Vineri, 20 07 2018
ReporterIS - CSMS Iasi

Preşedintele Clubului Politehnica, Vasile Manole, are un plan nebunesc, care poate pune în pericol sănătatea unor tineri sportivi . Pentru că jucătorii de bază de la echipa de primă ligă au plecat din cauza lipsei banilor, Manole vrea să trimită pe teren jucători de 16-17 ani. Sport de contact prin excelenţă, rugby-ul le-ar putea nenoroci vieţile acestor tineri, cruzi încă pentru înfruntările cu seniorii.

Lipsa finanţării la echipa de rugby Politehnica Iaşi, din ultimile luni, şi posibilitatea ca gruparea din SuperLigă să nu mai primească niciun leu de la Fundaţia Sportului Ieşean l-a determinat pe şeful clubului, Vasile Manole, să ia decizia de a renunţa la rugbiştii importanţi din lot. În locul acestora, Manole vrea să aducă la echipa mare juniorii pregătiţi de antrenorul Mihai Stuparu, fără a lua însă în calcul riscurile imense pe care le presupune o asemenea trecere, chiar şi în eventualitatea în care aceştia ar evolua în liga a doua.

 

Micu: „Joci cu frică“

Andrei Micu are 18 ani, este elev în clasa a XII-a şi este unul dintre cei mai talentaţi juniori ai clubului ieşean. Este component al lotului naţional Under18 şi a debutat deja în SuperLigă, unde a jucat trei meciuri ca titular şi a marcat un eseu. Chiar şi aşa, Andrei spune că trecerea unui junior la cel mai înalt nivel este foarte dificilă. „Am fost la loturile naţionale, am fost în cantonamente cu seniorii şi cerinţele sunt mult mai mari ca la juniori. Nu de puţine ori am vomat după unele antrenamente foarte grele. E foarte dificil să intri pe teren cu acei coloşi. Când tu ai 80 de kilograme şi în faţa ta sunt oameni maturi de 120 de kilograme e clar că joci cu frică. Când am intrat pe teren în meciurile cu seniorii nu mi-am dorit decât să termin meciul în picioare“, zice Andrei Micu.

Juniorul susţine că până în vară li s-au făcut contracte de 450 de lei. „Ne-a spus domnul Manole că atât ne poate da. Înainte era un salariu de 800 lei, dar banii aceia nu i-am văzut. Din lotul de seniori au mai rămas cinci jucători. Asta înseamnă că echipa se va face cu noi, juniorii. E imposibil să faci o echipă bazată în mare parte pe juniori, care au avut puţin contact cu seniorii sau deloc“, adaugă Andrei.

 

Antrenor: „Pot apărea accidente extrem de grave”

Antrenorul echipei ieşene, Cosmin Raţiu, este conştient că un junior, oricât de talentat sau dezvoltat ar fi, cu greu ar putea face faţă meci de meci în SuperLigă. „O parte dintre aceşti juniori au mai făcut pregătirea cu noi şi au mai intrat pe finaluri de meci. Andrei Micu, Peter Chiriac sau Emanuel Balţan sunt nişte juniori buni, care au mai jucat câteva minute în SuperLigă. Dar una este să introduci un junior sau doi pentru zece minute şi alta este să formezi o echipă având 9-10 juniori, care să joace etapă de etapă la seniori. La grămadă, contactele sunt extrem de dure şi atunci pot apărea accidente extrem de grave. Nu poţi băga juniorii în SuperLigă“, spune Cosmin Raţiu.

Nici varianta luată în calcul acum de Vasile Manole nu pare viabilă. Acesta doreşte să obţină acceptul federaţiei să retragă echipa din campionat şi din sezonul următor să o înscrie în Divizia Naţională de Seniori (DNS), a doua ca valoare. „Nu ştiu dacă la nivel de DNS aceşti jucători ar putea face faţă meci de meci. Nu e fair-play să vii să le spui unor adversari să o lase mai moale pentru că întâlnesc nişte juniori. Până la urmă este o competiţie şi fiecare vrea să câştige. Bârladul sau Buzăul nu joacă în prima ligă pentru că nu au bani, nu pentru că nu ar face faţă din punct de vedere fizic“, spune Raţiu.

