământul din 2011, au fost 1.800. Nici acela nu a fost corect, erau ceva mai mulți, unii nu au înțeles întrebările. Cred că sunt undeva la 2.500. Avem și o problemă din cauza basarabenilor: există, la noi, 900 de dosare de alocații pentru copii, în ultimii 4 ani”, mai spune primarul.

 

S-ar putea uni cu Răducăneni

Până la Moșna, există Răducăneni. Comună mare, cu blocuri de locuințe, câteva sate, secție de Poliție, Parchet, unitate de Poliție de Frontieră. Este un paradox, dar aici salariile din Primărie sunt identice cu Moșna, deși diferența este uriașă. De altfel, la Moșna se ajunge doar cu GPS-ul, pentru că nu există un indicator clar spre localitate, la intersecția din satul Bohotin.

Răducăneniul este la șosea, are câteva zeci de firme, unele cu activitate și cifră de afaceri mare. Cu toate acestea, salariul primarului Viorel Ilie este mai mic decât al omologului din Moșna. Îi lipsește cota de 25% pentru proiecte europene, acum este 7.250 de lei brut, după majorarea salariului minim ajunge la 9.500 de lei.

Diferă și numărul funcționarilor din Răducăneni: personalul Primăriei este de trei ori mai numeros decât la Moșna, ba chiar există și poliție locală. Bugetul Răducăneniului pentru 2018 este de aproximativ 6 milioane de lei. Bugetul salariilor din Răducăneni, lunar, este de 156.474 de lei – 1,877 milioane lei pe an. Media salariului brut în Primăria Răducăneani este de 2.607 lei. Media netului ajunge la 1.642 de lei, în condițiile în care există numeroși angajați cu 1.700 de lei salariu brut și chiar două jumătăți de normă de educatori, cu 754 de lei lunar fiecare.

O comună cât 10 blocuri mari din Iași

Există în Tătărași 6 blocuri turn în linie, unul după altul, pe Vasile Lupu, între Dispecer și Flux. Fiecare bloc are 6 apartamente pe nivel, de la parter la 10: în total 60 de apartamente. La o medie de 3 persoane în fiecare apartament, fiecare bloc adăpostește cel puțin 180 de persoane.

În 10 blocuri de același calibru locuiește, de fapt, toată populația comunei Moșna. Fără a avea nevoie de o primărie cu 20 de funcționari plătiți cu media pe economie. Tot pentru comparație, viitorul cartier Vișoianu, cu 8 turnuri de 10 etaje, cu peste 200 de apartamente în fiecare bloc, ar putea avea, la aceeași medie de 3 locatari, dublul comunei Moșna.

 

1,2 milioane de lei, fondul de salarii pe 2018 la Primăria Moșna. Venituri proprii, doar 200.000 de lei.

 

 

4.100 de lei, salariul mediu brut în Primăria Moșna.

 

 

1.900  de lei net, cel mai mic salariu la Moșna, pe care îl ia paznicul Primăriei.

 

Mari proiecte de viitor

Pentru viitorul comunei Moșna, primarul are depuse proiecte la PNDL: extindere de școală și prelungirea unei canalizări de 7,5 km cu încă 12. L-ar mai mulțumi și asfaltarea pe un drum de 5 km și-i gata treaba.

Published in Slideshow HOMEPAGE

Doi suceveni, dintre care unul minor, au fost reţinuţi pe raza localităţii Vicovu de Sus şi sunt cercetaţi pentru contrabandă în formă agravantă şi trecere ilegală a frontierei, se arată într-un comunicat remis AGERPRES, marţi, de Biroul de presă al Sectorului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (STPF) Suceava.

Potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Ilie Poroch Seriţan, cei doi au fost identificaţi în cadrul unei acţiuni pe linia combaterii contrabandei cu ţigări în timp ce încercau să introducă în ţară, pe fâşia verde, ţigări în valoare de aproximativ 50.000 de lei.

În noaptea de luni spre marţi, poliţiştii din cadrul SPF Vicovu de Sus au observat pe raza aceleiaşi localităţi două persoane care se deplasau de la frontiera de stat spre interiorul ţării, transportând colete voluminoase.

