Marti, 22 05 2018
Sindicaliștii USLIP Iași continuă demersurile pentru majorarea salariilor personalului nedidactic și auxiliar din învățământul preuniversitar:
Deputatul PNL Dumitru Oprea afirmă că executivul României a demonstrat, prin acţiunile recente, că nu are nici cea mai mică idee despre cum ar trebui să arate un plan de acţiuni în Anul Centenar. „Diletantismul și oportunismul sunt principalele caracteristici ale actualei puteri în legătură cu celebrarea Marii Uniri“, scrie parlamentarul ieşean în cadrul unei declaraţii politice.
Fiul şefului PSD din Vaslui, Dumitru Buzatu, şi fiul şefului PSD din Neamţ, Ioan Munteanu, au fost numiţi în funcţii de secretari de stat de către premierul Viorica Dăncilă.

 

Guvernul ar putea aproba în şedinţa de joi proiectul de lege pentru achiziţionarea sistemelor de rachete HIMARS şi hotărârea referitoare la corvetele multifuncţionale.

La începutul acestei săptămâni, ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a făcut o serie de precizări pe tema celor două acte normative.

‘Proiectul de lege pentru achiziţionarea rachetelor HIMARS joi va fi în şedinţa de guvern şi se va aproba. (…) O să facem plata până la 28 februarie pentru primul sistem de rachete HIMARS (…) în valoare de aproape un miliard de dolari. (…) Joi, în şedinţa de guvern, vom aproba şi hotărârea privind cele patru corvete multifuncţionale’, a declarat ministrul Apărării, Mihai Fifor, luni, la Antena 3.

Şedinţa de Guvern va avea loc la ora 12.00.

La şedinţa de Guvern este aşteptat să participe şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a anunţat că se va întoarce mai devreme în România. Ministrul Justiţiei se află într-o vizită oficială în Japonia ce ar trebui să se termine la finalul acestei săptămâni.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a confirmat marţi, pentru AGERPRES, că va reveni în ţară mai devreme decât era programat, iar joi va participa la şedinţa de Guvern. Luni, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că îi va cere ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să se întoarcă mai repede în ţară, pentru a se lămuri informaţiile recent apărute în spaţiul public legate de DNA.

(Agerpres/FOTO arhivă hotnews.ro)

Guvernul a aprobat în şedinţa de astăzi ordonanţa de urgenţă privind măsuri pentru protejarea veniturilor unor categorii de salariaţi, angajaţi din IT, cercetare-dezvoltare şi inovare, sezonieri, salariaţii cu dizabilităţi încadraţi cu handicap grav, dar şi angajaţii part-time, a anunţat Nelu Barbu, purtător de cuvânt al Executivului.

„Pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Guvernului României a fost introdusă şi adoptată o ordonanţă de urgenţă privind măsuri pentru protejarea veniturilor unor categorii de salariaţi. (…) Este vorba despre angajaţi din patru domenii, patru categorii: domeniile IT, care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator, cei care lucrează în cercetare – dezvoltare, inovare, cei care desfăşoară activităţi cu caracter sezonier, precum şi salariaţii care sunt încadraţi cu handicap grav sau accentuat. Măsura se aplică pentru veniturile obţinute în anul 2018 şi asigură, este foarte important, acelaşi nivel al veniturilor din salarii şi asimilate salariilor realizate în anul 2017, astfel încât angajatorii acestora să nu fie obligaţi la un efort financiar suplimentar”, a precizat Nelu Barbu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, la finalul şedinţei de Guvern.

El a precizat că „acordarea acestei facilităţi este condiţionată (…) de majorarea venitului salarial brut cu cel puţin 20% faţă de nivelul din decembrie 2017, având în vedere transferul sarcinii fiscale a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat”.

„Este şi o formulă de calcul pentru aceste categorii de angajaţi. Practic, prin acest act normativ statul român suportă de la bugetul de stat o parte din contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajat, formula de calcul se aplică venitului brut al angajatului pentru a determina partea de contribuţie socială de sănătate care urmează să fie compensată de la buget. (…) Precizez că valoarea reprezentând diferenţa pozitivă dintre contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată şi calculată potrivit prevederilor Codului fiscal şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate reţinută la sursă se stabileşte de angajator şi se evidenţiază distinct ca sumă dedusă în declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, pe scurt formularul 112. Persoanele care desfăşoară acelaşi tip de activitate, din cele patru domenii despre care v-am vorbit, cele patru categorii, dar sunt angajate în instituţii publice nu beneficiază de această scutire, întrucât salariile acestora au fost majorate de la 1 ianuarie 2018 pentru a compensa aplicarea transferului sarcinii fiscale”, a arătat Barbu.

