O tânără de 25 de ani din Galaţi este urmărită penal după ce a minţit că i-a fost furat un telefon mobil de 3.100 de lei, pentru a încasa o poliţă de asigurare. În acest caz este cercetat de poliţişti şi un tânăr care ar fi ajutat-o pe aceasta să-şi vândă de fapt telefonul, informează News.ro.

 

Poliţiştii gălăţeni au fost sesizaţi, în 4 august, de o tânără de 25 ani că, în timp ce mergea pe o stradă din municipiul Galaţi, a fost deposedată prin violenţă de un telefon mobil în valoare de 3.100 de lei, potrivit unui comunicat transmis de Poliţia Judeţeană Galaţi. 

 

În urma cercetărilor, poliţiştii gălăţeni bănuiesc că tânăra a vândut telefonul mobil pe un site de vânzări-cumpărări, cu suma de 1.500 de lei, fiind ajutată de un bărbat de 31 ani.    

 

Din câte se pare tânăra s-a folosit de faptul că telefonul mobil era asigurat la o societate de asigurări din Bucureşti, sesizând în mod nereal atât Poliţia cât şi firma de asigurări pentru încasarea despăgubirilor aferente poliţei de asigurare.

 

În urma probatoriului instrumentat în acest caz, marţi, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de cei doi pentru înşelăciune privind asigurările şi complicitate la înşelăciune privind asigurările.

 

Cercetările sunt continuate de poliţişti pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale a celor doi.

 

(Sursa: digi24.ro)


Banii justiţiabililor au încăierat timp de 15 ani lumea avocaţilor, conflictul nefiind încă terminat. Un nou pas spre ştergerea de pe liste a avocaţilor care funcţionează în afara baroului tradiţional, dar utilizează însemnele acestuia. Avocatului Viorel Nimerincu i se cere să nu mai folosească marca „Baroul Iaşi” şi să achite daune de 10.000 de lei pentru că a făcut acest lucru.

 

Disputa dintre avocaţii din „baroul tradiţional” şi „puciştii” de la un baroul paralel, înfiinţat în urmă cu circa 15 ani, a ajuns la faza pe mărci. Anterior, cele două părţi s-au războit la Parchet, în instanţe şi în presă.

 

UNBR a mers la OSIM

Disputa dintre UNBR şi Barourile paralele este departe de a se fi terminat.  Reprezentanţii avocaţilor din „baroul tradiţional” au cerut Tribunalului Iaşi să-i interzică lui Viorel Nimerincu, unul dintre capii „puciştilor” de la Iaşi, să folosească în activitatea sa mărcile „Uniunea Naţională a Barourilor din România” şi „Baroul Iaşi”. Acesta este unul dintre membri Baroului paralel, pe site-ul căruia figurează de altfel ca preşedinte. Reclamanţii au mai solicitat instanţei şi obligarea lui Nimerincu la plata unor despăgubiri de 10.000 de lei.

Aceştia arată în acţiunea depusă că titularul celor două mărci este, din august anul trecut, UNBR, iar durata de protecţie a acestora este de 10 ani, cu posibilitate de reînnoire.

 

Viorel Nimerincu (foto mic), luat la ochi de Baroul Iaşi

„Risc de confuzie”

 „Folosirea denumirii mărcii de către agentul economic datorită faptului că este identică cu denumirea mărcii protejate , dar şi din cauza identităţii produselor şi serviciilor cărora li se aplică, apreciem că există un risc de confuzie în percepţia publicului, incluzând riscul de asociere între denumirea folosită şi marca înregistrată”, se arată în acţiunea depusă la Tribunalul Iaşi

UNBR mai susţine că nu şi-a dat consimţământul pentru ca mărcile să fie folosite de agentul economic având denumirea Nimericu Ghe. Viorel – Cabinet de avocat. Cu toate acestea, membrul baroului paralel şi-ar fi instalat un panou publicitar cu cele două mărci înregistrate, în interiorul Hotelului Moldova, se precizează în plângere.

 

Fiecare susţine că are dreptate

„Conform Legii 51/1995, profesia de avocat se exercită doar de avocaţii înscrişi în tabloul unuia dintre barourile componente ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara UNBR sunt interzise, eventualele acte juridice în acest sens fiind nule de drept. În acest sens, statutul profesiei interzice folosirea fără drept, de către orice persoană, a denumirilor «barou», «UNBR» ş.a.m.d. Încălcarea acestor dispoziţii atrage răspunderea penală (exercitarea fără drept a unei profesii ) şi pe cea civilă, cum este cazul de faţă”, a declarat avocatul Marius Striblea, decanul Baroului Iaşi.