Poliţiştii de frontieră au acţionat pentru reţinerea persoanelor respective efectuând somaţiile legale prin voce, moment în care acestea au abandonat coletele şi au încercat să fugă.

S-a reuşit reţinerea celor două persoane care au fost identificate ca fiind cetăţenii români F. J., în vârstă de 20 de ani, şi G. M., în vârstă de 17 ani, ambii domiciliaţi pe raza judeţului Suceava.

Au fost informate şi autorităţile de frontieră ucrainene, concomitent cu dispunerea unor măsuri de cercetare a zonei, ocazie cu care au fost descoperite mai multe colete ce conţineau ţigări de provenienţă ucraineană şi s-a luat măsura conducerii celor doi cetăţeni, împreună cu coletele, la sediul poliţiei de frontieră unde, în urma inventarierii baxurilor, s-a constatat că acestea conţin 4.000 pachete ţigări de diferite mărci, întreaga cantitate, în valoare de 46.800 lei fiind ridicată în vederea confiscării.

Cei doi sunt cercetaţi penal pentru săvârşirea infracţiunilor de contrabandă în formă agravantă şi trecere frauduloasă a frontierei de stat, dosarul fiind prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi în vederea soluţionării.

 

(Agerpres/ FOTO botosanionline.ro)

Published in Moldova

Comisia Europeană a transmis miercuri că este îngrijorată în legătură cu evoluţiile recente din România şi cere Parlamentului de la Bucureşti să reconsidere modificările din justiţie.

‘Urmărim cu îngrijorare evoluţiile recente din România. Independenţa sistemului judiciar românesc şi capacitatea sa de a combate în mod eficace corupţia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene’, se arată într-o declaraţie comună a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans, publicată pe site-ul Comisiei.

‘O condiţie esenţială pentru a putea renunţa treptat la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile’, se atrage atenţia în declaraţie.

‘În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală a procesului legislativ privind legile justiţiei şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările desfăşurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independenţa sistemului judiciar şi punctul de vedere al acestuia sunt apreciate şi luate în considerare în mod corespunzător şi în care se ţine seama de avizul Comisiei de la Veneţia reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor şi este un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Poziţia Comisiei a fost susţinută de statele membre în cadrul concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017’, continuă declaraţia.

Comisia Europeană atrage de asemenea atenţia că, ‘potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiţiei reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părţilor interesate din sistemul judiciar şi ale altor părţi interesate au ocazia să fie exprimate şi sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale’.

‘Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări’, avertizează Juncker şi Timmermans.

‘Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acţiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei şi să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia îşi reafirmă disponibilitatea de a coopera şi de a sprijini autorităţile române în acest proces’, se adaugă în declaraţie.

‘Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiţiei, codurilor penale şi legilor privind conflictul de interese şi corupţia pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenţei sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei’, se mai subliniază în finalul declaraţie.

 

(Agerpres/FOTO arhivă Gandul.info)

Published in Eveniment

Fostul episcop al Huşilor, Corneliu Bârlădeanul, este cercetat pentru comiterea infracţiunii de act sexual cu minori, fiind acuzat că ar fi întreţinut raporturi sexuale cu elevi ai Seminarului Teologic din Huşi.

Având în vedere calitatea de înalt ierarh a suspectului, ancheta este instrumentată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.

‘O serie de persoane vor fi citate şi urmează să fie audiate la Poliţia Municipiului Huşi. Dosarul este insrumentat de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, poliţiştii din Huşi fiind delegaţi să efectueze o serie de audieri’, au declarat, miercuri, pentru AGERPRES, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Vaslui.

Corneliu Bârlădeanul a reclamat, anul trecut, la DNA Iaşi, faptul că este şantajat de trei preoţi care i-ar fi cerut bani sau funcţii pentru a nu face publică o înregistrare în care prelatul ar apărea în timp ce întreţinea raporturi sexuale cu o persoană despre care se crede că era un elev de la Seminarul Teologic Huşi, actualmente preot într-o parohie din judeţul Vaslui.

În urma acestui incident, Corneliu Bârlădeanul s-a retras din funcţie, dar a rămas cu titlul de episcop. El locuieşte la Mănăstirea Văratec, în judeţul Neamţ.