 

Medic: Probleme de dezvoltare fizică

Fostul medic al formaţiei ieşene, Valeriu Chirica, consideră că forţarea unui junior şi introducerea lui într-o echipă de seniori ar putea avea efecte grave asupra dezvoltării sale. „La rugby, un junior de-abia la 16 ani învaţă contactul în grămadă. Rugby este un sport dur, iar un copil nu este pregătit nici fizic şi nici psihologic să ia contact cu sportivi cu experienţă de 10-15 ani, care sunt altfel dezvoltaţi. Unele sunt probele de efort date de jucători care au peste 20 de ani, alimentaţia, nutriţia şi încărcarea din timpul cantonamentelor şi altele sunt cerinţele şi nivelul până la care se poate merge cu un junior. Să îi forţezi din punct de vedere fizic ar fi o mare greşeală pentru că asta le poate afecta dezvoltarea lor viitoare ca oameni“, precizează medicul, care consideră că juniorii trebuie să intre progresiv într-un program la nivelul de seniori: „În DNS mai sunt jucători care nu fac antrenamente zi de zi, mergând la serviciu, dar, chiar şi aşa, ar fi foarte greu ca un copil de 17-18 ani să dea piept în grămadă cu un senior de peste 100 de kilograme care joacă rugby de mai mulţi ani. Totuşi, sunt una-două echipe care în sezonul următor urcă în SuperLigă, ceea ce înseamnă o forţă foarte mare. Indiferent de cât de valoroşi ar fi, aceşti copii trebuie să ia contact cu duritatea etapizat. Pe un junior îl bagi alături de nişte seniori care să-l ajute, să-l încurajeze.“

 

Medicul Chirica avertizează aupra pericolului

Impact psihologic

Valeriu Chirica susţine că probleme sunt şi din punct de vedere psihologic pentru nişte juniori să intre pe teren în faţa unui adversar puternic: „Psihologic vorbind, mulţi dintre aceşti copii ar urma să joace pe teren cu unii jucători pe care poate îi au ca idoli. ÎI văd la televizor, la echipa naţională şi pe urmă peste o săptămână trebuie să îi înfrunte. Vă daţi seama ce impact emoţional este asupra lor. Din dorinţa de a demonstra că pot face faţă, unii copii ar putea claca şi s-ar putea ajunge la accidentări foarte grave.“

 

Published in Slideshow HOMEPAGE

Soțul acuză Direcția Copilului că a falsificat rapoartele, ascunzând fisura de claviculă a copilului, produsă din cauza mamei. Soția i-a trimis detectivii pe cap până și la spitalul unde bărbatul se dusese cu copilul la consultație. Robert Cimpoeșu are o condamnare cu suspendare pentru că i-a citit mailurile soției .  Plângere penală și împotriva DGASPC. Băiețelul are doar trei ani.

Un copil de trei ani și trei luni este disputat de părinții săi în ceea ce pare un uriaș scandal fără de sfârșit. O căsătorie eșuată la doar câteva luni de la oficiere a transformat în iad viața a două familii. Tatăl, Robert Cristian Cimpoeșu, își acuză fosta soție, pe Ionela Holban, că l-a izbit pe fiul lor de o mașină, rupându-i clavicula. Incidentul s-ar fi petrecut în septembrie 2016, iar de-atunci cei doi se cheamă reciproc în sălile de judecată.

Robert Cristian Cimpoeșu acuză și autoritățile, șefilor Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) făcându-le plângere penală pentru abuz în serviciu și fals intelectual.

 

Acuze reciproce

Faptul că DGASPC n-a menționat respectivul incident l-ar fi făcut pe Cimpoeșu să piardă două din cele trei zile de vizită pe care i le stabilise prima instanță unde s-a judecat divorțul. „Vreau să-mi văd fiul cât mai des, iar angajații statului care au comis falsurile și au ticluit probele să fie trași la răspundere”, a declarat Robert Cristian Cimpoeșu.

În replică, fosta soție, Ionela Holban, respinge acuzațiile de agresiune a propriului copil: „Este o minciună”.

