Miercuri, 17 10 2018
Şeful Secretariatului General al Guvernului, Sorin Chelmu, a fost înlocuit din funcţie de premierul Dacian Cioloş. Decizia a fost publicată în Monitiorul Oficial. În locul lui a fost numit deja un interimar.

 

Potrivit unei decizii publicate, miercuri, în Monitorul Oficial, prim-ministrul a decis eliberarea din funcţie a secretarului general al Guvernului, Sorin Chelmu, atribuţiile sale fiind preluate, temporar, de Florin Tacu.

 

Tacu este secretar de stat la Cancelaria prim-ministrului din decembrie anul trecut şi a fost consul general al României la Shanghai în Guvernul Boc.

 

(Sursa: digi24.ro)

Patru din cele şase asociaţii patronale din transporturile rutiere intenţionează să protesteze mâine în Bucureşti, deşi guvernul a anunţat că va adopta, astăzi, o ordonanţă de urgenţă care îngheaţă preţurile RCA pentru şase luni.

 

Transportatorii sunt totuşi nemulţumiţi de preţul de referinţă care ar urma să fie fixat.

 

Protestul de mâine est programat în faţa sediului guvernului, între orele 9:00 şi 15:00.

 

Pe de altă parte, reprezentaţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România şi cei ai Camerei Naţionale a Taximetriştilor din Iaşi (COTAR) au anunţat, astăzi, că suspendă protestele care urmau să se defăşoare în localitate.

 

Preşedintele COTAR Iaşi, Mircea Manolache a declarat că doleanţele transportatorilor privind calcularea poliţelor RCA au fost discutate cu reprezentaţii guvernului şi s-a ajuns la o înţelegere, urmând să fie emisă o ordonanţă de urgenţă în acest sens.

 

Mircea Manolache a mai spus că s-a convenit ca poliţele RCA să poată fi achitate pentru una, 3, 6, 9 sau 12 luni, iar pentru operatori de marfă, pe perioada când nu desfăşoară transporturi, să existe facilitatea de a nu plăti aceste poliţe RCA.

 

Reprezentantul transportatorilor rutieri internaţionali, Radu Gheorghe a precizat că legislaţia românească în domeniu trebuie să se alinieze celei europene.

 

(Sursa: radioiasi.ro)

Transportatorii și reprezentanții Guvernului au ajuns la un consens în privința tarifelor la RCA. Executivul a promis, printre altele, că va îngheța tarifele timp de șase luni, așa cum au cerut transportatorii.

 

Dacian Cioloş a declarat că actul normativ va rezolva problema poliţelor de asigurare auto pe termen mediu şi lung dând Autorităţii de Supraveghere Financiară cadrul juridic pentru o nouă modalitate de calcul a costului asigurării.

 

„După mai multe luni de discuţii avute cu ASF, cu asiguratorii şi cu transportatorii, am ajuns la concluzia că soluţia cea mai bună şi mai rapidă de a rezolva problema este o propunere de OUG ce include foarte multe propuneri ale transportatorilor, 12 din 14. Există şi un proiect de lege la Parlament din mai sau aprilie. Din păcate, proiectul nu a fost încă adoptat şi acum este responsabilitatea Guvernului să adopte proiectul de OUG petru a evita blocarea drumurilor din România”, a spus premierul Cioloş.

 

El a spus că nemulţumirile transportatorilor au fost generate de lipsa de transparenţă şi claritate în domeniul asigurărilor, precum şi de falimentul unor companii din domeniu. „Vrem să rezolvăm problema şi să dăm cadrul juridic pentru ASF ca să poată să facă acest lucru. În proiect sunt prevăzute lucruri care duc la mai multă transparenţă şi claritate privind modul de calculare a acestor prime, iar poliţele pot fi încheiate şi pe o lună, contractul RCA poate fi suspendat pe durata cât vehiculul este imobilizat,  există şi posibilitatea de a asigura compensarea directă”, a menţionat Cioloş câteva din modificările propuse.

 

Lor lise adaugă şi obligativitatea ca asiguratorii să precizeze, la solicitarea asiguratului, modul de calcul al poliţei, iar asiguratorii vor plăti penalităţi dacă întârzie plata la termen a depăgubirii.