Purtătorul de cuvânt al Executivului a menţionat că o altă prevedere a OUG „asigură conservarea venitului net pentru angajaţii care lucrează part-time, atât din sistemul public, cât şi pentru cei din sistemul privat”.

„Mai exact, începând cu ianuarie 2018, persoanelor care au contract individual de muncă cu timp parţial, deci part-time, li se vor reţine contribuţiile de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate raportate la venitul brut de care beneficiază, iar diferenţa până la nivelul contribuţiilor aferente salariului minim pe economie va fi suportată în numele angajatului de instituţia bugetară angajatoare sau de către angajatorul privat – pentru că ştiţi foarte bine că existau acele discuţii privind faptul că anumite persoane nu ar fi putut să plătească acele contribuţii prevăzute pentru salariul minim brut pe economie pentru persoanele care desfăşoară activităţi în regim part-time. Sigur, prin această modificare nu se mai pune problema”, a afirmat Barbu.

El a mai spus că OUG introduce şi o altă măsură „pentru protejarea veniturilor persoanelor aflate în concediu medical şi care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, pentru a nu le fi afectat venitul”. „Pentru aceste persoane contribuţiile de asigurări sociale vor fi calculate în raport cu venitul brut de care beneficiază persoana respectivă, adică indemnizaţia de şomaj, să spunem, şi nu în raport cu salariul mediu pe economie, cum stabilea legislaţia anterioară”, a precizat Nelu Barbu. (Agerpres/ FOTO guv.ro)

Premierul Viorica Dăncilă şi membrii cabinetului său au decis să renunţe la serviciile Serviciului de Pază şi Protecţie, iar demnitarii vor fi apăraţi de Jandarmerie.

Informaţia a fost confirmată de secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu. Decizia a fost luată în contextul acuzaţiilor lansate de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, la adresa şefului SPP, Lucian Pahonţu, despre care spune că s-ar fi implicat în relaţiile din interiorul PSD.

Codrin Ştefănescu spune că au apărut informaţii conform cărora mai mulţi demnitari au fost monitorizaţi de angajaţii SPP.

Pe de altă parte, Serviciul de Pază şi Protecţie nu a fost notificat oficial că premierul Viorica Dăncilă şi miniştrii Cabinetului său ar dori să renunţe la serviciile SPP, au declarat, pentru AGERPRES, surse oficiale.

Acestea au menţionat că SPP este singura instituţie abilitată prin lege să asigure protecţia şi paza demnitarilor români şi a celor străini atunci când vin în România.(Rador, Agerpres/FOTO arhiva romania tv)

La Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi s-a creat o reţea de deturnat ajutoare sociale de la Guvern. Beneficiarii sunt angajaţi ai acestei instituţii unde se depun dosarele pentru obţinerea acestor fonduri. Deşi legea spune că aceste ajutoare de urgenţă se acordă în situaţii excepţionale – calamităţi naturale, incendii – trei angajate au depus dosare şi li s-a aprobat primirea a câte 4.000 de lei, respectiv 4.500 de lei pentru aparat auditiv, accident casnic şi operaţia socrului într-un spital de stat. Fiul uneia dintre beneficiare lucrează la Finanţe, are vilă la Bârnova şi un venit net de 5.200 de lei pe lună. Soţul altei beneficiare ia 3.000 de lei pe lună, ca pensionar MAI, familia locuind într-o vilă impunătoare din Copou. În urma acestor dezvăluiri, prefectul Marian Şerbescu spune că va trimite Corpul de Control la AJPIS Iaşi.

Au găsit mijlocul de a-şi rotunji veniturile exploatând slăbiciunea sistemului de protecţie socială şi având complicitatea factorilor de decizie. În 2017, familiile Aileni, Tobol şi Vicol au încasat 12.500 de lei prin hotărâri de guvern, fără ca acest lucru să fie justificat de veniturile lor. O situaţie în care cele trei se află într-un posibil conflict de interese, dar şi sub suspiciune penală.