 

Căsătorie, naștere și divorț în câteva luni

Robert Cristian și Ionela s-au căsătorit în iulie 2014. În octombrie același an, femeia a născut un băiat, pe Alexandru. Tot în 2014, cei doi au hotărât să divorțeze. Potrivit hotărârii de divorț pronunțată în decembrie 2015 de Judecătoria Iași, tatălui i s-a stabilit dreptul de a-și vizita copilul câte trei ore, de trei ori pe săptămână (marțea, joia și sâmbăta).

 

Incidentul care a potențat scandalul între cei doi părinți s-a petrecut pe 20 septembrie 2016. „În jurul orelor 20:00, întorcându-mă să-l aduc pe Alexandru la adresa numitei Ionela Elena, aceasta a smuls copilul din scaunul de mașină poziționat pe locul din dreaptă față al autoturismului meu. Ulterior, în timp ce se afla în brațele mamei, copilul a fost izbit de o mașină, acesta începând să plângă foarte puternic”, a menționat tatăl.

La scenă ar fi asistat și doi polițiști care însă nu s-au implicat în scandal. În aceeași seară, Cimpoeșu susține că s-ar fi dus la Secția 1 de Poliție unde ar fi reclamat incidentul.

La spital și la poliție

Bărbatul a afirmat că, după acel episod, mai multe zile la rând, nu a fost lăsat să-și vadă băiatul. „Pe 30 septembrie, am făcut o sesizare către DGASPC Iași cu privire la faptul că Alexandru a fost izbit în data de 20.09.2016, nu pot să îmi iau copilul conform programului de vizită hotărât de instanță și că doresc să se intervină”, a completat Cimpoeșu.
Pe 4 octombrie, fosta soție i-a permis să ia băiatul. „Dar a pus și o echipă de detectivi să mă urmărească”. Tatăl și-a dus copilul în parc și apoi la locuința sa. Pentru că cel mic nu se simțea bine („părea fierbinte și tușea profund”), l-a dus la spital. Soția a venit cu avocata sa, au ajuns și la secția de Poliție din Tătărași, scandal până seara târziu. Copilul a rămas cu mama.

Anchetă socială la domiciliu
Pe 7 octombrie, adică la o săptămână de la sesizarea lui Robert Cristian Cimpoeșu, două angajate ale DGASPC au mers acasă la Ionela Holban, fosta soție. Au constatat că cel mic beneficiază de condiții normale de viață și dezvoltare, că imobilul este bine întreținut, că băiatul e îmbrăcat corespunzător. Mai mult, au remarcat că băiatul este sub tratament medicamentos pentru
rinoadenoidita. Nicio vorbă despre ce reclamase tatăl, lovitura la claviculă.


La Arcadia și Sf. Maria
Pe 8 octombrie, mama ar fi dus copilul la Arcadia. „La spitalul Arcadia, doctorul a constatat că Alexandru se agită brusc la mobilizarea membrului superior drept, fapt pentru care a fost trimisă către UPU Sf. Maria. Faptul că mama a declarat că Alexandru evita utilizarea membrului drept în ultimele două-trei zile sunt vizibil mincinoase și arată surprinderea dumneaei. Ea s-a prezentat pentru tușe și febră la Arcadia și acolo a fost descoperit faptul că există o posibilă luxație!”, a scris Cimpoeșu în plângerea penală.

 

Nicio mențiune despre claviculă

Tot pe 8 octombrie, mama și copilul au ajuns la spitalul Sf. Maria. Medicii au pus diagnosticul de fractură 1/3 medie claviculă dreaptă. Pe 10 octombrie, în spital, Ionela Holban ar fi sunat și ea la DGASPC. Au venit aceleași două angajate care fuseseră cu trei zile înainte și la locuința sa.

