Autorităţile newyorkeze cheltuiesc zilnic un milion de dolari din bugetul metropolei pentru a asigura securitatea preşedintelui ales şi a familiei sale. Toate aceste costuri nu vor scădea dramatic după ce miliardarul republican se mută la Casa Albă, având în vedere că Melania Trump a anunţat deja că va continua să locuiască în Manhattan, pentru ca fiul cuplului prezidenţial să nu fie transferat în mijlocul anului şcolar, transmite CNN, citată de News.ro.

 


Hackerii care îşi pot permite să piardă puţin peste un minut, pot compromite calculatoarele care rulează cu sistemul de operare Linux ţinând apăsată tasta Enter timp de 70 de secunde, o acţiune care oferă hackerilor un acces de nivel administrator, la un shell initramfs.

 

Această breşă halucinant de uşor de exploatat există datorită unei erori în modulul Linux Unified Key Setup (LUKS) folosit în versiuni extrem de populare ale Linuxului.

 

Cu acces la shell, un atacator poate apoi decripta calculatoarele pe care rulează Linux. Mai groaznic este că atacul funcţionează de asemenea în versiunile virtuale ale Linux în cloud-uri.

 

Sistemele Debian şi Fedora suferă şi ele de această gravă problemă de securitate.

 

Problema a fost identificată de Hector Marco, un profesor la Universitatea de Vest din Scotia, împreună cu Ismael Ripoll, profesor asistent la Universitatea de Politehnică din Valencia. Cei doi susţin că problema nu necesită o anumită configuraţie a sistemului şi oferă următoarea analiză a breşei:

 

Această vulnerabilitate permite obţinerea unei root initramfs shell pe sistemele afectate. Vulnerabilitatea este foarte eficientă deoarece nu depinde de sisteme sau configuraţii specifice.

 

Atacatorii pot copia, modifica sau distruge hard disk-ul precum şi pot crea o reţea pentru a retrage date. Această vulnerabilitate este în special serioasă în medii precum biblioteci, ATM-uri, aeroporturi, laboratoare, etc, unde între procesul de bootare este protejat (parolă în BIOS şi GRUB) şi este disponibilă doar o tastatură şi/sau un mouse.

 

EProblema a fost adresată într-un patch care blochează procesul, conform lui Marco şi Ripoll.

 

Cei doi susţin că vulnerabilitatea ar putea să fi fost creată în momentul dezvoltării unor update-uri anterioare.

 

Seriozitatea problemei de securitate ridică întrebări asupra infiltrării comunităţii de programatori open source de către agenţii sau reţele criminale.

 

(Sursa: Epoch Times România)


Doi soldați americani au fost uciși într-un schimb de focuri la poarta bazei militare din Iordania. „A fost un schimb de focuri la intrarea în baza militară, după ce vehiculul soldaților a încercat să treacă de poartă, fără să țină cont de ordinele gardienilor, care le-au spus să se oprească”, a declarat o sursă militară iordaniană.

 

Potrivit presei din această țară, baza a fost temporar închisă după acest incident. Pe lângă cei doi soldați americani, alți ofițeri au fost răniți, printre care persoana de serviciu tot de origine americană și un ofițer iordanian, informează RT.

 

Ambasada Statelor Unite din statul iordanian a confirmat că incidentul a avut într-adevăr loc, adăugând că se află în strânsă legătură cu autoritățile locale: „Am primit rapoarte privind un incident în care a fost implicat personal american și suntem în strânsă legătură cu oficialii care ne oferă toată susținerea”, a declarat ambasada.

 

Rudele ofițerului iordanian s-au adunat la intrarea în baza militară în timp ce armata a trimis întăriri pentru a asigura securitatea. Totodată, Serviciile de Siguranță Națională au lansat o anchetă în acest caz.

 

(Sursa: b1.ro)


Cornelius Roșiianu, unul dintre prezentatorii TVR aflat în prima linie a sistemul de propagandă comunist, care avea drept prima sarcină, adularea lui Ceauşescu, va candida pe 11 decembrie la Senat din partea PSD, pe un loc eligibil, la Ilfov.