Pe de altă parte, Viorel Nimerincu susţine că el are dreptate în acest caz. „Nu e nicio problemă. O să vedem care va fi realitatea. Din toate punctele de vedere, eu am dreptate. UNBR e înscris pe numele meu”, a precizat Viorel Nimerincu, care se recomandă preşedinte UNBR.

 

 Pompiliu Bota a pus pe jar lumea avocaţilor

Istoria conflictului

Conflictul din lumea avocăţească a izbucnit în 2002, după ce un avocat din Deva, Pompiliu Bota, a înfiinţat Baroul Constituţional. El a susţinut că legea permite înfiinţarea unor structuri paralele cu barourile tradiţionale, reunite sub sigla UNBR. Reprezentanţii celor din urmă au atacat virulent acţiunea lui Bota, afirmând că aceasta este o umbrelă pentru cei slab pregătiţi profesional, eventual respinşi la admiterea în UNBR. Instanţele au admis la pledat noii avocaţi, dar totul s-a schimbat în urmă cu câţiva ani când au restrâns acest lucru, iar Parchetele au declanşat acţiuni penale împotriva membrilor acestor barouri sub acuzaţia de practicare ilegală a acestei meserii. 

 

Citește și Garda pretoriană a lui Nichita: opt bodyguarzi non-stop pentru vilă, amantă şi chefuri


Pedepse definitive și mai mari în dosarul „Microsoft”. Gabriel Sandu, Dorin Cocoş, Dumitru Nicolae și Gheorghe Ştefan au fost condamnați la închisoare cu executare pentru că au încasat comisioane pentru derularea contractelor pentru licenţele Microsoft. Procurorii vorbesc de o mită de 60 de milioane de euro şi de un prejudiciu adus statului de 27 de milioane de euro.

 

Pedepsele definitive date de instanța supremă:

Nicolae Dumitru - 2 și 4 luni de închisoare cu executare;

Gabriel Sandu - 3 ani de închisoare cu executare;

Dorin Cocoş - 2 ani și 4 luni de închisoare cu executare;

Gheorghe Ştefan - 6 ani de închisoare cu executare.

 

Sumele confiscate:

Dorin Cocoș - 9 milioane de euro;

Nicolae Dumitru - 2.050.000 dolari și 1 milion de euro;

Gheorghe Ștefan - 3.996.360 euro;

Gabriel Sandu - 2.196.035 euro.

 

În dosarul "Microsoft", fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu au fost acuzați de luare de mită şi spălare de bani, iar Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru şi Gheorghe Ştefan, de trafic de influenţă şi spălare de bani.

 

(Sursa: digi24.ro)


Istorie contra revendicare imobiliară într-un proces inedit de la Tribunal: Cuza contra Cuza. Tribunalul a decis că trei urmaşi ai domnitorului Alexandru Ioan Cuza trebuie să fie despăgubiţi pentru un teren din Codrescu care nu le poate fi retrocedat în natură. Estimările de pe piaţă indică faptul că valoarea terenului variază între 2 şi 4 milioane de euro.  

 

Terenul de sub căminele din Campusul Universitar „Codrescu” le-ar putea aduce unor moştenitori ai familiei domnitorului Alexandru Ioan Cuza milioane de euro în conturi. După opt ani de procese, judecătorii au dispus ca trei dintre descendenţii acestuia să primească măsuri reparatorii pentru aproape 8.000 de metri pătraţi în Copou, suprafaţă care nu poate fi retrocedată. Nemulţumiţi de faptul că o parte din teren, deţinut acum de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) nu le-a fost restituit în natură, moştenitorii au contestat decizia dată de Tribunalul Iaşi.

 

Luptă de 15 ani

Dacă hotărârea va rămâne definitivă, Ilie Gheorghe Bogdan Cuza, Maria Ciocci Marconi De Murga şi Magda Berariu, moştenitori ai profesorului Alexandru Constantin Cuza, ar putea primi o mică avere. Potrivit experţilor imobiliari, un teren în Copou ar valora între 250 şi 500 euro pe metru pătrat. „Un teren construibil în zona Copou, chiar şi suprafaţa aceasta mare ajunge la 500 de euro, un teren construibil fără documentaţia necesară poate ajunge şi la 250 de euro. În situaţii ca aceasta sunt calcule pe care experţii judiciari le fac. Dacă ai un teren în mijlocul Copoului este, însă, foarte greu să obţii autorizaţie”, a declarat agentul imobiliar Tudor Stoica. Astfel, pentru cei 7.834 de metri pătraţi pentru care Tribunalul Iaşi a considerat că cei trei moştenitori sunt îndreptăţiţi să obţină măsuri reparatorii ar putea primi despăgubiri cuprinse între 2 şi 4 milioane de euro.

