Directorul Ateneului n-a renunțat la locuința din Piața Unirii, care era în administrarea Operei Române din Iași, unde el lucrase. Complice i-a fost interimarul de la Operă, Cosmin Marcovici, între cele două mandate ale lui Beatrice Rancea. Aceasta înghite acum în sec: a pierdut o locuință de care Opera avea mare nevoie. Andrei Apreutesei s-a mutat la Ateneu cu tot cu casa închiriată și i-a dedicat lui Mihai Chirica o odă ca pe vremea Împușcatului.

Pe 2 septembrie, Ateneul Național din Iași, instituție subordonată Primăriei Iași, a făcut să roșească de rușine mediul artistic din oraș. Pe pagina de Facebook a instituției a apărut următorul text:
„Astăzi, ne îndreptăm atenția şi gândurile de recunoştinţă către unul dintre oamenii fără de care instituţia noastră nu ar avea strălucirea de care se bucură în prezent.


Directorul Ateneului n-a renunțat la locuința din Piața Unirii, care era în administrarea Operei Române din Iași, unde el lucrase. Complice i-a fost interimarul de la Operă, Cosmin Marcovici, între cele două mandate ale lui Beatrice Rancea. Aceasta înghite acum în sec: a pierdut o locuință de care Opera avea mare nevoie. Andrei Apreutesei s-a mutat la Ateneu cu tot cu casa închiriată și i-a dedicat lui Mihai Chirica o odă ca pe vremea Împușcatului.

Pe 2 septembrie, Ateneul Național din Iași, instituție subordonată Primăriei Iași, a făcut să roșească de rușine mediul artistic din oraș. Pe pagina de Facebook a instituției a apărut următorul text:
„Astăzi, ne îndreptăm atenția şi gândurile de recunoştinţă către unul dintre oamenii fără de care instituţia noastră nu ar avea strălucirea de care se bucură în prezent.


Sute de mii de lei plătite drept amenzi de instituţiile publice din Iaşi după ce au făcut mişmaşuri. Probabil că inspectorii care verifică legalitatea achiziţiilor din România nu s-au putut abţine să nu râdă când au văzut ingineriile de la Operă. Ca să ajungă banii cei mulţi la cine trebuie, s-a recurs la un subterfugiu, însă de doi bani. Contractul a fost divizat pentru a se evita licitaţia.  

 

În ultimii ani, o parte dintre abuzurile instituţiilor publice în atribuirea unor contracte au fost taxate cu amenzi usturătoare de inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Opera din Iaşi, spe exemplu, a suportat o sancţiune de 40.000 de lei, Spitalul „Sf. Spiridon” - 80.000 de lei, iar Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi - 160.000 de lei. Sancţiunile au fost contestate în instanţă, dar, de cele mai multe ori, fără câştig de cauză.

 

La foc automat

Un curcan, un ou şi nişte peruci i-au adus Operei Naţionale Române din Iaşi o amendă de 40.000 de lei. Inspectorii ANRMAP (în prezent Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice) au constatat, anul trecut, că instituţia a încheiat, în 2012, cu firma Altax SRL Bucureşti, două contracte succesive pentru „executare elemente de decor şi scenografie” necesare spectacolului „Indiile Galante”. Cele două proceduri, atribuite direct, însumau aproape 30.000 de euro, depăşind astfel pragul de 15.000 de euro de la care trebuia organizată selecţie de oferte sau licitaţie. Concret, Opera din Iaşi a cumpărat de la Altax un ou cu 14.979 de euro, iar, la aproape o săptămână, un curcan cu 14.384 de euro, ambele fiind decoruri necesare pentru realizarea aceluiaşi obiectiv, şi anume spectacolul „Indiile Galante”.

 

Acest ou, despre care unii spun că a avut preţ umflat, a adus o amendă usturătoare Operei din Iaşi

Instituţiei i s-a mai reproşat şi că, pentru aceeaşi reprezentaţie, a achiziţionat direct o serie de elemente de decor şi scenografie, achitate prin facturi fiscale, şi anume: peruci, materiale elastice (heavy stretch) pentru realizarea norilor şi fundalul pentru scenă în valoare de 44.512 de lei, 56.200 de lei și 8.282 de lei, fără TVA.