 

Fără oameni precum  Roșiianu, Petre Popescu sau George Marinescu românii n-ar fi aflat în fiecare seară despre „mărețili realizări" ale tovarăşului şi tovarăşei sau despre victoria socialismului în fața nenorociţilor de capitalişti, şi nici despre cât de indicat era să strângi cureaua, să n-ai lumina şi căldura sau să stai la coadă ore în şir ca să prinzi un kilogram de zahăr sau o pâine pe cartela, scrie ziare.com

 

Fără oameni ca ei, românii n-ar fi tremurat de frica Securităţii şi România n-ar fi rătăcit atâţia ani prin beznă.

 

 

Pentru cei care înţeleg grozăvia, candidatura fostului crainic TVR este un afront adus victimelor regimului ceauşist. Pe cei mai tineri, care nu înţeleg, îi rugăm să se gândească ce ar însemna că după 30 de ani de la căderea regimului din Coreea de Nord (dacă vreodată se va întâmpla asta) unul dintre jurnaliştii propagandişti să candideze pentru un mandat în parlamentul democratic ales, arată ziare.com.

 

Figura lui Cornelius Roșiianu a rămas întipărită în memoria tuturor celor care au urmărit cu sufletul la gură prăbuşirea regimului comunist, în acele zile fierbinţi ale iernii lui '89. Umăr la umăr cu George Marinescu, Corneliu Roșiianu ne băga frică în oase când ne atrăgea atenţia să fim atenţi la apa pe care o bem de la chiuvetă, că nu cumva să fie otrăvită.

 

 

Acelaşi viitor senator PSD (este pe locul 2 pe lista într-un judeţ „roşu") a fost martor la faza antologică în care Victor Rebengiuc a pus pe masă, în direct, un sul de hârtie igienică pentru toţi lăudătorii lui Ceauşescu de până atunci, „ca să vină şi să îşi şteargă gura" pentru toate minciunile spuse atâţia ani la televizor.

 

Într-un interviu acordat în urmă cu doi ani, Cornelius Roșiianu a declarat că Ion Iliescu a fost un preşedinte bun, care „a trecut împreună cu tot poporul prin vremuri grele", dar şi că forţe obscure au decis ca „centură de siguranţă" să fie pe "lanţul Carpaţilor", că "aşa s-au înţeles înainte de a începe treaba, şi n-a mai ieşit aşa", conform ziare.com

 

La aproape 27 de ani de la Revoluţie, procurorii militari au anunţat extinderea urmăririi penale în dosarul Revoluţiei, subliniind răspicat că în decembrie 1989 Televiziunea Romană "a transmis comunicate alarmiste şi uneori false" în cadrul unui „'război' psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime".

 

Acel război, mai spun procurorii, a fost dus în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri politici şi militari.

 

De ce a fost reactivat acum Cornelius Roșiianu de către PSD este greu de înţeles pentru orice alegător cu mintea destupată, adaptat la regulile de bun simţ ale lumii moderne, europene, în care se presupune că trăim. Iar ce va face Cornelius Roșiianu în Senat o să vedem începând din 11 decembrie.

 

(Sursa: ziare.com)


Încă un pas făcut spre monitorizarea mişcării utilizatorilor pe Internet. După ce a achiziţionat compania DoubleClick, Google şi-a schimbat în mod discret politica de confidenţialitate.

 

Timp de aproape 10 ani, Google a promis că va proteja confidenţialitatea utilizatorilor în faţa agenţiilor de publicitate prin păstrarea informaţiilor personale ce permit identificarea utilizatorilor săi – colectate din conturile de Gmail şi alte servicii Google – separat de baza de date a filialei sale DoubleClick, ce include istoricul căutărilor pe web.