Robert Cristian Cimpoeșu a afirmat că nici de această dată angajatele direcției nu au fost interesate de fractura de claviculă. „Aceste lucrătoare DGASPC au fost în data de 7.10.2016 și au văzut copilul <<foarte atașat de mamă>>, iar în data de 10.10.2016 l-au văzut în spital cu mână imobilizată, claviculă fisurată și vânăt. Nu au făcut niciun demers, nu au scris nimic în răspunsurile către mine și către soția mea, ci dimpotrivă, au scris lucruri foarte frumoase la adresa soției mele raportat la modul cum se ocupă de Alexandru. Aceste lucruri sunt înfiorătoare din partea unor femei care lucrează la serviciul urgențe în cadrul DGASPC Iași”, a menționat Cimpoeșu în plângere.

 

Înregistrate cu telefonul

Discuțiile între tată și angajatele direcției au continuat în aceeași zi la sediu. „M-am deplasat la sediul instituției DGASPC Iași pentru a discuta cu lucrătoarele din cadrul serviciului urgențe ce s-au prezentat la spital. Pentru că mi s-a spus că nu vor menționa despre vizita efectuată în spital, am pornit telefonul mobil pe înregistrare și le-am cerut să facă această mențiune, că au găsit copilul în spital cu mână imobilizată și clavicula fisurată. Îi explic doamnei Stanciu Elena că am făcut sesizare cu privire la acest aspect și mi se spune că <<această sesizare nu există!>>”, a mai scris bărbatul în plângerea adresată procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.

 

Urmărit cu detectivi particulari

Ulterior, lucrurile au continuat în aceeași manieră. Mama a cerut suspendarea executării programului de vizită al tatălui depunând la dosar un certificat medico-legal, cum că tatăl ar fi lovit copilul. „Am fost acuzat că aș fi lovit copilul în data de 04.10.2016, când am putut să îl iau pentru 3 ore. La data de 4.10.2016 eu eram urmărit de către echipa de detectivi angajați de numită Cimpoeșu Ionela Elena, care pot confirma de ce m-am dus la spital cu fiul meu”, a afirmat bărbatul.

În final, la judecarea apelului la divorț, bărbatul a primit drept de vizită doar o zi în loc de trei cât avusese anterior. Robert Cristian Cimpoeșu susține că la restrângerea perioadei au contribuit inclusiv „adresele completate cu fapte ireale și omisiuni cu știință” ale angajaților DGASPC. În plus, Cimpoeșu susține că lucrurile nu s-au mișcat nici la Parchet. „Nu-mi doresc decât să stau cât mai mult cu copilul meu, iar cei vinovați să fie pedepsiți”, a concluzionat bărbatul.

 

Răspuns șablon de la DGASPC

Florin Ion, directorul DGASPC, nu cunoaște speța. I-a dat cazul în lucru lui Tiberiu Bantaș, purtătorul de cuvânt. „Angajații direcției s-au comportat conform procedurilor. Dacă domnul are nemulțumiri, se poate adresa instanței”, a declarat Bantaș. Acesta s-a limitat să dea un răspuns șablon, cum că în cazurile de acest gen primează interesul copilului și că părinții ar face bine să găsească puncte comune, în interesul celui mic.

Fosta soție, Ionela Holban, respinge acuzațiile de lovire a copilului sugerând că ea este de fapt victima bărbatului. „Dacă ați ști prin câte am trecut... Eu vreau doar să-i fie bine copilului, altceva nu vreau să mai discut”.

Răfuieli de tot felul

 

Robert Cristian Cimpoeșu și Ionela Holban, fosta soție, au avut și un alt conflict. Concret, tânărul a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT și, ulterior, condamnat pentru comiterea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, violarea secretului corespondenței și acces neautorizat la date informatice. Pedeapsa a fost de un an și patru luni de închisoare cu amânarea aplicării. Practic, a accesat contul de Facebook, emailul și tranzacțiile făcute prin internet banking, fără a avea acest drept.

Psihologii afirmă că scandalurile dintre părinți distrug de fapt viața copilului, și nu pe cea a lor. Chiar și la vârste fragede, copiii percep tensiunea din jur, iar sentimentele pe care le capătă sunt complexe: teamă, neputință, vinovăție (neînțelegând de ce mama și tata sunt supărați unul pe altul), rușine și dorința de izolare.

Accentuarea cronică a atmosferei apăsătoare dintre părinți produc copiilor depresie, anxietate și chiar deviații de comportament.