Disputa pe terenul de sub Campusul Universitar „Codrescu” a început în urmă cu aproape 15 ani, când Ilie Cuza şi Magdalena Cuza Marconi Ciocci au notificat Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, solicitând restituirea în natură a unei proprietăţi de 10.218 metri pătraţi.

 

Universitatea s-a opus

Reprezentanţii instituţiei au respins această posibilitate, în 2008, propunând acordarea unor despăgubiri doar pentru o suprafaţă de 5.287 mp, cuantumul urmând să fie stabilit de Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor. O lună mai târziu, cei doi moştenitori au dat în judecată universitatea. În timpul procesului, Magdalena Cuza Marconi Ciocci a decedat, în cauză fiind introdusă fiica sa, Maria Ciocci Marconi De Murga. De asemenea, cereri de intervenţie în dosar au fost depuse şi de Magda Berariu, o femeie din Sibiu, care solicitase şi ea universităţii, în 2002, acordarea de măsuri reparatorii pentru proprietate şi nu îi fusese soluţionată solicitarea.

Reprezentanţii Universităţii au arătat în faţa magistraţilor că nu s-a făcut dovada că înaintaşul reclamanţilor, adică A.C. Cuza, ar fi deţinut întreaga suprafaţă de teren, ci doar 6.454 mp, susţinând, de asemenea, că proprietatea nu poate fi restituită în natură.

 

Pe terenul revendicat se află Biblioteca Facultăţii de Litere

Despăgubiri pentru 7.834 de metri pătraţi

În cele din urmă, în iulie 2016, Tribunalul Iaşi a dat o primă sentinţă în acest caz, dispunând ca Ilie Gheorghe Bogdan Cuza, Maria Ciocci Marconi De Murga şi Magda Berariu să primească măsuri reparatorii în echivalent pentru un teren de  7.834 mp din Campusul Universitar „Codrescu”. Instanţa a respins cererile altor moştenitori pentru că nu au urmat procedurile obligatorii prevăzute de lege şi nu au formulat notificări pentru imobilele litigioase.

În urma probelor administrate, judecătorul a constatat că acest teren este în posesia şi administrarea UAIC, şi este ocupat de căi de acces, Biblioteca de Litere şi de căminele studenţeşti, fiind afectat de detalii de sistematizare de suprafaţă şi subterane. „Tribunalul constată că cererea de restituire în natură a terenului de 7.834 m.p. este vădit neîntemeiată, faţă de dispoziţiile articolului 11 pct. 4 din Legea 10/2001 şi faţă de caracteristicile terenului în prezent, care este parte a Campusului Universitar al Universităţii „Al. I. Cuza”, fiind ocupat funcţional integral”, se arată în motivarea sentinţei.

 

Citește și Ce face un deputat de Iași când nu taie frunze la câini! Movilă îl calcă pe cap pe managerul de la Socola pentru o pilă: bucătăreasa

 

O parte din teren are alţi proprietari

Magistraţii au arătat că restul de teren preluat abuziv este ocupat parţial şi de Arhivele Statului, Parohia „40 de Mucenici”, proprietăţi particulare sau aparţine Universităţii de Medicină şi Farmacie Iaşi, acestea nefiind părţi în proces. Atât moştenitorii, cât şi Universitatea au declarat recurs, primul termen al procesului având loc în 21 septembrie la Curtea de Apel Iaşi. „Clienţii mei au contestat hotărârea Tribunalului sub două aspecte: primul este referitor la posibilitatea restituirii parţiale în natură a terenului în discuţie (fiind vorba despre o parte a imobilului care, în conformitate cu expertizele administrate în dosar, se poate restitui în natură, dar cu privire la care instanţa de fond a apreciat că este destinat utilităţii publice, respectiv face parte din amsamblul Complex Codrescu). Al doilea motiv se referă la suprafaţa efectivă de teren a cărei restituire se solicită”, a explicat Ioana Grojdea, avocata lui Ilie Cuza şi Mariei Ciocci Marconi De Murga.