 

Dar compania şi-a actualizat discret politica privind confidenţialitatea în luna iunie, susţinând că activităţile utilizatorilor pe alte website-uri “ar putea fi asociate cu informaţiile dumneavoastră personale”, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute ProPublica. Politica anterioară a Google privind confidenţialitatea a promis că “nu va combina informaţiile din cookie-urile DoubleClick cu informaţii personale ce permit identificarea utilizatorilor” fără consimţământul acestora din urmă.

 

Google a cumpărat DoubleClick, o companie online de publicitate, în aprilie 2007 cu suma de 3,1 miliarde de dolari în numerar, depăşind oferta Microsoft, în cadrul unei bătălii lungi de câteva luni.

 

DoubleClick foloseşte cookie-uri pentru a colecta şi stoca date despre utilizatori din istoricul căutărilor lor pe Internet cu scopul de a plasa în cel mai convenabil loc anunţurile clienţilor.

 

De exemplu, unui utilizator care vizitează secţiunea de sporturi a unui website de ştiri i se vor arăta mai multe anunţuri pentru bilete la meciuri decât anunţuri pentru machiaj.

 

Julia Angwin de la ProPublica a susţinut că la vremea cumpărării DoubleClick în 2007, politica Google privind confidenţialitatea a susţinut că tehnologia DoubleClick se va baza doar pe “informaţii nepersonale ce nu permit identificarea utilizatorilor”.

 

Angwin scrie:

Rezultatul practic al schimbării este acela că anunţurile DoubleCLick care urmăresc utilizatorii pe Internet ar putea fi acum personalizate pe baza cuvintelor cheie folosite de utilizatori în Gmail-ul lor. De asemenea, înseamnă că Google, dacă ar dori, ar putea crea acum un portret complet al unui utilizator după nume, pe baza a ceea ce scrie respectivul în email, pe baza fiecărui website vizitat şi pe baza căutărilor desfăşurate pe internet.

 

Utilizatorii existenţi ai Google au fost îndemnaţi să opteze pentru noua politică, dar noilor utilizatori această schimbare privind confidenţialitatea le-a fost practic impusă în mod forţat.

 

Această schimbare a avut loc după o tendinţă pe termen lung de restricţionare a standardelor privind confidenţialitatea utilizatorilor de Internet. În anul 2000, Federal Trade Commission a lansat o investigaţie asupra modului de gestionare de către DoubleClick a informaţiilor sensibile ale utilizatorilor după ce a achiziţionat Abacus Direct, o companie care vinde date privind tendinţele de cumpărare ale consumatorilor. Deşi Comisia a renunţat la investigaţie în ianuarie 2002 şi a stabilit că nu au avut loc niciun fel de încălcări ale regulamentelor, DoubleClick şi-a vândut filiala în pierdere.

 

(Sursa: Epoch Times România)


Una dintre cele mai controversate defectări din perioada comunistă, cea a generalului de securitate Mihail Pacepa, a fost povestită, în exclusivitate pentru News.ro, de către Joe Wippl, ofiţerul CIA care lucra în ambasada SUA de la Bonn, în 1978, când generalul a decis să se predea înainte să pună în aplicare planul de a organiza un atentat vizând redacţia Europa Liberă. Wippl relateză cum s-a predat Pacepa şi cum a fost organizat scenariul în baza căruia generalul a fost predat poliţiei germane şi apoi a ajuns în Statele Unite. Joe Wippl spune, de asemenea, că Pacepa ar putea fi în viaţă.

 

Joseph Wippl, cu o carieră de peste 30 de ani în serviciile secrete americane, era ofiţer de operaţiuni detaşat în Republica Federală Germană (RFG) în 1978, atunci când Mihail Pacepa a abandonat una dintre cele mai importante misiuni: organizarea unui atentat în redacţia Radio Europa Liberă din Bonn, staţia cea mai virulentă împotriva regimului comunist al lui Nicolae Ceauşescu.

 

Episodul descris de Joe Wippl conţine detalii despre modul în care Pacepa a mers la Ambasada SUA din Bonn şi despre cum au decurs negocierile pentru defectare.