 

Decor şi scenografie, diferite sau totuna?

Cu toate că Opera a motivat că prin contracte s-au cumpărat elemente distincte, fiind o diferenţă între „decor” şi „scenografie”, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti nu a anulat sancţiunea. „Instanţa constată că petenta nu a respectat dispoziţiile art. 23 din OUG nr. 34/2006 divizând contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică cu scopul de a evita aplicarea obligaţiilor autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice, anume a obligaţiei de a aplicare a uneia dintre procedurile concurenţiale prevăzute de lege, cu atât mai mult cu cât petenta nu a făcut dovada presupusei încadrări a elementului Ou în categoria elementelor de decor, spre deosebire de elementul Curcan care făcea parte din categoria elementelor de scenografie”, se arată în motivarea instanţei care a recurs, pentru a combate argumentul Operei, şi la Dicţionar. Opera Naţională Română Iaşi nu a mai contestat decizia judecătorilor.

„Oul respectiv nu îşi justifică preţul. Nu cred că putea costa mai mult de 3-4.000  euro. Aceleaşi elemente puteau fi făcute şi în atelierele noastre”, a arătat unul dintre angajaţii Operei ieşene. „Respectivele elemente de decor nu puteau fi realizate la noi în ateliere”, l-a contrazis Cosmin Marcovici, manager interimar al instituţiei.

 

Sf. Spiridon, la Sf. Aşteaptă

De sancţiuni nu a fost scutit, în anii trecuţi, nici Spitalul „Sf. Spiridon”. Inspectorii ANRMAP au aplicat unităţii sanitare o amendă de 80.000 de lei pentru că în 50 de cazuri a „publicat cu întârziere atribuirea de contracte de achiziții publice, respectiv cu depășirea termenului de maxim 48 zile de la atribuirea acestora”. De exemplu, unitatea ar fi încheiat, în august şi septembrie 2011, 13, respectiv 36 contracte de achiziţie publică pentru reactivi de laborator şi a transmis spre publicare, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice – SEAP, anunţul de atribuire după mai bine de două luni. Această situaţie s-ar fi întâlnit şi în cazul unor contracte, încheiate în perioada 2011-2012, având ca obiect servicii de încărcări cartuşe pentru imprimantă, reparare şi întreţinere a echipamentelor medicale radiologice, spălătorie şi curăţătorie uscată, materiale sanitare - fire de sutură, furnizare dezinfectanţi, materiale de construcţii sau produse lactate, etc.

 

Au scăpat de plata a 40.000 de lei

În unele situaţii, anunţul de atribuire a fost trimis spre publicare după şase luni.

Reprezentanţii Spitalului au contestat în instanţă sancţiunea, susţinând că întârzierea a fost acauzată de lipsa acută de personal şi numărul mare de proceduri şi contracte alocate fiecărui economist. Plângerea contravenţională a fost respinsă de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, soluţia fiind menţinută prin hotarârea  842/2015, din 28 mai 2015, a Tribunalului Bucureşti. Cu toate acestea, managerul

Ioan Bârliba a declarat că “Sancţiunea a fost anulată în instanţă.” Cel mai probabil acesta face confuzie cu altă amendă de la ANRMAP, de 40.000 de lei, anulată de judecătorii bucureşteni în aceeaşi perioadă. Această amenda fusese dată, pentru că, în 2012, spitalul a încheiat un contract prin aplicarea procedurii de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Era vorba de contractul de lucrări „Consolidare imobil-Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi”, încheiat cu  SC Iasicon SA.

 

Citește și Rectorul Giurma şi soţia: şapte concedii externe plătite de universitate

 

Au intrat în pom cu legalitatea

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi a fost sancţionată, în 2013, de ANRMAP, cu 160.000 de lei. Instituţiei i s-a reproşat că a achiziţionat direct, prin factură fiscală, un autotractor şi o semiremorcă, în valoare de 16.078 de euro şi a încheiat un contract cu cu SC Hispano Construct SRL pentru suma de 180.000 de lei, fără aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de lege. Judecătorii bucureşteni au respins contestaţia instituţiei. Pentru abateri similare, Staţiunea a fost sancţionată, tot în 2013, cu alţi 200.000 de lei, dar a obţinut în instanţă anularea procesului verbal.