 

367.500 lei pentru Iaşi în 2017

În baza articolului 28 din Legea privind venitul minim garantat, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, pe baza unor dosare depuse la Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), poate acorda ajutoare de urgenţă familiilor şi persoanelor care se află „în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi pentru alte situaţii deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială”.

Anul trecut, Guvernul a dat patru astfel de hotărâri, prin care şi 49 de ieşeni au primit ajutoare de urgenţă în valoare totală de 367.500 lei. REPORTER DE IAŞI a descoperit că, pe lângă persoane cu probleme grave de sănătate, gen cancer în stadiu avansat, sau locatari din blocul de pe Văscăuţeanu, unde a avut loc, în 2016, o explozie ce a distrus imobilul, au primit astfel de ajutoare şi trei actuale sau foste angajate de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi, tocmai forul care se ocupă de depunerea acestor cereri.

Pentru a beneficia de aceste fonduri, se depun cereri la AJPIS şi se face o anchetă socială. Dosarele cu sumele propuse pentru acordare sunt vizate de un inspector social şi sunt trimise de AJPIS la Ministerul Muncii, care apoi aprobă banii prin semnătura premierului. Anul trecut, la AJPIS Iaşi au fost depuse 80 de cereri, 15 fiind respinse.

 

4.000 lei pentru un accident casnic

Una dintre persoanele care a solicitat un ajutor de urgenţă şi care a primit suma de 4.000 lei este Mirela Milena Vicol. Femeia îşi făcuse actele de pensionare când a suferit un accident casnic, susţine şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea. „Doamna nu mai era angajata noastră când a depus cererea pentru acel ajutor de urgenţă“, zice Grojdea.

Asistentul social din comuna Rediu care s-a ocupat de caz, Alina Moraru, susţine că femeia ar fi suferit un accident de muncă, dar varianta aceasta este infirmată de Grojdea care afirmă că femeia şi-a rupt un picior acasă.

Familia Vicol deţine o casă de 100 de metri pătraţi în satul Breazu şi o suprafaţă de teren de 1.532 mp. Potrivit declaraţiei de avere depusă în iunie 2016, înainte de pensionare, Mirela Vicol avea un salariu anual net de 16.377 lei, adică 1.364 lei pe lună.

Milena Vicol a cerut ajutor pentru un accident ce nu este prevăzut în lege

 

Bani pentru aparat auditiv

O angajată a AJPIS Iaşi, Tudoriţa Aileni, a primit anul trecut suma de 4.500 lei drept ajutor de urgenţă. Aceasta a solicitat banii pentru achiziţionarea unui aparat auditiv care ar fi costat aproximativ 10.000 lei, susţin surse din AJPIS.

Femeia a avut în 2016 un salariu net anual de 32.134 lei, adică 2.677 lei lunar, în timp ce soţul, Ioan, este pensionar MAI şi are o pensie lunară de 3.228 lei, dar şi salariu, fiind angajat la firma Sapsan Cons.

În hotărârea de guvern, Tudoriţa Aileni figurează cu domiciliul în Fundacul Ursulea numărul 4A, o stradă cochetă din zona Agronomie.

Am găsit la acea adresă o vilă impresionantă. Nu apare în declaraţia de avere, dar numele Aileni apare pe cutia poştală. În acelaşi document, Aileni a mai declarat că a dobândit, prin donaţie, un teren de 1.800 de metri pătraţi, în 2017, an în care a făcut şi un credit de circa 60.000 de lei. Este foarte probabil ca acel teren să fie cel de din împrejurimile imobilului, iar banii să fi fost folosiţi pentru vilă, care încă nu este terminată.

REPORTER DE IAŞI a încercat să afle de ce a solicitat acest ajutor angajata AJPIS, însă şeful instituţiei a declarat că pe acest subiect, atât el, cât şi angajaţii nu au voie să dea declaraţii presei.