 

 Cele „trei ramuri” din arborele genealogic al familiei care au câştigat procesul de la Iaşi sunt subliniate: Marconi-Murga, Berariu şi Bogdan Cuza

De unde au moştenit terenul

Actele depuse la dosar arată că Ilie Gheorghe Bogdan Cuza, Maria Ciocci Marconi De Murga şi Magda Berariu sunt moştenitori ai unui nepot al lui Alexandru Ioan Cuza,  profesorul Alexandru Constantin Cuza, cunoscut drept A.C. Cuza. Acesta a fost căsătorit cu Maria Cuza, născută Gane, cu care a avut patru copii: Gheorghe, Maria, Grigore Miron şi Magdalena. Primul dintre aceştia a avut o fiică, care a avut la rândul ei  doi fii: Alexandru Lucian şi Florin Gheorghe. Cel din urmă a avut un singur copil, Alexandru Ioan Cuza, care, la rândul său, a avut un singur descendent, pe Ilie Gheorghe Bogdan Cuza. Grigore Miron Cuza este tatăl Magdei Berariu, iar Magdalena Ciocci Marconi Cuza este mama Mariei Ciocci Marconi de Murga. A.C. Cuza a cumpărat terenul în litigiu în 1887, respectiv 1888, proprietatea fiind expropriată în 1946.


Istorie contra revendicare imobiliară într-un proces inedit de la Tribunal: Cuza contra Cuza. Tribunalul a decis că trei urmaşi ai domnitorului Alexandru Ioan Cuza trebuie să fie despăgubiţi pentru un teren din Codrescu care nu le poate fi retrocedat în natură. Estimările de pe piaţă indică faptul că valoarea terenului variază între 2 şi 4 milioane de euro.  

 

Terenul de sub căminele din Campusul Universitar „Codrescu” le-ar putea aduce unor moştenitori ai familiei domnitorului Alexandru Ioan Cuza milioane de euro în conturi. După opt ani de procese, judecătorii au dispus ca trei dintre descendenţii acestuia să primească măsuri reparatorii pentru aproape 8.000 de metri pătraţi în Copou, suprafaţă care nu poate fi retrocedată. Nemulţumiţi de faptul că o parte din teren, deţinut acum de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) nu le-a fost restituit în natură, moştenitorii au contestat decizia dată de Tribunalul Iaşi.

 

Luptă de 15 ani

Dacă hotărârea va rămâne definitivă, Ilie Gheorghe Bogdan Cuza, Maria Ciocci Marconi De Murga şi Magda Berariu, moştenitori ai profesorului Alexandru Constantin Cuza, ar putea primi o mică avere. Potrivit experţilor imobiliari, un teren în Copou ar valora între 250 şi 500 euro pe metru pătrat. „Un teren construibil în zona Copou, chiar şi suprafaţa aceasta mare ajunge la 500 de euro, un teren construibil fără documentaţia necesară poate ajunge şi la 250 de euro. În situaţii ca aceasta sunt calcule pe care experţii judiciari le fac. Dacă ai un teren în mijlocul Copoului este, însă, foarte greu să obţii autorizaţie”, a declarat agentul imobiliar Tudor Stoica. Astfel, pentru cei 7.834 de metri pătraţi pentru care Tribunalul Iaşi a considerat că cei trei moştenitori sunt îndreptăţiţi să obţină măsuri reparatorii ar putea primi despăgubiri cuprinse între 2 şi 4 milioane de euro.

Disputa pe terenul de sub Campusul Universitar „Codrescu” a început în urmă cu aproape 15 ani, când Ilie Cuza şi Magdalena Cuza Marconi Ciocci au notificat Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, solicitând restituirea în natură a unei proprietăţi de 10.218 metri pătraţi.

 

Universitatea s-a opus

Reprezentanţii instituţiei au respins această posibilitate, în 2008, propunând acordarea unor despăgubiri doar pentru o suprafaţă de 5.287 mp, cuantumul urmând să fie stabilit de Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor. O lună mai târziu, cei doi moştenitori au dat în judecată universitatea. În timpul procesului, Magdalena Cuza Marconi Ciocci a decedat, în cauză fiind introdusă fiica sa, Maria Ciocci Marconi De Murga. De asemenea, cereri de intervenţie în dosar au fost depuse şi de Magda Berariu, o femeie din Sibiu, care solicitase şi ea universităţii, în 2002, acordarea de măsuri reparatorii pentru proprietate şi nu îi fusese soluţionată solicitarea.

Reprezentanţii Universităţii au arătat în faţa magistraţilor că nu s-a făcut dovada că înaintaşul reclamanţilor, adică A.C. Cuza, ar fi deţinut întreaga suprafaţă de teren, ci doar 6.454 mp, susţinând, de asemenea, că proprietatea nu poate fi restituită în natură.