 

„Acest nou cadru sperăm să rezolvăm problema pe termne mediu şi lung. Pentru a o rezolva şi pe termen scurt, la propunerea trasnportatorilor şi după consultări cu Consiliul Concurenţei, vom veni şi cu propunerea de a îngheţa preţul poliţelor pe o durată de 6 luni”, a spus Cioloş adăugând că noul că Ordonanţa reprezintă  „un nou cadru normativ care să asigure mai multă claritate, transparenţă şi echitate în modul de calculare a primelor”.

 

Vicepremerii Costin Borc şi Vasile Dâncu s-au întâlnit, miercuri dimineaţă cu reprezentanţi ai transportatorilor auto cu care au convenit ca preţul poliţelor RCA să fie îngheţat pentru următoarele şase luni.

 

(Sursa: realitatea.net)

Master Planul General de Transport (MPGT), documentul strategic pentru investiţiile din domeniul transporturilor pe următorii 15 ani a fost transmis de către Ministerul Transporturilor pentru a fi adoptat printr-o Hotărâre de Guvern. Documentul conține principalele proiecte de autostrăzi, drumuri expres, investiţii în căi ferate şi căi navale pe care are nevoie România să le implementeze, însă vine cu partea negativă a paharului. Numai pe rutier, până în 2020, sunt planificate proiecte în valoare de 13 miliarde de euro, dar există fonduri disponibile doart pentru o treime. Pentru 2020-2030, doar jumătate din fondurile necesare pot fi identificate, scrie HotNews.ro.

 

Pe sectorul rutier, cel mai voluminos dintre domeniile tratate în Master Plan, strategia prevede până în orizontul 2030 nu mai puţin de 11 autostrăzi şi 19 drumuri expres, la pachet cu alte zeci de modernizări de drumuri actuale şi variante de ocolire.

 

Per total, pe toată perioada acoperită de Master Plan, sectorul rutier are planificat investiţii unde ar fi necesare fonduri de circa 27 miliarde de euro ce se împart după cum urmează: autostrăzi (13,3 mld. euro), drumuri expres (10,8 mld euro), alte drumuri şi reabilitări (2,5 mld euro) şi variante ocolitoare (0,46 mld euro). Cu toate acestea, majoritatea fondurilor necesare nu pot fi identificate.

 

 

 

 

 

Priorităţile până în orizontul anului 2020 pe rutier

Autostrăzile Sibiu - Piteşti, Comarnic - Braşov, Tg Neamţ - Iaşi - Ungheni, Piteşti - Craiova, legătura A3 de lângă Cluj până la Borş, finalizarea actualelor autostrăzi în construcţie, modernizarea Centurii Sud a Capitalei, precum şi drumul expres pe relaţia Nord-Sud în Moldova (Ploiești-Buzău-Bacău-Pașcani) sunt principalele proiecte rutiere planificate pe perioada 2014 - 2020 (cu extindere câţiva ani şi după acest termen pentru implementare).

 

 

 

Documentul stabileşte că pentru implementarea tuturor proiectelor aferente perioadei de programare 2014 - 2020 doar pe rutier e nevoie de circa 12,8 mld euro, iar totalul fondurilor disponibile ajunge doar la 4,6 mld. euro (fonduri europene, cofinanţări şi alocări bugetare). Cu alte cuvinte, rămâne un deficit de acoperit de 8,21 mld euro, suma pe care România are şanse minime s-o poată garanta din împrumuturi sau din alte surse.

 

Mai exact, faţă de ce-şi propune să realizeze, statul român dispune de resurse financiare doar pentru o treime.

 

Citește mai mult AICI

Șoseaua de centură a Iaşului nu va beneficia de fonduri europene în actualul exerciţiu bugetar european (2014 - 2020). Ministerul Transporturilor (MT) a ales să promoveze proiectele pentru variantele ocolitoare Tecuci, Mihăileşti, Târgu Mureş, Bacău şi două tronsoane aferente centurii Bucureşti.

 

Iaşul a fost așezat la coada priorităţilor MT, autorităţile centrale preferând în ultimii patru ani, să finanţeze centurile din Alexandria, Braşov, Craiova Sud, Carei, Târgu Jiu şi Caracal. Unele dintre acestea vor beneficia de fonduri pentru lucrări în continuare şi în perioada 2016 - 2020.