În cele mai multe situații, părinții nu realizează răul pe care i-l fac propriului copil. Psihologii atrag atenția că stresul minorilor poate fi atât de mare încât impactul asupra psihicului poate fi comparat cu violența fizică. Pe termen lung, copilul își pierde încrederea în oameni, iar atunci când ajunge adult îi va fi greu să se atașeze de cineva, să aibă o viață normală din punct de vedere afectiv.

Published in Slideshow HOMEPAGE

Viaţa tihnită şi confortabilă sperată de cei care şi-au construit case în comuna învecinată Iaşului s-a transformat în coşmar. Gunoiul nu a fost ridicat cu lunile, drumurile sunt vai de capul lor, iar aducţiunea la reţeaua de gaze este un proiect îndepărtat.

Sunt locuitori ai Iaşului, „la o azvârlitură de băţ” de centrul oraşului reşedinţă de judeţ, dar nu au condiţiile minime ale unui trai decent. Cu maşina nu fac mai mult de cinci minute până în Târgu Cucu, mult mai puţin decât un ieşean din cartierele CUG sau Dacia, şi, totuşi, locuitorii din Aroneanu nu au drumuri asfaltate, gaz, canalizare şi, poate cel mai grav, un serviciu de salubritate.

 

Duceau deşeurile, cu maşina, în oraş

Încă din vara lui 2017, operatorul Salubris a ridicat din ce în ce mai rar gunoiul din Aroneanu, ajungându-se ca, din octombrie şi până în decembrie, să nu mai treacă aproape deloc prin comună. În aceste condiţii, locuitorii, chiar dacă plăteau taxa de salubritate de 8 lei de persoană, lunar, au fost nevoiţi să-şi ducă singuri gunoiul la pubele din municipiul Iaşi.

Primarul liberal Benoni Moruzi susţine că problemele cu salubritatea ar fi cauzate de locuitori, care aruncă prea mult gunoi. „Dintotdeauna s-a reclamat cantitatea mare de gunoi pe care o colecta operatorul, raportat la numărul de utilizatori ai serviciului. Acest aspect a atins cote alarmante în vara anului 2017, când s-a ajuns ca într-o singură săptămână să se colecteze cantitatea de 12 tone/săptămână, respectiv 48 tone în patru săptămâni. Acesta a fost şi motivul pentru care operatorul nu termina de ridicat gunoiul menajer într-o zi, fiind nevoit să revină şi a doua zi“, spune Moruzi.

 

Lăsaţi cu gunoiul în curte

Problemele intervenite între comuna Aroneanu şi Salubris, după cum spune Moruzi, au fost ca urmare a facturilor foarte mari emise, care au depăşit contractul asumat de părţi (aproximativ 400.000 de lei, faţă de valoarea contractată de 130.000 de lei). Primăria a refuzat să mai efectueze plăţile, Salubris nu a mai ridicat gunoiul timp de câteva luni, iar singurii care au avut de suferit au fost locuitorii. „Asumarea unor plăţi în afara condiţiilor contractuale ar constitui un abuz, motiv pentru care facturile emise au fost returnate şi neînregistrate în contabilitate“, zice Moruzi.

Cu gunoiul ridicat sporadic din luna septembrie şi până în prezent, oamenii din Aroneanu au ajuns la disperare, mulţi ameninţând pe pagina de Facebook a comunei că vor aduce gunoiul şi îl vor lăsa în faţa Primăriei.

Greaţă şi ruşine... Nici nu ştiu în ce ordine. Asfalt nu, gaz nu, canalizare nu, acum nici gunoi? Într-o comună adiacentă Iaşului?! Să stăm ca şobolanii între munţi de gunoaie? Vă mai bateţi mult joc de noi pe banii noştri?“, a scris George Maftei. Şi Sebi are o reacţie dură: „Aş dori să ştiu pentru ce plătesc taxa de salubritate? Ca să mi se ridice gunoiul o dată pe săptămână, o dată la două săptămâni sau o dată pe lună?“

 

Un alt contract, aceleaşi probleme

În luna decembrie 2017, Primăria Aroneanu a selectat, prin serviciul electronic de achiziţii publice, firma SC Edil Industry SRL ca să se ocupe de salubritatea în comună. Preţul perceput de această firmă este de 71 de lei/mc.