Cei trei preoţi acuzaţi de şantaj au fost arestaţi la domiciliu şi ulterior plasaţi sub control judiciar. După trimiterea în judecată a celor trei preoţi acuzaţi de şantaj, o înregistrare video în care se presupune că fostul episcop Corneliu Bârlădeanul întreţinea raporturi sexuale cu un elev a apărut în spaţiul public.

Dosarul de şantaj în care este implicat fostul episcop, Corneliu Bârlădeanul, este în defăşurare. Magistraţii de la Tribunalul Vaslui au decis ca şedinţele în acest proces să se desfăşoare cu uşile închise, deoarece vizează viaţa inimă a persoanei.

(Agerpres/FOTO arhivă captura youtube.com)

Published in Justitie
Miercuri, 24 Ianuarie 2018 16:55

A murit senatorul UDMR Verestoy Attila

Senatorul UDMR Verestoy Attila a încetat din viaţă la 63 de ani. Informaţia a fost confirmată de colegii săi parlamentari.

Verestoy Attila suferea de cancer și se afla la o clinică din Viena.

Verestoy Atilla a fost cel mai longeviv parlamentar al Românie şi se afla la al optulea mandat consecutiv în legislativ. A intrat în politică în ianuarie 1990, atunci când a devenit consilier al Frontului Salvării Naţionale. În februarie acelaşi an, a devenit membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, iar în mai 1990 a câştigat primul mandat de senator UDMR, la alegerile parlamentare.

A fost secretar al Biroului Permanent al Senatului, iar din 1992 şi până în 2004, lider al Grupului Parlamentar UDMR din Senat.

Senatorul Verstoy Attila s-a născut la 1 martie 1954 în Odorheiu Secuiesc. În 1978 a absolvit facultatea de Tehnologie Chimică din cadrul Politehnicii Bucureşti, iar în 1999 a devenit doctor în chimie anorganică şi protecţia mediului la Universitatea Politehnică, Bucureşti.

Verestoy Attila a obținut în 2016 şaptelea mandat consecutiv de senator, la care se adaugă perioada cuprinsă între 1990 şi 1992 când, de asemenea, a fost prezent în Parlamentul României. De asemenea, ocupă funcţii de conducere la nivel central şi teritorial în UDMR din 1989 şi a s înfiinţat fundaţia caritabilă Dr. Verestoy Attila.

Senatorul UDMR a fost unul dintre cei mai bogaţi parlamentari. Deținea mai multe suprafeţe de teren în Bucureşti, Harghita şi Ilfov, două case și trei apartamente, o colecţie de bijuterii estimată la 58.000 de euro şi o colecţie de tablouri evaluată la aproximativ 25.000 de euro.

Verestoy Attila are un copil şi doi nepoţi.

(Radio Iaşi/FOTO arhivă hotnews.ro)

Published in Parlament

24 ianuarie 2018:

Setul I… 6-3, de la 0-3 (chiar șansă pentru Pliskova de a face 4-0; început crispat în privința Simonei Halep, o stare uitată repede și părăsită în avantajul unui joc tactic fără cusur)…

Setul al II-lea… 6-2

Simona Halep o întâlnește, în semifinale, pe Angelique Kerber (germanca a trecut de Madison Keys/S.U.A., cu 6-1; 6-2)…

 

Irina Begu și Monica Niculescu au pierdut semifinala probei de dublu feminin (în beneficiul rusoaicelor Elena Vesnina și Ekaterina Makarova), scor 4-6; 3-6. Performanța celor două tenismene din România, de a atinge un asemenea nivel la primul turneu de Grand Slam, este una remarcabilă…

*

23 ianuarie 2018:

Simona Halep, jucătoarea care a stat cel mai mult pe teren la acest Grand Slam (şapte ore şi 59 de minute, timp efectiv, mult peste celelalte combatante/iată de ce liderul WTA face antrenamente uşoare, încercând doar să-şi menţină tonusul muscular), suportă noul duel cu Karolina Pliskova. Până în clipa de față, cu puține ore înaintea meciului programat miercuri dimineață (nu mai devreme de 6:00, ora României), cehoaica poartă semnificația condiționalului prezent („ar fi”… de preferat), a victimei „fără șanse” (dintre tenismenele titrate)/Halep a învins-o de cinci în şase întâlniri (nemaivorbind despre turneul demonstrativ, neoficial, din Thailanda), având cel mai bun bilanţ față de jucătoarele de Top 10 WTA pe care le-a întâlnit…