 

„Pacepa a intrat Ambasada Statelor Unite în Bonn care, de fapt, era poziţionată în Bad Godesberg (n.r. – district al oraşului Bonn) şi diferenţa este că acum, ca să intri într-o ambasadă americană, e ca într-o fortăreaţă. Dar atunci, oricine putea intra într-o ambasadă americană, iar el a urcat la cel de-al doilea nivel, la secţiunea politică şi a intrat într-un birou al unui ofiţer specializat în politică ca să dezerteze voluntar. Timp de patru-cinci zile au negociat”, povesteşte Joe Wippl în interviul pentru News.ro.

 

Fostul ofiţer CIA spune că americanii care lucrau în ambasada din Bonn voiau ca Pacepa să fie interogat de cei mai buni specialişti, care cunoşteau în cel mai mic detaliu realităţile din România comunistă. Astfel, a fost adus un ofiţer american relocat din Munchen pentru ca audierea şi negocierea predării să decurgă cât mai bine. Joe Wippl povesteşte că el monitoriza, sub acoperire, toate discuţiile.

 

„Eu monitorizam, sub acoperire, aceste întâlniri care aveau loc până târziu în noapte într-un bar din Koln... ajungeam acasă pe la ora două sau trei noaptea, iar la finalul săptămânii i-am implicat şi pe germani în negocieri, pe cei de la BfV (Biroul Federal pentru Protecţia Constituţiei)”, îşi aminteşte Wippl despre misiunea din 1978, din Bonn.

 

Înainte să îl predea pe Pacepa nemţilor, ofiţerii spionajului american au creat un scenariu prin care generalul de securitate să pară că şi-a pierdut documentele în timpul unui jaf. Aşa putea să putea să fie scos mai uşor din Germania.

 

„Ceea ce am decis să facem a fost să-i luăm hainele, portofelul, actele de identitate şi am creat acest scenariu în care el s-ar fi bătut pe malul Rinului. Malul Rinului din Koln este un soi de Cartierul Roşu din Amsterdam. Am fost acolo cu un prieten de-al meu şi eu trebuia să sun poliţia şi practic i-am împrăştiat documentele pe jos, apoi i-am aruncat costumul în Rin. Eu am sunat la poliţie şi am spus că are loc o încăierare. Vorbesc germana destul de bine, deci nu şi-ar fi dat seama că sunt american. Aşa că apoi am plecat pur şi simplu, iar Pacepa a zburat în SUA”, îşi aminteşte Wippl.

 

Potrivit acestuia, jurnaliştilor germani le-a luat o săptămână pentru a realiza că a fost o operaţiune specială.

 

„O săptămâna mai târziu, un jurnalist german pe care-l cunoşteam m-a sunat şi mi-a zis «Ai prins un peşte mare săptămâna trecută». Iar eu i-am spus că nu ştiu la ce se referă. Dar oricum a apărut în toată presa germană, o săptămână mai târziu şi presupun că cineva de la BfV, care este un fel de MI5 al Germaniei, a deconspirat povestea presei. În esenţă, din acest motiv pot eu să spun că «l-am omorât» pe Pacepa. Dar desigur că asta nu s-a întâmplat. El a scris o carte. A avut parte de un interogatoriu complet”, spune fostul ofiţer de informaţii american.

 

Joe Wippl mai spune că Pacepa ar putea fi încă în viaţă: „A scris o carte. Din câte ştiu, ar putea să fie încă în viaţă”.

 

În interviul pentru News.ro, fostul ofiţer CIA descrie şi relaţiile apropiate dintre Pacepa şi Nicolae Ceauşescu.

 

„Ceauşescu, din cât înţeleg, a înnebunit, pentru că până la urmă erau prieteni. Desigur că era ca un subordonat, dar din ce înţeleg Pacepa şi nevasta lui mergeau la soţii Ceauşescu pentru a lua cina sau pentru a bea ceva. Era mult mai mult decât un subordonat şi Ceauşescu a luat-o foarte personal”, mai povesteşte Wippl.