Ridicarea gunoiului se va face o dată pe lună, dar edilul se încurcă în date. „Cât gunoi se produce într-o gospodărie? Aproximativ 10 kilograme de gunoi la două zile. Un tomberon dat de noi are 240 de litri. Este suficient pentru o săptămână... chiar pentru o lună. Şi... oricum, gunoiul se va ridica la două săptămâni“, se fâstâceşte Moruzi, care visează la un contract încheiat în cadrul sistemului integrat, proiect derulat de Consiliul Judeţean: „Urmează să se finalizeze contractul de salubrizare integrat la nivelul întregului judeţ, ocazie cu care tariful va fi unic în toată zona rurală. Contractul de salubrizare cu Edil are clauză de încetare data la care devine funcţional proiectul prin cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor la nivelul judeţului Iaşi.“

 

Gaz, poate peste câţiva ani

O altă mare problemă pentru locuitorii din Aroneanu este lipsa gazului.

Ar fi două soluţii. Una valabilă din 2007-2009, cu înţepare undeva în bulevardul Metalurgiei şi de acolo să venim cu gazul. Din păcate, ne costă undeva la un milion de euro să aducem reţeaua până la intrarea în sat. A doua variantă este să ne conectăm la gazoductul care leagă Iaşul de Ungheni. Aşteptăm avizul de la Transgaz pentru a demara conectarea la gazoduct“, afirmă Moruzi.

Asta înseamnă cel puţin cinci ani de aşteptare, dacă nu mai mult, din momentul conectării, mai ales că partea moldoveană nu mai pare interesată să ia gaz din România, iar Vestmoldtransgaz a sistat lucrările.

Unul dintre satele din Aroneanu, Şorogari, ar putea avea gaz chiar de anul acesta, însă nu este meritul primarului, ci al unui unui investitor imobiliar, care doreşte să tragă o conductă de gaz, pe cheltuiala sa. Surse apropiate omului de afaceri susţin că acesta i-ar fi propus lui Moruzi să susţină 40% din investiţie pentru a aduce gaz în toată comuna, însă acesta ar fi refuzat.

Nu am primit nicio ofertă concretă“, se scuză edilul.

 

Primarul Moruzi spune, dar nu face

Asfalt... la Sfântu’ Aşteaptă

Locuitorii au slabe speranţe şi pentru punerea la punct a străzilor principale din comună, în condiţiile în care singura stradă asfaltată este cea de la intrarea dinspre Iaşi până la Rediu Aldei. În rest, toate drumurile din Aroneanu sunt pietruite sau din pământ. Şi lucrurile vor mai dura aşa cel puţin câţiva ani deoarece primarul Moruzi intenţionează să rezolve întâi problema canalizării, iar după aceea să asfalteze drumurile. „Au fost obţinute certificatele de racordare pentru staţiile de pompare a apelor uzate 1 şi 2. Urmează semnarea contractelor de furnizare a energiei electrice, iar după montarea contoarelor se vor efectua probe în vederea predării lucrării către ApaVital“, zice primarul.

Comparativ cu alte comune din zona metropolitană, Aroneanu stă cel mai rău

Published in Reportaje

Un bloc construit pe stradela Ipsilanti 18-20 ar fi trebuit să aibă locurile de parcare la numărul 26. Acolo a apărut însă un al doilea bloc al aceluiași investitor. Acesta spune că locurile de parcare lipsă de la primul bloc vor fi la subsolul celui de-al doilea imobil. Același investitor mai are alte clădiri în zonă și urmează să construiască un bloc cu 3 nivele de parcare subterană într-o zonă cunoscută pentru nivelul ridicat al pânzei freatice.

Apropierea de Centru a străzii Sfântul Andrei și numeroasele tranzacții de terenuri din întreaga zonă, din ultimii ani, a deschis apetitul investitorilor imobiliari pentru blocuri. Deja au apărut câteva, sunt informații că zona va deveni al doilea Smârdan, cu blocuri printre case.

