După ani de așteptări, drumul județean care leagă DN 28 de localitatea ieșeană Al. I. Cuza va fi modernizat și lărgit.

Deputatul PNL Dumitru Oprea a solicitat Ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice detalii despre sumele din bugetul de stat şi din fonduri nerambursabile alocate pentru modernizarea drumurilor judeţene şi celor comunale, cu precădere a celor din judeţul Iaşi.

Prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 1 și 2, Iașul își reconfirmă statutul de pol al Educației din România. Astfel, sunt deja finalizate sau în diferite faze de implementare 273 de obiective de investiții în sistemul de învățământ preuniversitar din județul Iași. Valoarea totală a acestora se cifrează la peste 287 milioane de lei, adică echivalentul a peste 60 de milioane de euro.


Toate proiectele Iașului lâncezesc. Primarul Mihai Chirica apare toată ziua la televizor dar nici măcar în cartiere nu mai asfaltează. Soluția e radicală: credit bancar de 300 milioane de euro, plus 200 milioane accesați de la UE până în 2027. Cu 500 milioane de euro faci pasaje, noi inele de legătura pe șesul Bahluiului, în Șorogari și Lunca Cetățuiei, cumperi 70 de tramvaie și încă 100 de autobuze, faci 10 parcări supraterane și golești bulevardele, faci Sală Polivalentă de 10.000 de locuri. 20 de ani am plăti o rată de 17 milioane de euro/an. Acum, acești bani se duc pe experimente nereușite sau pur și simplu nu sunt cheltuiți, rămânând an de an cu excedent de 10 milioane de euro la investiții. Dacă nu aplicăm imediat aceste planuri, Iașul nu se va putea dezvolta. Tot ce vedem acum este o stagnare cronică, mascată de propagandă. Lista de soluții este doar o propunere, dezbaterea putând fixa 20 de obiective în valoare de 500 milioane de euro.

Peste 300 de milioane de euro ar putea împrumuta, aproape instantaneu, Primăria Iași pentru a moderniza orașul. Un credit pe 20 de ani ar aduce o rată anuală de 17-18 milioane de euro. Dar cele 300 de milioane de euro, investite rapid, în maxim 4-5 ani, ar putea schimba radical Iașul și calitatea vieții urbane.


Toate proiectele Iașului lâncezesc. Primarul Mihai Chirica apare toată ziua la televizor dar nici măcar în cartiere nu mai asfaltează. Soluția e radicală: credit bancar de 300 milioane de euro, plus 200 milioane accesați de la UE până în 2027. Cu 500 milioane de euro faci pasaje, noi inele de legătura pe șesul Bahluiului, în Șorogari și Lunca Cetățuiei, cumperi 70 de tramvaie și încă 100 de autobuze, faci 10 parcări supraterane și golești bulevardele, faci Sală Polivalentă de 10.000 de locuri. 20 de ani am plăti o rată de 17 milioane de euro/an. Acum, acești bani se duc pe experimente nereușite sau pur și simplu nu sunt cheltuiți, rămânând an de an cu excedent de 10 milioane de euro la investiții. Dacă nu aplicăm imediat aceste planuri, Iașul nu se va putea dezvolta. Tot ce vedem acum este o stagnare cronică, mascată de propagandă. Lista de soluții este doar o propunere, dezbaterea putând fixa 20 de obiective în valoare de 500 milioane de euro.

Peste 300 de milioane de euro ar putea împrumuta, aproape instantaneu, Primăria Iași pentru a moderniza orașul. Un credit pe 20 de ani ar aduce o rată anuală de 17-18 milioane de euro. Dar cele 300 de milioane de euro, investite rapid, în maxim 4-5 ani, ar putea schimba radical Iașul și calitatea vieții urbane.


„Cei doi ani de mandat în funcția de Președinte al Consiliului Județean Iași ai PSD-istului Maricel Popa reprezintă fără echivoc primii doi ani de blocaje, regres și scandal la Aeroportul Internațional Iași, după o perioadă de 4 ani când acesta urcase pe podiumul aeroporturilor performante din România.

De numele acestui personaj din familia PSD, la fel ca de numele celuilalt PSD-ist din fruntea Primăriei Municipiului Iași, Mihai Chirica, nu se leagă niciun proiect major dedicat ieșenilor, început în mandatul lor. O trăncăneală continuă, exclusiv acțiuni de imagine care parazitează agenda publică, dar nimic concret.