 

 Spitalul Parhon, ars la conturi

Alte victime ale ANRMAP: Spitalul Parhon şi Regionala de Drumuri

O amendă de 90.000 de lei a primit, anul trecut, şi Spitalul „C.I. Parhon”. De o sancţiune a scăpat în instanţă Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi. Pentru că nu a respectat termenul de 48 de zile pentru publicarea anunţului de de atribuire în SEAP a unui contract din 2013 ce privea întreţinerea pe timp de iarnă a drumurilor naţionale, DRDP fusese amendată iniţial cu 20.000 de lei.


Sute de mii de lei plătite drept amenzi de instituţiile publice din Iaşi după ce au făcut mişmaşuri. Probabil că inspectorii care verifică legalitatea achiziţiilor din România nu s-au putut abţine să nu râdă când au văzut ingineriile de la Operă. Ca să ajungă banii cei mulţi la cine trebuie, s-a recurs la un subterfugiu, însă de doi bani. Contractul a fost divizat pentru a se evita licitaţia.  

 

În ultimii ani, o parte dintre abuzurile instituţiilor publice în atribuirea unor contracte au fost taxate cu amenzi usturătoare de inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Opera din Iaşi, spe exemplu, a suportat o sancţiune de 40.000 de lei, Spitalul „Sf. Spiridon” - 80.000 de lei, iar Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi - 160.000 de lei. Sancţiunile au fost contestate în instanţă, dar, de cele mai multe ori, fără câştig de cauză.

 

La foc automat

Un curcan, un ou şi nişte peruci i-au adus Operei Naţionale Române din Iaşi o amendă de 40.000 de lei. Inspectorii ANRMAP (în prezent Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice) au constatat, anul trecut, că instituţia a încheiat, în 2012, cu firma Altax SRL Bucureşti, două contracte succesive pentru „executare elemente de decor şi scenografie” necesare spectacolului „Indiile Galante”. Cele două proceduri, atribuite direct, însumau aproape 30.000 de euro, depăşind astfel pragul de 15.000 de euro de la care trebuia organizată selecţie de oferte sau licitaţie. Concret, Opera din Iaşi a cumpărat de la Altax un ou cu 14.979 de euro, iar, la aproape o săptămână, un curcan cu 14.384 de euro, ambele fiind decoruri necesare pentru realizarea aceluiaşi obiectiv, şi anume spectacolul „Indiile Galante”.

 

Acest ou, despre care unii spun că a avut preţ umflat, a adus o amendă usturătoare Operei din Iaşi

Instituţiei i s-a mai reproşat şi că, pentru aceeaşi reprezentaţie, a achiziţionat direct o serie de elemente de decor şi scenografie, achitate prin facturi fiscale, şi anume: peruci, materiale elastice (heavy stretch) pentru realizarea norilor şi fundalul pentru scenă în valoare de 44.512 de lei, 56.200 de lei și 8.282 de lei, fără TVA.

 

Decor şi scenografie, diferite sau totuna?

Cu toate că Opera a motivat că prin contracte s-au cumpărat elemente distincte, fiind o diferenţă între „decor” şi „scenografie”, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti nu a anulat sancţiunea. „Instanţa constată că petenta nu a respectat dispoziţiile art. 23 din OUG nr. 34/2006 divizând contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică cu scopul de a evita aplicarea obligaţiilor autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice, anume a obligaţiei de a aplicare a uneia dintre procedurile concurenţiale prevăzute de lege, cu atât mai mult cu cât petenta nu a făcut dovada presupusei încadrări a elementului Ou în categoria elementelor de decor, spre deosebire de elementul Curcan care făcea parte din categoria elementelor de scenografie”, se arată în motivarea instanţei care a recurs, pentru a combate argumentul Operei, şi la Dicţionar. Opera Naţională Română Iaşi nu a mai contestat decizia judecătorilor.