 

Cu bani de la bugetul de stat sunt în lucru variantele de ocolire Oradea, Rădăuţi şi Satu Mare.

 

O astfel de finanţare este promisă şi în cazul Iaşului, cu toate că, în cel puţin ultimii patru ani, fiecare guvern care s-a aflat la putere a invocat lipsa de fonduri din surse bugetare. În consecinţă, atât autorităţile centrale, cât şi şefii Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale Iaşi au vorbit despre promovarea unui proiect european, dar, în prezent, au revenit la ideea finanţării de la bugetul de stat, arată „Ziarul de Iași”.

 

Reprezentanţii MT spun că limitele bugetare anuale impuse de Ministerul Finanţelor, în perioada 2014 - 2016, nu au permis „introducerea în lista obiectivelor de investiţii a unor obiective noi în această perioadă“ ci doar „continuarea şi finalizarea lucrărilor începute în anii precedenţi“.

 

Până acum, Guvernul a finanţat doar realizarea a 14 km din şoseaua de centură a Iaşului, respectiv varianta Sud, iar lucrările au avut o valoare de peste 380 milioane lei (inclusiv TVA) şi s-au desfăşurat în perioada 2007 - 2012. În cadrul proiectului, mai trebuie realizate varianta de trafic greu (circa 20 km, 280 milioane lei) şi varianta trafic uşor cu penetraţie cartier Dacia (circa 8 km, 142 milioane lei).

 

(Sursa: ziaruldeiasi.ro)

„Monstruoasa coaliţie” birocratică de la instanţă aduce aminte de zâzaniile din timpul domniei lui Cuza. Primăria comunei susţine că aproape jumătate dintr-un teren administrat de Complexul Muzeal Moldova îi aparţine şi îl revendică în instanţă. La bară este chemat şi Guvernul, somat să repare nedreptatea.

 

Peste 6 hectare de teren din apropierea Palatului Cuza de la Ruginoasa au adus în faţa judecătorilor Primăria din comună, Complexul Muzeal Naţional Moldova (CMNM), Guvernul, Statul Român prin Ministerul de Finanţe şi Ministerul Culturii.

 

Prea mult

Terenul din Dumbrăviţa, unul dintre satele comunei, pe care se află două iazuri, păşune, pădure şi popasul turistic „Alexandru Ioan Cuza” se află în proprietatea Statului şi în administrarea Complexului Muzeal. Însă, Primăria Ruginoasa susţine că proprietatea a fost dintotdeauna în domeniul public al comunei, iar, în afară de 8,63 hectare de teren aferente Palatului Cuza, Complexul nu mai deţine nicio altă suprafaţă în zonă. Acest lucru ar fi reieşit şi din registrele cadastrale din 1987, potrivit instituţiei.

 

 Complexul care administrează Palatul de la Ruginoasa, la judecată

În plângerea adresată instanţei, reprezentanţii Primăriei Ruginoasa susţin că situaţia s-ar fi schimbat după ce, în anexa unei hotărâri de Guvern din 2010, referitoare la datele de identificare privind bunurile aparţinând domeniul public al Statului, aflate în administrarea Complexului Muzeal Naţional Moldova, a fost înscris Palatul Memorial „Alexandru Ioan Cuza” cu de 3.085 metri pătraţi suprafaţă construită şi 147.698 metri pătraţi de teren aferent, dobândiţi în baza unei hotărâri a Consiliului Judeţean Iaşi din 1980. Însă, actul din urmă cu 36 de ani nu ar face nicio referire la vreo suprafaţa de teren, arată Primăria.

 

Intabulare respinsă

 „Complexului Muzeal Naţional Moldova nu i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenurilor prin vreo hotărâre judecătorească, nu i-au fost vândute sau donate suprafeţele de teren şi nu cunoaştem împrejurarea potrivit cărora în administrarea acestuia s-ar afla suprafaţa totală de 147.698 metri pătraţi, deci cu un plus de 61.360 metri pătraţi faţă de suprafaţa reală evidenţiată de documentele cadastrale în vigoare, care este de 86.388 metri pătraţi”, se arată în plângerea Primăriei Ruginoasa.