Sursele de finanțare trebuie căutate la Guvern, Uniunea Europeană și parteneri privați. Proiectul pare futurist, la București au râs de Gabriela Firea când l-a pomenit, dar o administrație trebuie să facă planuri la cheie pe termen lung. Calea de rulare, pe stâlpi de oțel, poate fi montată pe albia Bahluiului, de la Complex Era până la Tomești. Wuppertal, Germania, unde funcționează trenul suspendat, este comparabil cu Iașul: 600.000 de locuitori cu tot cu Zona Metropolitană. „Nu costurile contează, ci beneficiile, pentru că Iașul se va bloca”, spune deputatul PNL Marius Bodea.

 

Încet și sigur Iașul se blochează. Numărul blocurilor a crescut, cel al mașinilor a ajuns la cer, locuitori sunt deja, oficial, peste 450.000. Fără a-i pune la socoteală pe cei care stau în comunele din jurul orașului și vin zilnic aici, la serviciu. „Începe să fie nevoie de alternative la sistemul pe care îl știm acum”, spun profesorii de la Universitatea Tehnică Iași.


Sursele de finanțare trebuie căutate la Guvern, Uniunea Europeană și parteneri privați. Proiectul pare futurist, la București au râs de Gabriela Firea când l-a pomenit, dar o administrație trebuie să facă planuri la cheie pe termen lung. Calea de rulare, pe stâlpi de oțel, poate fi montată pe albia Bahluiului, de la Complex Era până la Tomești. Wuppertal, Germania, unde funcționează trenul suspendat, este comparabil cu Iașul: 600.000 de locuitori cu tot cu Zona Metropolitană. „Nu costurile contează, ci beneficiile, pentru că Iașul se va bloca”, spune deputatul PNL Marius Bodea.

 

Încet și sigur Iașul se blochează. Numărul blocurilor a crescut, cel al mașinilor a ajuns la cer, locuitori sunt deja, oficial, peste 450.000. Fără a-i pune la socoteală pe cei care stau în comunele din jurul orașului și vin zilnic aici, la serviciu. „Începe să fie nevoie de alternative la sistemul pe care îl știm acum”, spun profesorii de la Universitatea Tehnică Iași.


Comuna din coasta Iașului are PUG din 2014, ceea ce la noi nu există: fără blocuri între case. La buget intră investiții din fonduri proprii: drumuri, gaz și apă. Apoi sunt fondurile europene: opt drumuri comunale și trotuare. La urmă, banii din PNDL: canalizări. Cu câteva sute de mii de lei se fac terenuri de sport și parcuri, arătând că aceste investiții sunt rapide și la îndemână chiar și pentru o comună.

 

Pentru 2018, Primăria Tomești are planuri mari. Pe lângă proiectele începute anul trecut, a căror bugetare se duce și în 2018, vor fi începute altele. „La Tomești ne gândim în primul rând la calitatea vieții oamenilor care trăiesc aici. De aceea investim cu prioritate în infrastructură, în parcuri, în terenuri de sport. Din același motiv nu permitem și nu vom permite niciodată construirea de blocuri în apropierea caselor”, spune primarul Ștefan Timofte.


Comuna din coasta Iașului are PUG din 2014, ceea ce la noi nu există: fără blocuri între case. La buget intră investiții din fonduri proprii: drumuri, gaz și apă. Apoi sunt fondurile europene: opt drumuri comunale și trotuare. La urmă, banii din PNDL: canalizări. Cu câteva sute de mii de lei se fac terenuri de sport și parcuri, arătând că aceste investiții sunt rapide și la îndemână chiar și pentru o comună.

 

Pentru 2018, Primăria Tomești are planuri mari. Pe lângă proiectele începute anul trecut, a căror bugetare se duce și în 2018, vor fi începute altele. „La Tomești ne gândim în primul rând la calitatea vieții oamenilor care trăiesc aici. De aceea investim cu prioritate în infrastructură, în parcuri, în terenuri de sport. Din același motiv nu permitem și nu vom permite niciodată construirea de blocuri în apropierea caselor”, spune primarul Ștefan Timofte.


Pagina 2 din 9

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Noiembrie 2019 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top