 

Pe terenul revendicat se află Biblioteca Facultăţii de Litere

Despăgubiri pentru 7.834 de metri pătraţi

În cele din urmă, în iulie 2016, Tribunalul Iaşi a dat o primă sentinţă în acest caz, dispunând ca Ilie Gheorghe Bogdan Cuza, Maria Ciocci Marconi De Murga şi Magda Berariu să primească măsuri reparatorii în echivalent pentru un teren de  7.834 mp din Campusul Universitar „Codrescu”. Instanţa a respins cererile altor moştenitori pentru că nu au urmat procedurile obligatorii prevăzute de lege şi nu au formulat notificări pentru imobilele litigioase.

În urma probelor administrate, judecătorul a constatat că acest teren este în posesia şi administrarea UAIC, şi este ocupat de căi de acces, Biblioteca de Litere şi de căminele studenţeşti, fiind afectat de detalii de sistematizare de suprafaţă şi subterane. „Tribunalul constată că cererea de restituire în natură a terenului de 7.834 m.p. este vădit neîntemeiată, faţă de dispoziţiile articolului 11 pct. 4 din Legea 10/2001 şi faţă de caracteristicile terenului în prezent, care este parte a Campusului Universitar al Universităţii „Al. I. Cuza”, fiind ocupat funcţional integral”, se arată în motivarea sentinţei.

 

Citește și Ce face un deputat de Iași când nu taie frunze la câini! Movilă îl calcă pe cap pe managerul de la Socola pentru o pilă: bucătăreasa

 

O parte din teren are alţi proprietari

Magistraţii au arătat că restul de teren preluat abuziv este ocupat parţial şi de Arhivele Statului, Parohia „40 de Mucenici”, proprietăţi particulare sau aparţine Universităţii de Medicină şi Farmacie Iaşi, acestea nefiind părţi în proces. Atât moştenitorii, cât şi Universitatea au declarat recurs, primul termen al procesului având loc în 21 septembrie la Curtea de Apel Iaşi. „Clienţii mei au contestat hotărârea Tribunalului sub două aspecte: primul este referitor la posibilitatea restituirii parţiale în natură a terenului în discuţie (fiind vorba despre o parte a imobilului care, în conformitate cu expertizele administrate în dosar, se poate restitui în natură, dar cu privire la care instanţa de fond a apreciat că este destinat utilităţii publice, respectiv face parte din amsamblul Complex Codrescu). Al doilea motiv se referă la suprafaţa efectivă de teren a cărei restituire se solicită”, a explicat Ioana Grojdea, avocata lui Ilie Cuza şi Mariei Ciocci Marconi De Murga.

 

 Cele „trei ramuri” din arborele genealogic al familiei care au câştigat procesul de la Iaşi sunt subliniate: Marconi-Murga, Berariu şi Bogdan Cuza

De unde au moştenit terenul

Actele depuse la dosar arată că Ilie Gheorghe Bogdan Cuza, Maria Ciocci Marconi De Murga şi Magda Berariu sunt moştenitori ai unui nepot al lui Alexandru Ioan Cuza,  profesorul Alexandru Constantin Cuza, cunoscut drept A.C. Cuza. Acesta a fost căsătorit cu Maria Cuza, născută Gane, cu care a avut patru copii: Gheorghe, Maria, Grigore Miron şi Magdalena. Primul dintre aceştia a avut o fiică, care a avut la rândul ei  doi fii: Alexandru Lucian şi Florin Gheorghe. Cel din urmă a avut un singur copil, Alexandru Ioan Cuza, care, la rândul său, a avut un singur descendent, pe Ilie Gheorghe Bogdan Cuza. Grigore Miron Cuza este tatăl Magdei Berariu, iar Magdalena Ciocci Marconi Cuza este mama Mariei Ciocci Marconi de Murga. A.C. Cuza a cumpărat terenul în litigiu în 1887, respectiv 1888, proprietatea fiind expropriată în 1946.


O tânără de 18 ani din Louisiana, Statele Unite, și-a dat în judecată părinții și le cere despăgubiri de 4,8 milioane de dolari pentru că i-au pus numele "Clamidya" la naștere.

 

Femeia susține că toată viața ei a fost un coșmar, fiind bătaia de joc a tuturor care îi aflau numele.

 

După ce a împlinit 18 ani, aceasta a decis să părăsească locuința părinților și s-a mutat singură într-un apartament cu chirie.

 

Fata e convinsă că părinții i-au distrus complet viața și a luat măsuri în această privință. Problemele de sănătate și cele psihice au îndemnat-o de 12 ori să-și ia zilele, în 5 ani.

 

De asemenea, numele Clamidya îi provoacă dificultăți și la angajare.

 

Clamidya este o boală cu transmitere sexuală produsă de bacteria Chlamydia trachomatis.

 

(Sursa: realitatea.net)


Pagina 9 din 9

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top