 

 „Terenul întotdeauna a fost al nostru. Nici Palatul nu a făcut nimic acolo şi a ajuns, practic, depozit de gunoi. Vrem să realizăm ceva frumos, având în vedere că terenul este în centrul comunei” Dănuţ Nechifor, primarul comunei Ruginoasa

Cu toate acestea, în 2013, a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea Statului şi dreptul de administrare în favoarea Complexului Muzeal pentru 147.698 metri pătraţi de teren, din care fac parte şi cei peste 61.000 de metri pătraţi revendicaţi de cei din Ruginoasa. Aceştia au cerut intabularea suprafeţei în favoarea Primăriei Ruginoasa, dar, un an mai târziu, li s-a respins documentaţia, constatându-se că terenul se suprapune cu un alt amplasament „datorită existenţei mai multor acte juridice diferite pentru acelaşi amplasament”.

 

Citește și Șeful de post din Sinești, frate cu tâlharii: 200 de lovituri primite de un student în 5 minute. Poliţia ţine partea bătăușilor

 

Primăria cere daune

Prin umare, Primăria a cerut Curţii de Apel Iaşi anularea parţială a hotărârii de guvern din 2010 şi obligarea Guvernului şi a Ministerului Finanţelor Publice de a emite acte administrative care să conducă la restabilirea situaţiei anterioare intrării în vigoare a actului normativ în ceea ce priveşte terenul din Ruginoasa. Mai mult, Primăria solicită şi 100.000 de lei daune de la Finanţe, Ministerul Culturii şi Complexul Muzeal Naţional Moldova pentru că cele două iazuri de pe terenul de 61.000 de metri pătraţi care nu au putut fi puse în circuitul turistic de agrement.

„O să urmăm procedura legală. Ne vom prezenta în instanţă cu actele, iar instanţa va lua o decizie”, a declarat Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Muzeal Naţional Moldova.

„Monstruoasa coaliţie” birocratică de la instanţă aduce aminte de zâzaniile din timpul domniei lui Cuza. Primăria comunei susţine că aproape jumătate dintr-un teren administrat de Complexul Muzeal Moldova îi aparţine şi îl revendică în instanţă. La bară este chemat şi Guvernul, somat să repare nedreptatea.

 

Peste 6 hectare de teren din apropierea Palatului Cuza de la Ruginoasa au adus în faţa judecătorilor Primăria din comună, Complexul Muzeal Naţional Moldova (CMNM), Guvernul, Statul Român prin Ministerul de Finanţe şi Ministerul Culturii.

 

Prea mult

Terenul din Dumbrăviţa, unul dintre satele comunei, pe care se află două iazuri, păşune, pădure şi popasul turistic „Alexandru Ioan Cuza” se află în proprietatea Statului şi în administrarea Complexului Muzeal. Însă, Primăria Ruginoasa susţine că proprietatea a fost dintotdeauna în domeniul public al comunei, iar, în afară de 8,63 hectare de teren aferente Palatului Cuza, Complexul nu mai deţine nicio altă suprafaţă în zonă. Acest lucru ar fi reieşit şi din registrele cadastrale din 1987, potrivit instituţiei.

 

 Complexul care administrează Palatul de la Ruginoasa, la judecată

În plângerea adresată instanţei, reprezentanţii Primăriei Ruginoasa susţin că situaţia s-ar fi schimbat după ce, în anexa unei hotărâri de Guvern din 2010, referitoare la datele de identificare privind bunurile aparţinând domeniul public al Statului, aflate în administrarea Complexului Muzeal Naţional Moldova, a fost înscris Palatul Memorial „Alexandru Ioan Cuza” cu de 3.085 metri pătraţi suprafaţă construită şi 147.698 metri pătraţi de teren aferent, dobândiţi în baza unei hotărâri a Consiliului Judeţean Iaşi din 1980. Însă, actul din urmă cu 36 de ani nu ar face nicio referire la vreo suprafaţa de teren, arată Primăria.

 

Intabulare respinsă

 „Complexului Muzeal Naţional Moldova nu i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenurilor prin vreo hotărâre judecătorească, nu i-au fost vândute sau donate suprafeţele de teren şi nu cunoaştem împrejurarea potrivit cărora în administrarea acestuia s-ar afla suprafaţa totală de 147.698 metri pătraţi, deci cu un plus de 61.360 metri pătraţi faţă de suprafaţa reală evidenţiată de documentele cadastrale în vigoare, care este de 86.388 metri pătraţi”, se arată în plângerea Primăriei Ruginoasa.