Operaţie pentru socru

Tot 4.000 lei a primit şi Neguţa Tobol pentru o operaţie a soţului. Femeia este soacra Feliciei Tobol, şi ea angajată la AJPIS Iaşi. Familia Tobol deţine o vilă pe strada Iaşi – Bârnova, iar anul trecut a vândut apartamentul din Tătăraşi deţinut de soacra Feliciei. În 2012, aceeaşi Felicia Tobol scosese la vânzare, pe Internet, cu 47.000 de euro, alt apartament, situat tot în Tătăraşi.

Socrul meu a fost operat la Neurochirurgie, de domnul director Eva. Operaţia a costat mai mult de 4.000 lei. Părinţii soţului stăteau la bloc, la etajul III, şi socrul meu nu se putea deplasa singur. De aceea, am decis să-i aducem să stea la noi, pentru a putea avea grijă de el“, explică Felicia Tobol.

Conform declaraţiei de evere din 2016, familia Felicia şi Adrian Tobol deţine casa de 145 mp din 2007, dar şi un apartament de 32 de mp în municipiul Iaşi, achiziţie din 2014. Felicia Tobol a avut în 2016 un salariu la AJPIS Iaşi de 2.390 lei, în timp ce soţul acesteia, angajat la Finanţele Publice, a avut un salariu lunar net de 5.227 lei.

 

Prefect: „Voi trimite corpul de control“

Prefectul Iaşului, Marian Şerbescu, consideră că astfel de ajutoare nu pot fi acordate unor persoane care au veniturile necesare să suporte cheltuielile necesare achiziţionării unui aparat auditiv sau pentru o operaţie. „Poate fi ceva legal, dar nu mi se pare moral ca nişte angajate de la AJPIS Iaşi să primească ajutoare de urgenţă, în condiţiile în care sunt atâtea persoane care au într-adevăr nevoie de aceşti bani. La baza acordării acestor ajutoare stau nişte anchete sociale, care confirmă situaţia de urgenţă. Nu poţi să ai vilă şi să ceri ajutor de urgenţă. Voi dispune trimiterea Corpului de control pentru a verifica modul în care s-au făcut acele anchete sociale. Dacă se vor găsi nereguli, voi trimite situaţia mai departe, la Minister, pentru că nu mi se pare corect“, afirmă Marian Şerbescu.

Peste 100.000 lei, la Lungani

Ca în alţi ani, mare parte din suma acordată de Guvern ca ajutoare de urgenţă în Iaşi a mers în comunele Mironeasa şi Lungani, acolo unde locuiesc comunităţi de romi. Numai la Lungani aceştia au primit în total suma de 101.000 lei, circa 30% din totalul pe judeţ în 2017.

Sumele acordate ca ajutor au variat între 5.000-6.000 lei şi 12.000-15.000 lei. Marea majoritate a familiilor au primit 10.000 lei. Două familii, Iuliana Stîngaciu şi Monica Pristanda au primit 15.000 lei pentru că locuiau în condiţii improprii.

Printre cei care au primit ajutor de urgenţă la Lungani apare şi Mariana Drugă, care apare în evidenţele Primăriei drept „guard“. Aceasta a primit 8.000 de lei, însă primarul Gheorghe Pricopie nu mai ştie exact motivul pentru care a fost acordat acest ajutor. „Pentru banii primiţi, aduc chitanţe justificative asistentului social de la noi din comună“, explică primarul. „După acordarea acestor sume se fac controale asupra modului în care au fost cheltuiţi banii“, afirmă şi şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea.

Achiţei: „Banii să se dea prin ONG-uri“

Preşedinta ONG-ului „Alături de Voi“, Angela Achiţei, consideră că ajutoarele ar trebui acordate prin intermediul unor asociaţii. „Mai multe organizaţii am cerut guvernului tehnocrat Cioloş ca ajutoarele să fie distribuite persoanelor care au într-adevăr nevoie prin intermediul unor asociaţii mari, precum «World Vision», «Crucea roşie» sau «Salvaţi copiii», în corelare cu mai multe programe sociale. Propunerea a fost atunci acceptată, dar, până la urmă, nu s-a mai făcut nimic în acest sens. Sistemul actual este ineficient. Dacă banii ar fi acordaţi prin intermediul unor asociaţii care intră mereu în contact cu persoanele aflate în dificultate, atunci s-ar putea evita asemenea cazuri, când banii ajung la persoane care nu merită sau au venituri“, spune Achiţei.