 

Joe Wippl a fost ofiţer CIA şi are o experienţă de peste 30 de ani în serviciile secrete americane. În prezent, este profesor la Boston University. În cariera sa din Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), Wippl a lucrat în special în misiuni externe, ca ofiţer în cadrul Directoratului de Operaţiuni. De asemenea, a fost director adjunct de resurse umane în Directoratul de Operaţiuni şi director pentru relaţia cu Congresul SUA.

 

Mihai Pacepa avea 50 de ani şi era general locotenent şi director adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) din cadrul Securităţii, în 1978, atunci când a dezertat, episod descris de Joe Wippl pentru News.ro. Pacepa era şi consilier personal al lui Nicolae Ceauşescu, pentru securitate naţională şi dezvoltare tehnologică.

 

În iulie 1978, Pacepa a fost trimis în RFG, unde ar fi urmat să aibă loc un atentat la redacţia Radio Europa Liberă. Alte surse susţin că Pacepa urma să ia legătura cu cancelarul Helmut Schmidt pentru un mesaj personal transmis de Nicolae Ceauşescu.

 

La 24 iulie 1978, generalul Mihai Pacepa a cerut azil politic. Jimmy Carter, preşedintele de atunci al SUA, i-a aprobat imediat cererea, iar câteva zile mai târziu, un avion militar american l-a transportat în secret în Statele Unite.

 

(Sursa: digi24.ro)


Preşedintele Klaus Iohannis a semnat marţi decretul privind eliberarea din funcţia de judecător la Curtea de Apel Bucureşti a lui Stere Learciu ca urmare a respingerii cererii de acordare a avizului anual al Consiliului Superior al Magistraturii pentru menţinerea în funcţie după vârsta de 65 de ani, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

 

În iulie, plenul CSM a respins cererea judecătorului de la Curtea de Apel Bucureşti Stere Learciu de menţinere în funcţie după împlinirea vârstei de 65 de ani.

 

La şedinţa CSM a participat şi judecătorul Constantin Brânzan, fost director al Institutului National al Magistraturii, care l-a acuzat pe Learciu că l-ar fi turnat la Securitate, în tinereţe.

 

El a amintit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat o hotărâre prin care s-a arătat că Learciu a dat informaţii sub numele de Aurel în calitate de colaborator al Securităţii, dar nu ca poliţie politică, şi a primit bani pentru acest lucru.

 

Judecătorul Stere Learciu a afirmat că în dosar nu există notă semnată de el, ci ofiţerul de securitate a scris angajamentul şi el l-a semnat.

 

(Sursa: EVZ.ro)


La două zile de la întreruperea concertului de la Târgovişte, Carla's Dreams vine cu o serie de precizări legate de incident. Lămuririle au fost făcute pe pagina oficială de Facebook a trupei.

 

„Tolerarea viciilor de organizare şi/sau desfăşurare a evenimentelor publice poate duce la consecinţe GRAVE. CSD consideră drept obligaţiune necesitatea de a lua atitudine promptă şi fermă faţă de astfel de manifestări. Nu e o poziţie ”ideologică” – it’s just the right thing to do.

 

Situația din Târgoviște > precizări:

1. Momente omise de clipul care a circulat online:

a) încercările multiple de a ne transmite bani în timpul evoluării pe scenă;

b) precizarea publică (la microfon) de a înceta ”exploziile de cash”;

c) accederea unui număr de persoane pe scenă;

d) tentativa acestor persoane de a ridica gluga băieților de pe scenă;

e) înjurăturile de rigoare;

f) amenințările de rigoare;

g) overall – situație de tensionare în continuă creștere.

 

2. CSD nu resimte și nu agreează aere de ”supremație artistică” :) vizavi de orice curente muzicale. Afirmațiile potrivit cărora ”cineva a fost ofensat de faptul că i s-au oferit bani” – distorsionează fondul problemei. „Aruncarea cu bani” își are farmecul său – însă își are și formatul său. În caz contrar se transformă în lipsă vădită de respect.