 

Bloc peste parcare

Construcția de blocuri i-a bulversat pe mulți dintre proprietarii de case, mai ales că, în cele mai multe cazuri, există încălcări de autorizații. REPORTER DE IAȘI a scris deja despre o casă transformată peste noapte în locuințe colective, pe strada Iancu Bacalu.

La câțiva metri de acel bloc există un alt scandal. Pe stradela Alexandru Ipsilanti Vodă, situată între malul Bahluiului și Sfântul Andrei, apariția a două blocuri i-a enervat pe oameni. Mai ales că 10 locuri de parcare ale primului bloc erau pe un teren de la 50 de metri distanță. Doar că pe al doilea teren a apărut al doilea bloc. Investitorul susține că, la finalizarea șantierului, blocurile vor avea numărul de locuri specificat în autorizație.

 

10 locuri lipsă

Blocul din Ipsilanti 18-20 avea, conform autorizației, nevoie de 17 locuri de parcare. A fost ridicat pe un teren de 549 mp, cu procent de ocupare de 44% și coeficient de utilizare a terenului de 1,77. Regimul de înălțime este demisol, parter și 3 etaje, cu înălțime maximă de 13 m. Șapte dintre locurile de parcare au fost făcute în spatele imobilului, dar pe o fâșie extrem de îngustă, iar 10 urmau să fie realizate pe un teren de 641 mp situat la mai puțin de 50 de m distanță.

Vecinii proiectului ne-au explicat că au așteptat să vadă dacă autorizația va fi respectată. Și au avut un șoc când au aflat că, pe terenul pe care figurau locurile de parcare, de la stradela Ipsilanti Alexandru Vodă 26, apare un alt bloc, al aceluiași investitor, Cristian Berariu. „Normal că toți ne-am întrebat atunci unde vor parca cei care își cumpără apartamente. Strada este extrem de îngustă, sunt deja mașini parcate, unde să mai intre și altele”, ne-au spus proprietari ai caselor din jur.

 

Autorizație pentru alt bloc

Primăria a emis o a doua autorizație de construire pentru terenul de 641 mp de pe stradela Alexandru Ipsilanti Vodă. Imobilul are subsol, parter și 3 etaje, cu înălțime de 14 m, procent de ocupare 50% și coeficient de utilizare de 3. Autorizația a fost emisă pe numele Mihai Hrițcu, un angajat al firmei Extensive Network a omului de afaceri Cristian Berariu.

Investitorul face din nou calculul, susținând că, la sfârșit, cele două imobile vor avea numărul de locuri de parcare menționat în autorizație. „Am șapte locuri acum, iar la subsolul celui de-al doilea bloc mai fac 26 de locuri, pentru că am achiziționat lifturi pentru mașini”, spune Berariu. El afirmă că lifturile vor fi montate când va fi finisat blocul.

Berariu a forțat regimul de înălțime la încă un bloc

 

Cristian Berariu a construit, în trecut, un bloc aproape de Petromul de pe Sfântul Andrei, unde deține un teren. Blocul a fost ridicat până la etajul 4, investitorul dorea și un al cincilea etaj, doar că directorul Direcției Județene de Cultură, Virgil Băbâi, s-a opus, fiind o zonă de protecție din centrul orașului.

La ultimul nivel au fost păstrate legături pentru stâlpii unui alt etaj, dar investitorul nu a mai reușit să obțină autorizație. „Acolo va fi făcută fațada, renunțăm la a mai ridica încă un etaj. Chiar dacă exista PUG al Iașului, tot pe PUZ s-ar fi mers în cazul Sfântul Andrei, pentru că este zonă protejată, cu regim de înălțime mic”, ne-a explicat Berariu. În schimb, va construi în curte un alt imobil, cu 3 nivele de parcare în subsol, deși terenul din zonă are probleme din cauza pânzei freatice. „Proiectanții cunosc problema solului, va fi utilizată o metodă pentru realizarea fundației care nu va permite surpări sau infiltrații de apă. Pentru acel bloc am nevoie de 40 de locuri de parcare, acestea vor fi în subsol. Parcarea va avea 120 de locuri”, mai spune Berariu.

Published in Anchete

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Januarie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top