 

La Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi s-a creat o reţea de deturnat ajutoare sociale de la Guvern. Beneficiarii sunt angajaţi ai acestei instituţii unde se depun dosarele pentru obţinerea acestor fonduri. Deşi legea spune că aceste ajutoare de urgenţă se acordă în situaţii excepţionale – calamităţi naturale, incendii – trei angajate au depus dosare şi li s-a aprobat primirea a câte 4.000 de lei, respectiv 4.500 de lei pentru aparat auditiv, accident casnic şi operaţia socrului într-un spital de stat. Fiul uneia dintre beneficiare lucrează la Finanţe, are vilă la Bârnova şi un venit net de 5.200 de lei pe lună. Soţul altei beneficiare ia 3.000 de lei pe lună, ca pensionar MAI, familia locuind într-o vilă impunătoare din Copou. În urma acestor dezvăluiri, prefectul Marian Şerbescu spune că va trimite Corpul de Control la AJPIS Iaşi.

Au găsit mijlocul de a-şi rotunji veniturile exploatând slăbiciunea sistemului de protecţie socială şi având complicitatea factorilor de decizie. În 2017, familiile Aileni, Tobol şi Vicol au încasat 12.500 de lei prin hotărâri de guvern, fără ca acest lucru să fie justificat de veniturile lor. O situaţie în care cele trei se află într-un posibil conflict de interese, dar şi sub suspiciune penală.

 

367.500 lei pentru Iaşi în 2017

În baza articolului 28 din Legea privind venitul minim garantat, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, pe baza unor dosare depuse la Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), poate acorda ajutoare de urgenţă familiilor şi persoanelor care se află „în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi pentru alte situaţii deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială”.

Anul trecut, Guvernul a dat patru astfel de hotărâri, prin care şi 49 de ieşeni au primit ajutoare de urgenţă în valoare totală de 367.500 lei. REPORTER DE IAŞI a descoperit că, pe lângă persoane cu probleme grave de sănătate, gen cancer în stadiu avansat, sau locatari din blocul de pe Văscăuţeanu, unde a avut loc, în 2016, o explozie ce a distrus imobilul, au primit astfel de ajutoare şi trei actuale sau foste angajate de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi, tocmai forul care se ocupă de depunerea acestor cereri.

Pentru a beneficia de aceste fonduri, se depun cereri la AJPIS şi se face o anchetă socială. Dosarele cu sumele propuse pentru acordare sunt vizate de un inspector social şi sunt trimise de AJPIS la Ministerul Muncii, care apoi aprobă banii prin semnătura premierului. Anul trecut, la AJPIS Iaşi au fost depuse 80 de cereri, 15 fiind respinse.

 

4.000 lei pentru un accident casnic

Una dintre persoanele care a solicitat un ajutor de urgenţă şi care a primit suma de 4.000 lei este Mirela Milena Vicol. Femeia îşi făcuse actele de pensionare când a suferit un accident casnic, susţine şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea. „Doamna nu mai era angajata noastră când a depus cererea pentru acel ajutor de urgenţă“, zice Grojdea.

Asistentul social din comuna Rediu care s-a ocupat de caz, Alina Moraru, susţine că femeia ar fi suferit un accident de muncă, dar varianta aceasta este infirmată de Grojdea care afirmă că femeia şi-a rupt un picior acasă.

Familia Vicol deţine o casă de 100 de metri pătraţi în satul Breazu şi o suprafaţă de teren de 1.532 mp. Potrivit declaraţiei de avere depusă în iunie 2016, înainte de pensionare, Mirela Vicol avea un salariu anual net de 16.377 lei, adică 1.364 lei pe lună.

Milena Vicol a cerut ajutor pentru un accident ce nu este prevăzut în lege

 

Bani pentru aparat auditiv

O angajată a AJPIS Iaşi, Tudoriţa Aileni, a primit anul trecut suma de 4.500 lei drept ajutor de urgenţă. Aceasta a solicitat banii pentru achiziţionarea unui aparat auditiv care ar fi costat aproximativ 10.000 lei, susţin surse din AJPIS.