 

 „Terenul întotdeauna a fost al nostru. Nici Palatul nu a făcut nimic acolo şi a ajuns, practic, depozit de gunoi. Vrem să realizăm ceva frumos, având în vedere că terenul este în centrul comunei” Dănuţ Nechifor, primarul comunei Ruginoasa

Cu toate acestea, în 2013, a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea Statului şi dreptul de administrare în favoarea Complexului Muzeal pentru 147.698 metri pătraţi de teren, din care fac parte şi cei peste 61.000 de metri pătraţi revendicaţi de cei din Ruginoasa. Aceştia au cerut intabularea suprafeţei în favoarea Primăriei Ruginoasa, dar, un an mai târziu, li s-a respins documentaţia, constatându-se că terenul se suprapune cu un alt amplasament „datorită existenţei mai multor acte juridice diferite pentru acelaşi amplasament”.

 

Citește și Șeful de post din Sinești, frate cu tâlharii: 200 de lovituri primite de un student în 5 minute. Poliţia ţine partea bătăușilor

 

Primăria cere daune

Prin umare, Primăria a cerut Curţii de Apel Iaşi anularea parţială a hotărârii de guvern din 2010 şi obligarea Guvernului şi a Ministerului Finanţelor Publice de a emite acte administrative care să conducă la restabilirea situaţiei anterioare intrării în vigoare a actului normativ în ceea ce priveşte terenul din Ruginoasa. Mai mult, Primăria solicită şi 100.000 de lei daune de la Finanţe, Ministerul Culturii şi Complexul Muzeal Naţional Moldova pentru că cele două iazuri de pe terenul de 61.000 de metri pătraţi care nu au putut fi puse în circuitul turistic de agrement.

„O să urmăm procedura legală. Ne vom prezenta în instanţă cu actele, iar instanţa va lua o decizie”, a declarat Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Muzeal Naţional Moldova.

Guvernul pregătește o nouă regulă privind denumirea de infracțiune a unei fapte printr-un proiect de modificare a Legii pentru prevenirea și combastrerea evaziunii fiscale.

 

Astfel, ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, omisiunea evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale sau a veniturilor realizate, evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate, substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate, precum și stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat vor fi considerate infracțiuni numai dacă valoarea prejudiciului este mai mare de 20.000 de euro, scrie site-ul Profit.ro.

 

În prezent, pentru aceste infracțiuni, pe lângă interzicerea anumitor drepturi, frapta este pedepsită cu închisoarea de la 2 ani la 15, aceasta putând ajunge la o majorare de 5 ani dacă prejudiciul depășește 100.000 de euro.

 

Pentru noua lege, Fiscul vrea să retragă plângerea prealabilă pentru infracțiune în situația în care făptuitorul achită integral prejudiciul.

 

(Sursa: b1.ro)

Guvernul a adoptat, miercuri, o hotărâre prin care elevii care au obţinut media 10 la evaluarea naţională vor primi stimulente financiare de 1.000 de lei, iar elevii care au obţinut media 10 la bacalaureat vor primi 3.000 de lei, scrie News.ro.

 

Absolvenţii care au obţinut media 10 la evaluarea naţională şi la examenul de bacalaureat vor primi stimulente financiare, în semn de apreciere faţă de performanţele realizate, informează Guvernul.

 

Potrivit unei hotărâri adoptate astăzi de Guvern, stimulentele sunt în valoare de 1.000 de lei pentru fiecare absolvent care a obţinut media 10 la evaluarea naţională pentru clasa a VIII-a, respectiv de 3.000 de lei pentru fiecare absolvent de liceu care a obţinut media 10 la examenul naţional de bacalaureat 2016.

 

Susţinerea tinerilor capabili de performanţe şcolare înalte reprezintă o parte integrantă a politicilor educaţionale promovate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

 

În anul 2016, un număr de 86 de absolvenţi de clasa a XII-a au obţinut media 10 la examenul de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2016, iar 253 de absolvenţi de clasa a VIII-a au obţinut media 10 la evaluarea naţională.

 

(Sursa: digi24.ro)

Pagina 25 din 25

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2018 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Clipul zilei

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top