Dar… Pliskova a dovedit că Australian Open 2018 poate fi conceput și tratat cu mare responsabilitate; a ajuns în sferturi fără a se întrebuinţa enorm (a trecut, la pas, de Roig Cepede/Paraguay/ 6-3; 6-4, de Beatriz Haddad Maia/Brazilia/ 6-1; 6-1, de Lucie Safarova/Cehia/ 7-6; 6-5, numai în optimi a avut nevoie de set decisiv împotriva conaţionalei Barbora Strycova, scor 6-7; 6-3; 6-2); „Primul set pierdut m-a stors de energie, dar am încercat să mă calmez şi să încerc să joc cât mai bine. Mi-am asumat multe riscuri, am fost mult mai agresivă şi mi-am impus jocul”… Ce a funcţionat? Serviciul, înainte de orice (Pliskova a reușit 27 de aşi, dovada unei consistenţe remarcabile)/oricum, încheiase anul 2017 pe locul al II-lea în topul jucătoarelor care au făcut cele mai multe puncte direct din serviciu (452), fără ca mingea să fie atinsă de cea care se află la primire; cehoaica a și returnat în stilul caracteristic, lovind pe cât de tare pe atât de plat (în paranteză fie spus, cu tot respectul datorat abnegației sale, ansamblul mi se pare lipsit de variație, monoton)…

Conform celor de la WTA, pentru Halep şi Pliskova ar conta, decisiv, faptul că niciuna dintre ele nu are în palmares vreun Grand Slam; fac parte din categoria jucătoarelor care au fost numărul 1 mondial fără a cuceri un trofeu capital (categorie în care se înscrie și Woznicki, dintre jucătoarele active, precum Dinara Safina sau Jelena Jankovici – dintre cele care au transformat tenisul în amintire). Cel mai bun rezultat al Pliskovei la un Grand Slam este finala pierdută, în 2016, la US Open; a mai bifat o semifinală la Roland Garros, în 2017; se află, totodată, la al doilea sfert de finală în Melbourne. Pliskova va reveni în Top 5 WTA, după Australian Open; are chiar şansa de a deveni lider mondial, poziţie pe care a mai deţinut-o timp de opt săptămâni (dacă daneza Caroline Wozniacki obţine, la Australian Openun rezultat mai bun decât Simona, atunci va deveni numărul 1 mondial în locul româncei; în cazul în care Halep va pierde în sferturi, Pliskova nu trebuie să triumfe, Wozniacki să nu ajungă în finală, pentru ca tenismena originară din Constanța să-și poată păstra primul loc în clasamentul WTA, la finalul turneului)…

*

Se cunoaște, deja, prima semifinală:

Caroline Wozniacki a trecut (în sferturi) de Carla Suárez Navarro 6-0; 6-7; 6-2

Elise Mertens (poziţia 37 WTA) a eliminat-o (6-4; 6-0) pe Elina Svitolina/numărul 4 mondial/, calificându-se pentru prima dată în semifinalele unui turneu de Grand Slam; vă amintiți de cele opt ore și jumătate, cu tot cu întreruperile cauzate de ploaie, pe care belgianca le-a îndurat, la Hobart, în fața Mihaelei Buzărnescu?

Published in Alte Sporturi

Tânăra suspectată cere daune morale de 30.000 de euro de la angajatorul Almaviva Service . Firma a bănuit-o de fraudă și au mutat-o la alt departament.

 

Proces inedit la Tribunalul Iași. 139.000 de lei daune morale cere o ieșeancă de la angajator pentru că ar fi fost suspectată pe nedrept de fraudă. Angajata și alți colegi au fost cercetați disciplinar pentru că ar fi plecat în vacanță pe banii unor clienți.