Femeia a avut în 2016 un salariu net anual de 32.134 lei, adică 2.677 lei lunar, în timp ce soţul, Ioan, este pensionar MAI şi are o pensie lunară de 3.228 lei, dar şi salariu, fiind angajat la firma Sapsan Cons.

În hotărârea de guvern, Tudoriţa Aileni figurează cu domiciliul în Fundacul Ursulea numărul 4A, o stradă cochetă din zona Agronomie.

Am găsit la acea adresă o vilă impresionantă. Nu apare în declaraţia de avere, dar numele Aileni apare pe cutia poştală. În acelaşi document, Aileni a mai declarat că a dobândit, prin donaţie, un teren de 1.800 de metri pătraţi, în 2017, an în care a făcut şi un credit de circa 60.000 de lei. Este foarte probabil ca acel teren să fie cel de din împrejurimile imobilului, iar banii să fi fost folosiţi pentru vilă, care încă nu este terminată.

REPORTER DE IAŞI a încercat să afle de ce a solicitat acest ajutor angajata AJPIS, însă şeful instituţiei a declarat că pe acest subiect, atât el, cât şi angajaţii nu au voie să dea declaraţii presei.

Operaţie pentru socru

Tot 4.000 lei a primit şi Neguţa Tobol pentru o operaţie a soţului. Femeia este soacra Feliciei Tobol, şi ea angajată la AJPIS Iaşi. Familia Tobol deţine o vilă pe strada Iaşi – Bârnova, iar anul trecut a vândut apartamentul din Tătăraşi deţinut de soacra Feliciei. În 2012, aceeaşi Felicia Tobol scosese la vânzare, pe Internet, cu 47.000 de euro, alt apartament, situat tot în Tătăraşi.

Socrul meu a fost operat la Neurochirurgie, de domnul director Eva. Operaţia a costat mai mult de 4.000 lei. Părinţii soţului stăteau la bloc, la etajul III, şi socrul meu nu se putea deplasa singur. De aceea, am decis să-i aducem să stea la noi, pentru a putea avea grijă de el“, explică Felicia Tobol.

Conform declaraţiei de evere din 2016, familia Felicia şi Adrian Tobol deţine casa de 145 mp din 2007, dar şi un apartament de 32 de mp în municipiul Iaşi, achiziţie din 2014. Felicia Tobol a avut în 2016 un salariu la AJPIS Iaşi de 2.390 lei, în timp ce soţul acesteia, angajat la Finanţele Publice, a avut un salariu lunar net de 5.227 lei.

 

Prefect: „Voi trimite corpul de control“

Prefectul Iaşului, Marian Şerbescu, consideră că astfel de ajutoare nu pot fi acordate unor persoane care au veniturile necesare să suporte cheltuielile necesare achiziţionării unui aparat auditiv sau pentru o operaţie. „Poate fi ceva legal, dar nu mi se pare moral ca nişte angajate de la AJPIS Iaşi să primească ajutoare de urgenţă, în condiţiile în care sunt atâtea persoane care au într-adevăr nevoie de aceşti bani. La baza acordării acestor ajutoare stau nişte anchete sociale, care confirmă situaţia de urgenţă. Nu poţi să ai vilă şi să ceri ajutor de urgenţă. Voi dispune trimiterea Corpului de control pentru a verifica modul în care s-au făcut acele anchete sociale. Dacă se vor găsi nereguli, voi trimite situaţia mai departe, la Minister, pentru că nu mi se pare corect“, afirmă Marian Şerbescu.

Peste 100.000 lei, la Lungani

Ca în alţi ani, mare parte din suma acordată de Guvern ca ajutoare de urgenţă în Iaşi a mers în comunele Mironeasa şi Lungani, acolo unde locuiesc comunităţi de romi. Numai la Lungani aceştia au primit în total suma de 101.000 lei, circa 30% din totalul pe judeţ în 2017.

Sumele acordate ca ajutor au variat între 5.000-6.000 lei şi 12.000-15.000 lei. Marea majoritate a familiilor au primit 10.000 lei. Două familii, Iuliana Stîngaciu şi Monica Pristanda au primit 15.000 lei pentru că locuiau în condiţii improprii.