„Oul respectiv nu îşi justifică preţul. Nu cred că putea costa mai mult de 3-4.000  euro. Aceleaşi elemente puteau fi făcute şi în atelierele noastre”, a arătat unul dintre angajaţii Operei ieşene. „Respectivele elemente de decor nu puteau fi realizate la noi în ateliere”, l-a contrazis Cosmin Marcovici, manager interimar al instituţiei.

 

Sf. Spiridon, la Sf. Aşteaptă

De sancţiuni nu a fost scutit, în anii trecuţi, nici Spitalul „Sf. Spiridon”. Inspectorii ANRMAP au aplicat unităţii sanitare o amendă de 80.000 de lei pentru că în 50 de cazuri a „publicat cu întârziere atribuirea de contracte de achiziții publice, respectiv cu depășirea termenului de maxim 48 zile de la atribuirea acestora”. De exemplu, unitatea ar fi încheiat, în august şi septembrie 2011, 13, respectiv 36 contracte de achiziţie publică pentru reactivi de laborator şi a transmis spre publicare, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice – SEAP, anunţul de atribuire după mai bine de două luni. Această situaţie s-ar fi întâlnit şi în cazul unor contracte, încheiate în perioada 2011-2012, având ca obiect servicii de încărcări cartuşe pentru imprimantă, reparare şi întreţinere a echipamentelor medicale radiologice, spălătorie şi curăţătorie uscată, materiale sanitare - fire de sutură, furnizare dezinfectanţi, materiale de construcţii sau produse lactate, etc.

 

Au scăpat de plata a 40.000 de lei

În unele situaţii, anunţul de atribuire a fost trimis spre publicare după şase luni.

Reprezentanţii Spitalului au contestat în instanţă sancţiunea, susţinând că întârzierea a fost acauzată de lipsa acută de personal şi numărul mare de proceduri şi contracte alocate fiecărui economist. Plângerea contravenţională a fost respinsă de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, soluţia fiind menţinută prin hotarârea  842/2015, din 28 mai 2015, a Tribunalului Bucureşti. Cu toate acestea, managerul

Ioan Bârliba a declarat că “Sancţiunea a fost anulată în instanţă.” Cel mai probabil acesta face confuzie cu altă amendă de la ANRMAP, de 40.000 de lei, anulată de judecătorii bucureşteni în aceeaşi perioadă. Această amenda fusese dată, pentru că, în 2012, spitalul a încheiat un contract prin aplicarea procedurii de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Era vorba de contractul de lucrări „Consolidare imobil-Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi”, încheiat cu  SC Iasicon SA.

 

Citește și Rectorul Giurma şi soţia: şapte concedii externe plătite de universitate

 

Au intrat în pom cu legalitatea

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi a fost sancţionată, în 2013, de ANRMAP, cu 160.000 de lei. Instituţiei i s-a reproşat că a achiziţionat direct, prin factură fiscală, un autotractor şi o semiremorcă, în valoare de 16.078 de euro şi a încheiat un contract cu cu SC Hispano Construct SRL pentru suma de 180.000 de lei, fără aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de lege. Judecătorii bucureşteni au respins contestaţia instituţiei. Pentru abateri similare, Staţiunea a fost sancţionată, tot în 2013, cu alţi 200.000 de lei, dar a obţinut în instanţă anularea procesului verbal.

 

 Spitalul Parhon, ars la conturi

Alte victime ale ANRMAP: Spitalul Parhon şi Regionala de Drumuri

O amendă de 90.000 de lei a primit, anul trecut, şi Spitalul „C.I. Parhon”. De o sancţiune a scăpat în instanţă Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi. Pentru că nu a respectat termenul de 48 de zile pentru publicarea anunţului de de atribuire în SEAP a unui contract din 2013 ce privea întreţinerea pe timp de iarnă a drumurilor naţionale, DRDP fusese amendată iniţial cu 20.000 de lei.


Facebook

Arhiva ReporterIS

« Septembrie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30            

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top