Suport pentru rezervări Alitalia

Cu toate că nu a fost concediată sau sancționată disciplinar, ieșeanca s-a plâns judecătorilor că i-a fost afectată imaginea în rândul colegilor. Liliana L. le-a povestit magistraților că inițial la Almaviva Service, o firmă care desfășoară activități de call-center, avea ca atribuții preluarea apelurilor telefonice de la clienții companiei Alitalia și oferirea de suport pentru soluționarea problemelor legate de biletele achiziționate de aceștia. Ulterior, ar fi realizat doar activități de facturare și logistică, activități pe care le-ar fi „îndeplinit cu succes”.

Vacanță în Grecia

Problemele ar fi apărut însă în iulie anul trecut, Liliana L. arătând că, după ce s-a întors din concediu, i s-ar fi interzis să intre în firmă și ar fi fost acuzată în fața colegilor de fraudă împotriva clienților. De același tratament ar fi avut parte alți trei colegi. Aceștia au fost suspecați că ar fi folosit datele confidențiale ale unor clienți din sistem și că ar fi plecat în vacanță în Grecia pe banii altei persoane, menționează tânăra în acțiunea depusă la Tribunal.


„Precizez că fiecare angajat care intră în sistem în timpul programului de lucru are o parolă proprie și orice intervenie făcută rămâne înregistrată, astfel că este cu neputință să faci operațiuni de fraudă și să nu rămână dovezi în acest sens. Eu nu aveam atribuții să intru pe programarea biletelor, ocupându-mă de facturare pentru clienți și ar fi fost o eroare majoră să încerc să efectuez alte operațiuni care ar fi dus la răspunderea mea disciplinară”, susține angajata în plângere, explicând și că biletele pentru vacanță au fost achiziționate mai ieftin de la o firmă din Italia, prin intermediul unui coleg care avea o cunoștință acolo, și i-a dat banii acestuia în numerar.

Bănuită dar fără dovezi

Împotriva Lilianei L. nu s-ar mai fi luat nicio măsură disciplinară, dar ar fi fost mutată pe alt post. Schimbarea de la locul de muncă este văzută însă de reclamantă ca o sancțiune indirectă, care menține o aparentă vinovăție. „Precizez că nici public și nici în particular, reprezentanții Almaviva Service nu și-au cerut scuze pentru acuzații nefondate formulate împotriva mea și pentru maniera în care au procedat în ceea ce mă privește”, a mai arătat tânăra.
Operatorul de call-center susține că i-a fost afectată demnitatea și onoarea în fața colegilor, dreptul la muncă, iar imaginea i-a fost știrbită. Tribunalul Iași urmează să
decidă dacă va admite plângerea tinerei și va acorda 139.000 de lei daune morale.


Avocații tinerei nu au putut fi contactați până la închiderea ediției, iar reprezentanții Almaviva Service au dat un comunicat standard:
Până la această dată, societatea noastră nu a primit nicio citație sau o acțiune în daune, de la niciun salariat sau terțe persoane. În ceea ce privește numărul de salariați, precum și orice detalii cu privire la salariații societății noastre reprezintă informații confidențiale și nu vă pot fi puse la dispoziție”.

 

Published in Reportaje

La Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi s-a creat o reţea de deturnat ajutoare sociale de la Guvern. Beneficiarii sunt angajaţi ai acestei instituţii unde se depun dosarele pentru obţinerea acestor fonduri. Deşi legea spune că aceste ajutoare de urgenţă se acordă în situaţii excepţionale – calamităţi naturale, incendii – trei angajate au depus dosare şi li s-a aprobat primirea a câte 4.000 de lei, respectiv 4.500 de lei pentru aparat auditiv, accident casnic şi operaţia socrului într-un spital de stat. Fiul uneia dintre beneficiare lucrează la Finanţe, are vilă la Bârnova şi un venit net de 5.200 de lei pe lună. Soţul altei beneficiare ia 3.000 de lei pe lună, ca pensionar MAI, familia locuind într-o vilă impunătoare din Copou. În urma acestor dezvăluiri, prefectul Marian Şerbescu spune că va trimite Corpul de Control la AJPIS Iaşi.

Au găsit mijlocul de a-şi rotunji veniturile exploatând slăbiciunea sistemului de protecţie socială şi având complicitatea factorilor de decizie. În 2017, familiile Aileni, Tobol şi Vicol au încasat 12.500 de lei prin hotărâri de guvern, fără ca acest lucru să fie justificat de veniturile lor. O situaţie în care cele trei se află într-un posibil conflict de interese, dar şi sub suspiciune penală.