Printre cei care au primit ajutor de urgenţă la Lungani apare şi Mariana Drugă, care apare în evidenţele Primăriei drept „guard“. Aceasta a primit 8.000 de lei, însă primarul Gheorghe Pricopie nu mai ştie exact motivul pentru care a fost acordat acest ajutor. „Pentru banii primiţi, aduc chitanţe justificative asistentului social de la noi din comună“, explică primarul. „După acordarea acestor sume se fac controale asupra modului în care au fost cheltuiţi banii“, afirmă şi şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea.

Achiţei: „Banii să se dea prin ONG-uri“

Preşedinta ONG-ului „Alături de Voi“, Angela Achiţei, consideră că ajutoarele ar trebui acordate prin intermediul unor asociaţii. „Mai multe organizaţii am cerut guvernului tehnocrat Cioloş ca ajutoarele să fie distribuite persoanelor care au într-adevăr nevoie prin intermediul unor asociaţii mari, precum «World Vision», «Crucea roşie» sau «Salvaţi copiii», în corelare cu mai multe programe sociale. Propunerea a fost atunci acceptată, dar, până la urmă, nu s-a mai făcut nimic în acest sens. Sistemul actual este ineficient. Dacă banii ar fi acordaţi prin intermediul unor asociaţii care intră mereu în contact cu persoanele aflate în dificultate, atunci s-ar putea evita asemenea cazuri, când banii ajung la persoane care nu merită sau au venituri“, spune Achiţei.

 

Premierul desemnat Viorica Dăncilă a afirmat miercuri că sunt importante punerea în practică a programului de guvernare, 2018 – Anul Centenarului şi pregătirea preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019.

Dăncilă a mulţumit preşedintelui Klaus Iohannis pentru desemnare, preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, colegilor de partid, dar celor de alianţă.

Mulţumesc domnului preşedinte Iohannis, mulţumesc domnului preşedinte Dragnea, mulţumesc colegilor mei şi colegilor de alianţă pentru încrederea acordată. Aştept să avem votul în Parlament, pentru că pentru noi este important punerea în practică a programului de guvernare pentru România şi pentru români, să tratăm aşa cum trebuie 2018 – Anul Centenarului, dar în acelaşi timp să pregătim preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019‘, a spus premierul. (Agerpres/ FOTO huff.ro)

 

Şeful Poliţiei Capitalei şi adjunctul său au demisionat din funcţie, din considerente de onoare profesională, în contextul scandalului declanşat de cazul de pedofilie din poliţie.

Este vorba despre chestorul de poliţie, Dragoş Orlando Nicu, şi de comisarul şef Ştefan Marius Eugen.

Informaţia apare în raportul înaintat premierului Mihai Tudose de şeful Poliţiei Române Bogdan Despescu, iar între cei cercetaţi disciplinar se află şi adjunctul său Marius Voicu.

În documentul amplu de 12 pagini sunt consemnate toate acţiunile poliţiei cu privire la cazul poliţistului pedofil, dar şi deficidenţele constatate în activitatea forţelor de ordine.

În raportul prezentat de şeful Poliţiei Române Bogdan Despescu premierul Mihai Tudose este detaliat modul în care a fost cercetată sesizarea de agresare sexulă a celor doi minori în data de 5 ianuarie, dar şi un alt incident similar al cărui autor a fost tot Stan Eugen, şi care a avut loc în 2016, victimă fiind o femeie de 32 de ani.

În acest raport se mai arată că au fost înregistrate o serie de deficienţe în întocmirea unor documente în cele două cazuri, dar şi în evaluarea psihologică a agentului de poliţie Stan Eugen, care este acum acuzat de pedofilie.

De asemenea, în raport se mai arată faptul că şeful direct al lui Stan Eugen, comisarul şef de poliţie Vornicu Emanuel nu a respectat regulamentele interne, şi i-a permis subordonatului său să desfăşaore activităţi după bunul său plac.

Peste 20 de poliţişti de la Brigada Rutieră şi de la Secţiile 22 şi 18 din Capitală sunt cercetaţi disciplinar în acest caz.

Raportul se încheie cu un plan de măsuri care să îmbunătăţească managementul resurselor umane, să întărească disciplina în rândul poliţiştilor, şi să perfecţioneze evaluarea psihologică a acestora. (Rador/ FOTO agerpres.ro)

Pagina 1 din 25

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Mai 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top