 

3. Inexistența măsurilor minime de asigurare a securității/ordinii în timpul unui eveniment – este un viciu fundamental de organizare. Circumstanțele de la punctul 1 ne-au făcut să ne convingem că ne aflăm anume într-o astfel de conjunctură.

Decizia rămânea doar una.

Decizie pe care ne-o asumăm.

Este mai bine să îți asumi câteva comentarii răutăcioase acum decât să te întrebe lumea, în cazul unei dezvoltări nefericite a situației: “de ce nu ați oprit concertul dacă nu exista securitate și tensiunea creștea?”.

Am mai trecut prin asta și știm despre ce vorbim.

Better safe than sorry.

 

4. Nu vom pune încă accent, ci doar vom menționa că din informațiile pe care le-am primit de la mai multe persoane prezente în club în acea seară, spiritele totuși s-au încins și s-a produs un scandal violent, fapt confirmat ulterior și de reprezentanții autorităților.

 

5. Referitor la pozițiile expuse de un șir de lideri de opinie. Le înțelegem originea. Dacă am fi văzut și noi doar informația difuzată – am fi avut, posibil, aceleași concluzii.

 

6. Ne pare foarte rău de poziția de victimizare aleasă de administrația clubului. În special tentativa de a prezenta problema ”sub unghiul” CSD vs. Invitați, sau CSD vs. Târgoviște, Târgoviște vs. Alte orașe.

O abordare care ne pare a fi perfidă.

Târgoviștenii nu au nicio vină în cele întâmplate.

De asemenea, ne pare rău că modul în care a fost expusă problema de către reprezentanții clubului a atras atenția publică sub un unghi atât de nefavorabil târgoviștenilor și Târgoviștei în general. Apelăm la mijloacele de informare care s-au expus asupra subiectului sau au expus acest subiect să își revadă poziția vis-a-vis de târgovișteni pentru că astfel de cazuri se întâmplă în toată România și peste tot în lume. Dar problema nu este aceasta, ci atitudinea și organizarea proastă.

 

 

Ni s-a comunicat că nu suntem bineveniți în Belvedere Studio, dar, din fericire, Târgoviște este mult mai mult decât un club iresponsabil. Și oamenii de acolo sunt mult mai mult decât o atitudine personală a unui individ.

 

Dupa ce două zile și-au expus isteric punctul de vedere, cenzurând într-același timp orice alt punct de vedere, inclusiv al persoanelor prezente la eveniment, reprezentanții clubului au decis să le șteargă pe toate.

Dar le puteți vedea mai jos. Menționăm că în una dintre poze numele și poza de profil sunt blurate, pentru că persoana este minoră.

Sperăm că acest post să întregească peisajul întâmplării și să ofere suficientă claritate atât pentru opinia publică, cât și pentru cei ce s-au expus deja.

 

P.S. ne pare foarte rău pentru persoanele care au fost nevoite să asiste la un concert întrerupt.

P.P.S. puteți să nu faceți print screen la acest post, pentru că acesta nu va fi șters. Nu vom cenzura comentariile, indiferent că ne sunt sau nu favorabile. Vor fi cenzurate doar comentariile care conțin atacuri la persoană sau referiri nerespectuoase.”

 

 

Tratat ca un manelist

Tratat ca un manelist, după ce un petrecăreţ a aruncat în el cu bani, solistul trupei a oprit concertul pe care îl susţinea într-un local din Târgovişte şi a părăsit scena într-un val de nemulţumire a celoralţi spectatori.

 

Pe imaginile postate pe Youtube se vede cum un petrecăreţ aruncă cu bani în solistul trupei Carla’s Dreams. Acesta se apleacă, ia banii şi îi aruncă la rândul său în ochi petrecăreţului, după care părăseşte scena spunând „Vă mulţumim mult!”.

 

A fost prima dată când Carla’s Dreams a venit al Târgovişte, iar din păcate nu a plecat cu o impresie prea bună.

 

(Sursa: adevarul.ro)


Pagina 6 din 6

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Octombrie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top