 

367.500 lei pentru Iaşi în 2017

În baza articolului 28 din Legea privind venitul minim garantat, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, pe baza unor dosare depuse la Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), poate acorda ajutoare de urgenţă familiilor şi persoanelor care se află „în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi pentru alte situaţii deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială”.

Anul trecut, Guvernul a dat patru astfel de hotărâri, prin care şi 49 de ieşeni au primit ajutoare de urgenţă în valoare totală de 367.500 lei. REPORTER DE IAŞI a descoperit că, pe lângă persoane cu probleme grave de sănătate, gen cancer în stadiu avansat, sau locatari din blocul de pe Văscăuţeanu, unde a avut loc, în 2016, o explozie ce a distrus imobilul, au primit astfel de ajutoare şi trei actuale sau foste angajate de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi, tocmai forul care se ocupă de depunerea acestor cereri.

Pentru a beneficia de aceste fonduri, se depun cereri la AJPIS şi se face o anchetă socială. Dosarele cu sumele propuse pentru acordare sunt vizate de un inspector social şi sunt trimise de AJPIS la Ministerul Muncii, care apoi aprobă banii prin semnătura premierului. Anul trecut, la AJPIS Iaşi au fost depuse 80 de cereri, 15 fiind respinse.

 

4.000 lei pentru un accident casnic

Una dintre persoanele care a solicitat un ajutor de urgenţă şi care a primit suma de 4.000 lei este Mirela Milena Vicol. Femeia îşi făcuse actele de pensionare când a suferit un accident casnic, susţine şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea. „Doamna nu mai era angajata noastră când a depus cererea pentru acel ajutor de urgenţă“, zice Grojdea.

Asistentul social din comuna Rediu care s-a ocupat de caz, Alina Moraru, susţine că femeia ar fi suferit un accident de muncă, dar varianta aceasta este infirmată de Grojdea care afirmă că femeia şi-a rupt un picior acasă.

Familia Vicol deţine o casă de 100 de metri pătraţi în satul Breazu şi o suprafaţă de teren de 1.532 mp. Potrivit declaraţiei de avere depusă în iunie 2016, înainte de pensionare, Mirela Vicol avea un salariu anual net de 16.377 lei, adică 1.364 lei pe lună.

Milena Vicol a cerut ajutor pentru un accident ce nu este prevăzut în lege

 

Bani pentru aparat auditiv

O angajată a AJPIS Iaşi, Tudoriţa Aileni, a primit anul trecut suma de 4.500 lei drept ajutor de urgenţă. Aceasta a solicitat banii pentru achiziţionarea unui aparat auditiv care ar fi costat aproximativ 10.000 lei, susţin surse din AJPIS.

Femeia a avut în 2016 un salariu net anual de 32.134 lei, adică 2.677 lei lunar, în timp ce soţul, Ioan, este pensionar MAI şi are o pensie lunară de 3.228 lei, dar şi salariu, fiind angajat la firma Sapsan Cons.

În hotărârea de guvern, Tudoriţa Aileni figurează cu domiciliul în Fundacul Ursulea numărul 4A, o stradă cochetă din zona Agronomie.

Am găsit la acea adresă o vilă impresionantă. Nu apare în declaraţia de avere, dar numele Aileni apare pe cutia poştală. În acelaşi document, Aileni a mai declarat că a dobândit, prin donaţie, un teren de 1.800 de metri pătraţi, în 2017, an în care a făcut şi un credit de circa 60.000 de lei. Este foarte probabil ca acel teren să fie cel de din împrejurimile imobilului, iar banii să fi fost folosiţi pentru vilă, care încă nu este terminată.

REPORTER DE IAŞI a încercat să afle de ce a solicitat acest ajutor angajata AJPIS, însă şeful instituţiei a declarat că pe acest subiect, atât el, cât şi angajaţii nu au voie să dea declaraţii presei.

Operaţie pentru socru

Tot 4.000 lei a primit şi Neguţa Tobol pentru o operaţie a soţului. Femeia este soacra Feliciei Tobol, şi ea angajată la AJPIS Iaşi. Familia Tobol deţine o vilă pe strada Iaşi – Bârnova, iar anul trecut a vândut apartamentul din Tătăraşi deţinut de soacra Feliciei. În 2012, aceeaşi Felicia Tobol scosese la vânzare, pe Internet, cu 47.000 de euro, alt apartament, situat tot în Tătăraşi.

Socrul meu a fost operat la Neurochirurgie, de domnul director Eva. Operaţia a costat mai mult de 4.000 lei. Părinţii soţului stăteau la bloc, la etajul III, şi socrul meu nu se putea deplasa singur. De aceea, am decis să-i aducem să stea la noi, pentru a putea avea grijă de el“, explică Felicia Tobol.

Conform declaraţiei de evere din 2016, familia Felicia şi Adrian Tobol deţine casa de 145 mp din 2007, dar şi un apartament de 32 de mp în municipiul Iaşi, achiziţie din 2014. Felicia Tobol a avut în 2016 un salariu la AJPIS Iaşi de 2.390 lei, în timp ce soţul acesteia, angajat la Finanţele Publice, a avut un salariu lunar net de 5.227 lei.

 

Prefect: „Voi trimite corpul de control“

Prefectul Iaşului, Marian Şerbescu, consideră că astfel de ajutoare nu pot fi acordate unor persoane care au veniturile necesare să suporte cheltuielile necesare achiziţionării unui aparat auditiv sau pentru o operaţie. „Poate fi ceva legal, dar nu mi se pare moral ca nişte angajate de la AJPIS Iaşi să primească ajutoare de urgenţă, în condiţiile în care sunt atâtea persoane care au într-adevăr nevoie de aceşti bani. La baza acordării acestor ajutoare stau nişte anchete sociale, care confirmă situaţia de urgenţă. Nu poţi să ai vilă şi să ceri ajutor de urgenţă. Voi dispune trimiterea Corpului de control pentru a verifica modul în care s-au făcut acele anchete sociale. Dacă se vor găsi nereguli, voi trimite situaţia mai departe, la Minister, pentru că nu mi se pare corect“, afirmă Marian Şerbescu.

Peste 100.000 lei, la Lungani

Ca în alţi ani, mare parte din suma acordată de Guvern ca ajutoare de urgenţă în Iaşi a mers în comunele Mironeasa şi Lungani, acolo unde locuiesc comunităţi de romi. Numai la Lungani aceştia au primit în total suma de 101.000 lei, circa 30% din totalul pe judeţ în 2017.

Sumele acordate ca ajutor au variat între 5.000-6.000 lei şi 12.000-15.000 lei. Marea majoritate a familiilor au primit 10.000 lei. Două familii, Iuliana Stîngaciu şi Monica Pristanda au primit 15.000 lei pentru că locuiau în condiţii improprii.

Printre cei care au primit ajutor de urgenţă la Lungani apare şi Mariana Drugă, care apare în evidenţele Primăriei drept „guard“. Aceasta a primit 8.000 de lei, însă primarul Gheorghe Pricopie nu mai ştie exact motivul pentru care a fost acordat acest ajutor. „Pentru banii primiţi, aduc chitanţe justificative asistentului social de la noi din comună“, explică primarul. „După acordarea acestor sume se fac controale asupra modului în care au fost cheltuiţi banii“, afirmă şi şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea.

Achiţei: „Banii să se dea prin ONG-uri“

Preşedinta ONG-ului „Alături de Voi“, Angela Achiţei, consideră că ajutoarele ar trebui acordate prin intermediul unor asociaţii. „Mai multe organizaţii am cerut guvernului tehnocrat Cioloş ca ajutoarele să fie distribuite persoanelor care au într-adevăr nevoie prin intermediul unor asociaţii mari, precum «World Vision», «Crucea roşie» sau «Salvaţi copiii», în corelare cu mai multe programe sociale. Propunerea a fost atunci acceptată, dar, până la urmă, nu s-a mai făcut nimic în acest sens. Sistemul actual este ineficient. Dacă banii ar fi acordaţi prin intermediul unor asociaţii care intră mereu în contact cu persoanele aflate în dificultate, atunci s-ar putea evita asemenea cazuri, când banii ajung la persoane care nu merită sau au venituri“, spune Achiţei.

 

Published in Anchete

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top